Fondată in 1920
Fondată in 1920
ION PELIVAN – 150 DE ANI DE LA NAȘTERE
Ion Pelivan (1 aprilie 1876, Rezeni, Lăpușna – 25 ianuarie 1954, închisoarea Sighetu Marmației; înmormântat la cimitirul Mănăstirii Cernica, București) a fost publicist și doctor în drept, deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României, ministru al Justiției, conducător al Filialei din Basarabia a Asociației de Cultură „Astra” (1927-1936).
Format la Seminarul Teologic din Chișinău și la Universitatea din Dorpat (Tartu), Facultatea de Drept, Ion Pelivan intră devreme în conflict cu autoritățile țariste: pentru participare activă la mișcarea studențească „Pământenia basarabeană” este arestat și deportat la Veatka și Arhanghelsk. Revenit la Chișinău, împreună cu C. Stere și Em. Gavriliță, întemeiază primul ziar în limba română, „Basarabia” (1906). Urmează o etapă bălțeană, în care adună o bibliotecă românească adusă clandestin și organizează un cerc de intelectuali orientat spre drepturile naționale.
În 1917, participă la fondarea Partidului Național Țărănesc. Partidul Moldovenesc îl propune pentru funcția de președinte al Sfatului Țării, însă el cedează în favoarea lui Ion Inculeț. Activitatea publică și cea de publicist se continuă în plan internațional: ia parte la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și la cea de la Geneva (1922), iar în aceeași perioadă publică în ziare pariziene („Le temps”, „Le Victoire”, „Le Patrie”). Tot atunci apar și două volume în limba franceză, legate de unirea Basarabiei cu România: „L’union de la Bessarabie a la Mere-Patrie – la Roumanie” (Paris, 1919) și „Les droits des Roumains sur la Bessarabie” (Paris, 1920).
Ion Pelivan este menționat și ca Director general responsabil pentru afacerile străine (Ministru de Externe) în Republica Democratică Moldovenească, iar după Unire devine ministru al Justiției în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod. În scris, își continuă interesul pentru documente și interpretări istorice prin eseul „Tadeu Ivanovici Hasdeu. 1769-1855” (București, 1932) și prin contribuții în periodice: „Câteva acte din trecut” („Arhivele Basarabiei”, 1935, nr. 4), „Figuri basarabene din trecut” („Arhivele Basarabiei”, 1938, nr. 1-4), „Contribuții noi pentru lămurirea evoluției naționalismului între Prut și Nistru” („Viața Basarabiei”, 1938, nr. 3-4), „Basarabia sub oblăduirea moscovită” („Viața Basarabiei”, 1938, nr. 6-7), eseul „Alexandru Matei Cotruță” („Viața Basarabiei”, 1940, nr. 9-10) și „Profesorul Nicolae Iorga” („Viața Basarabiei”, 1941, nr. 6-7), culminând cu volumul „Basarabia de sub oblăduirea rusească” (București, 1941).
În 1940, se refugiază în România, dar este arestat în Noaptea demnitarilor de regimul comunist al lui Petru Groza pentru rolul său în unirea Basarabiei cu România și pentru opoziția sa fermă față de comunism și Uniunea Sovietică. S-a stins din viață în închisoarea Sighetu Marmației la 25 ianuarie 1954.
Astăzi, în Republica Moldova, numele lui Ion Pelivan poartă o localitate din raionul Orhei, Liceul teoretic din satul Răzeni (raionul Ialoveni), o stradă din sectorul Buiucani a municipiului Chișinău.
La mulți ani, cu multă sănătate și bucurii, îi adresăm astăzi poetului și diplomatului Vergiliu DERGACI, care, la 30 martie 2026, a sărbătorit aniversarea a 60-a de la naștere!
Vergiliu Dergaci s-a născut la 30 martie 1966, la Chișinău. A absolvit Școala medie nr. 1 din Chișinău, iar în 1989 a încheiat studiile la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, Facultatea de Relații Internaționale, secția Est. Activitatea sa profesională s-a desfășurat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova.
De-a lungul anilor, a colaborat cu publicații precum „Columna”, „Moldova”, „Literatura și arta” și „Glasul Națiunii”.
Debutul său editorial a avut loc în anul 1997, cu placheta de versuri „Florile spasmelor”. Volumul anunța o voce poetică atentă la construcția textului, preocupată de rigoarea formei și de expresivitatea imaginii.
Creația sa lirică s-a conturat ulterior prin volumele „Neant și amulete” (2006), „Geometria literelor” (2010), „101 poeme” (2012), „Contemporanele Adameadei” (2013) și „COR a (l) bia MIR aculoasă «Agapornis»” (2015). Aceste titluri configurează un traseu poetic coerent, în care reflecția, sensibilitatea și atenția pentru elaborarea limbajului se află într-un constant echilibru. Comentariul critic a remarcat în poezia lui Vergiliu Dergaci tensiunea fertilă dintre sobrietatea formei și deschiderea spre metaforă, precum și atașamentul pentru o expresie poetică de filiație tradițională.
La mulți ani, stimate domnule Vergiliu Dergaci!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
