Fondată in 1920
Fondată in 1920
Adresăm cele mai calde urări de sănătate și bucurii distinsului filolog, profesor universitar, poet, publicist, traducător și om de stat Nicolae MĂTCAȘ, care, la 27 aprilie 2025, a împlinit venerabila vârstă de 85 de ani!
Nicolae Mătcaș s-a născut la 27 aprilie 1940, în comuna Crihana Veche, județul Cahul, într-o familie de țărani. Și-a început studiile la Școala de cultură generală din satul natal, pe care a absolvit-o în 1957 cu medalie de aur. Încă din anii de școală, în 1956, a debutat cu versuri în presa raională.
Între 1957 și 1962 a urmat cursurile Facultății de Istorie și Litere a Universității de Stat din Chișinău, specializându-se în limba și literatura română, absolvind cu diplomă de merit. Și-a continuat activitatea ca lector la Catedra de limba română a Universității de Stat din Moldova (1962-1964), apoi ca doctorand la Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg (1964-1967), unde a studiat lingvistica matematică, structurală și aplicată sub îndrumarea profesorului Rajmund Piotrowski.
După obținerea titlului de doctor în 1967, a fost conferențiar și decan al Facultății de Litere la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1967-1972). Din 1972 până în 1990 a fost profesor universitar, șef al Catedrei de limba și literatura română, apoi al noii Catedre de limba română, post pe care l-a deținut până în 1993. În paralel, a colaborat cu Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei și a fost redactor-șef al publicației universitare „Tânărul învățător”. În această perioadă, a publicat manuale pentru învățământul preuniversitar și universitar, în mai multe ediții.
În anii de Renaștere Națională, între 1988 și 1990, Nicolae Mătcaș a fost secretar al Comisiei interdepartamentale pentru problemele limbii moldovenești, contribuind decisiv la recunoașterea limbii române ca limbă de stat și la revenirea la grafia latină. A publicat numeroase articole și studii care au reafirmat ideea unității limbii române în această parte a Europei.
Între 1990 și 1994 a fost ministru al științei și învățământului al Republicii Moldova, în guvernele Druc, Muravschi și Sangheli, continuând în paralel activitatea academică. După o scurtă perioadă ca redactor la revista „Limba Română” (1994-1995), în 1995 s-a stabilit în România, unde a activat ca expert în relații internaționale la Camera Deputaților, consilier la R.A. „Monitorul Oficial” și expert superior la Direcția Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Educației Naționale (1996-2007).
Atât la Chișinău, cât și la București, i-au apărut volume de referință dedicate luptei pentru limba română și mai multe culegeri de poezie. În 2010, la împlinirea a 70 de ani, a fost sărbătorit la Chișinău de conducerea Republicii Moldova, iar în 2011 a fost publicat volumul „Calvarul limbii române din Basarabia”, o selecție a celor mai importante articole, studii și comunicări ale sale.
De-a lungul carierei, Nicolae Mătcaș a fost distins cu numeroase titluri și ordine: Eminent al învățământului public din Republica Moldova (1976), Eminent al învățământului superior din URSS (1981), Doctor honoris causa al Universității „Al.I. Cuza” din Iași (1993), Professor honoris causa al Universității din București (1994), Cetățean de onoare al comunei Crihana Veche (2010). A primit, de asemenea, Ordinul „Gloria muncii” (1996), Ordinul Republicii (2010) și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer (2014).
La mulți ani, stimate domnule Nicolae Mătcaș!
Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită la evenimentul de lansare a romanului „Limba lui Hristos” (Editura Corint, 2024) de Adrian LESENCIUC.
Lansarea va avea loc vineri, 2 mai 2025, de la ora 18:00, la Librăria Cărturești la Muzeu din Chișinău.
Alături de autor, despre roman vor vorbi Teo CHIRIAC, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și președintele Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, Ivan PILCHIN, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, și Maria PILCHIN, critic literar și cercetător științific.
***
Adrian LESENCIUC, născut la 21 august 1975, este poet, prozator, eseist, profesor universitar abilitat. A debutat editorial cu volumul de versuri „Antifilosofia” (1998). A colaborat la publicaţiile „Tribuna”, „România literară”, „Steaua”, „Caiete silvane”, „Apostrof” ș.a. Din 2013 este președintele Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este din 2000. I-au fost publicate numeroase volume de versuri, studii de critică și istorie literară, precum și romane. Pentru „Cimitirul eroilor”, a primit Premiul „Cartea Anului” la Colocviul Romanului Românesc (Alba-Iulia, 2018). Romanul „Limbile vântului” a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2018. Romanul „Cimitirul eroilor”, tradus în franceză de Raymond Clarinard și Iulia Badea-Guéritée și publicat la Les Éditions Bleu et Jaune din Paris, a fost nominalizat la premiul Salon du livre de Chaumont.
„Există un loc unde se vorbește limba lui Hristos, nu departe de Drumul Damascului, la o abatere de câțiva kilometri, în munții Antiliban. Locul se numește Maaloula și înseamnă «poartă» în aramaica occidentală. Acolo s-a retras, urmărită de soldații romani, Sfânta Tecla, prima ucenică a Apostolului Pavel și prima muceniță a creștinătății. Pe același drum urmează să pășească, aproape două mii de ani mai târziu și fără să cunoască povestea întemeierii locului, un arab creștin din nordul Libanului, izgonit din țara sa. Arabul ajunge pe Drumul Damascului în plin război civil sirian, după ce și-a risipit averea pentru a cumpăra demnități în țara de adopție.
Romanul «Limba lui Hristos» e povestea revelării întâmplătoare a faptelor din primul deceniu creștin, în contextul unor întâmplări petrecute între 1975 și 2013, dintr-un Orient la fel de incert ca acela din Antichitate și la fel de volatil ca parfumurile Arabiei. O ultimă cruciadă interioară este dusă pe teritoriul fluid al Orientului. Există un loc unde încă se mai vorbește limba lui Hristos. Exista.”
Irina PETRAȘ: „Adrian Lesenciuc scrie versuri, romane, critică și istorie literară, eseuri, cu aceeași învățată dezinvoltură și pedantă aplecare asupra paginii, căci eleganța descinderilor sale în atâtea zone se sprijină pe o bibliotecă impresionantă. Știe ce înseamnă ordinea și disciplina, așa încât poate cocheta liber cu formele haosului și ale neorânduielii, dispus oricând să le împrumute rigori. Gândește viața cu exuberanța unui locuitor lucid și implicat al viului, dar cântărește sobru și manifestările muritudinii. Toate astea, într-o elegantă limbă românească, atât de bine și bogat stăpânită, încât își poate îngădui și să se lase – cu încântare – în voia jocurilor ei de sonuri și cuvinte.”
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XVI-a”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
2. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a IV-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
3. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
4. Proiectul cultural „105 ani de la fondarea Uniunii Scriitorilor din Moldova”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
5. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XIV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
6. Proiectul editorial „Chișinăul literar cu pretext fotografic”, inițiat de Fundația „Heritage 21” și realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova.
