Fondată in 1920

USM ȘI TVR MOLDOVA ÎȘI CONSOLIDEAZĂ PARTENERIATUL

29 ianuarie 2026

Pe 29 ianuarie 2026, la sediul postului de televiziune TVR Moldova, a avut loc o întrevedere de lucru a echipei de conducere a Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM), reprezentată de dl Teo CHIRIAC, președinte al USM, și dl Ivan PILCHIN, vicepreședinte, cu directorul TVR Moldova, dl Nicolae MOCANU, și cu echipa de producători a postului, în vederea consolidării colaborării dintre cele două instituții. Discuțiile s-au axat pe creșterea vizibilității inițiativelor și proiectelor USM în spațiul audiovizual și online al TVR Moldova, precum și pe extinderea prezenței scriitorilor în mass-media în cadrul formatelor editoriale diverse: interviuri, știri, reportaje, dialoguri culturale, ediții tematice și transmisiuni live, în funcție de specificul fiecărui eveniment. USM salută și apreciază faptul că TVR Moldova își asumă un rol activ în promovarea culturii și literaturii prin emisiuni și materiale jurnalistice dedicate vieții culturale, ceea ce contribuie la educația culturală, la susținerea lecturii și la valorificarea patrimoniului literar național. În perioada imediat următoare, urmează definitivarea unui Acord de colaborare dintre Uniunea Scriitorilor din Moldova și TVR Moldova, ca document de lucru, care va fixa principiile cooperării și va facilita implementarea unor campanii de interes public și a unor proiecte culturale realizate și diseminate în comun. Uniunea Scriitorilor din Moldova își reafirmă astfel disponibilitatea de a dezvolta, împreună cu TVR Moldova, un parteneriat durabil, care să aducă scriitorii și literatura mai aproape de oameni și să consolideze rolul culturii în spațiul public. Consemnare: Ivan PILCHIN.

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație creatoare și împliniri, îi urăm poetului umorist și satiric Grigore DRĂGAN, care, la 5 februarie 2026, a sărbătorit 75 de ani de la naștere!

Grigore Drăgan s-a născut la 5 februarie 1951, în satul Seliște, raionul Nisporeni. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova. A activat în calitate de director al Asociației raionale de comerț cu cărți (1973-1979), apoi ca director al sistemului centralizat de biblioteci Nisporeni, iar din 1992 – ca șef al Direcției Cultură Nisporeni.

Publică încă din 1970 în revista „Chipăruș” aforisme, epigrame, maxime, colaborând, de-a lungul anilor, și cu publicații precum „Literatura și arta”, „Urzica”, „Perpetuum” ș.a.

Debutul editorial îl realizează cu volumul „Între patru ochi” (1992), carte care reunește epigrame, catrene umoristice, aforisme și maxime, conturând încă de la început un profil scriitoricesc fidel genului umoristic. Urmează volumele „Scara dragostei” (1996) și „Zâmbetul de pe urmă” (2001), apoi titluri care îmbogățesc și dezvoltă cu elemente didactice linia satirică și umoristică din volumele anterioare: „Surâsuri cu dinți” (2006), „Ghicitori pentru minori” (2009), „Codul bunelor maniere” (2010) și „Sfaturi necesare pentru mic și mare” (2011).

Prezent în antologii precum „Constelația post-scriptum” (Chișinău, 1999), „Universul prostiei” (Bacău, 2009) și „101 epigrame” (București, 2010), Grigore Drăgan participă la numeroase festivaluri de satiră și umor (Nisporeni, Vaslui, Cluj, Chișinău), confirmând o vocație de autor care știe să păstreze viu râsul subtil și inteligent.

Efim TARLAPAN: „Grigore Drăgan își confecţionează aforismele, privind cu un ochi la zicalele populare și cu altul la literatura aforistică. (...) Sucind până la maximum proverbul sau sentinţa cultă arhicunoscută, reușește să obţină aforismul său original (...), laconic ca formă, proverbial în esenţă, uneori timid, alteori curajos. Scrisul codreanului Grigore Drăgan provoacă râsul”.

La mulți ani, stimate domnule Grigore Drăgan!

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație și împliniri, îi urăm astăzi publicistului, prozatorului și dramaturgului Anatolie GONDIU, cu ocazia aniversării a 80-a de la naștere!

Anatolie Gondiu s-a născut la 6 februarie 1946, în satul Jora de Jos, raionul Orhei. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova. A fost redactor la Radio Moldova, corespondent special al ziarului „Moldova socialistă”, apoi redactor la „Literatura și arta” și la revista „Nistru” (1976). În această perioadă, a realizat mai multe interviuri și dialoguri cu personalități marcante ale vieții publice și culturale (M. Gh. Cibotaru, Anastasia Lazariuc, Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache ș.a.).

Debutul editorial are loc cu volumul de publicistică „Vârsta vredniciei” (1976), urmat de cartea de nuvele „Labirintul” (1983), prin care autorul se impune atenției publicului și a criticii. Despre „Labirintul”, Dumitru Matcovschi nota că este o carte „care se va citi întotdeauna”, fiindcă Anatolie Gondiu „scrie cu inima”, iar această inimă – a creatorului de valori spirituale – rămâne, în fond, „aceeași inimă a omului simplu” care „lucrează pământul cu dragoste și, mai ales, cu durere în sensul frumos al cuvântului”.

O direcție consistentă a operei sale o reprezintă dramaturgia: piesele „Masă de sărbătoare” (publicată și în revista „Moldova”, 1984; ediție de sine stătătoare, în 1985), „Ștefan-Voievod” (1995) și „Rapsodul” (2001) conturează un autor preocupat de tensiunea morală a personajelor, de spiritul comunității și de legătura dintre destinul individual și istorie. Aceste texte sunt reunite și valorificate în volumele „Teatru” (2008) și „Teatru. Ștefan-Vodă al Moldovei. Rapsodul” (2008). În același an, apare și volumul „Jocuri de la sfârșitul copilăriei” (2008), care completează imaginea unui scriitor atent la vârstele omului și la fragilitatea lumilor care ne formează.

Prin îmbinarea publicisticii cu proza și teatrul, Anatolie Gondiu este o voce recognoscibilă în peisajul literaturii basarabene, care pune în centru omul concret, cu demnitatea, întrebările și neliniștile lui, traversate de o sensibilitate gravă, discretă, dar constantă.

La mulți ani, stimate domnule Anatolie Gondiu!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 6, 2025

Din cuprins:
„Câte uniuni am avut (avem, vom avea)?” de Adrian Ciubotaru;
„Grimase ale demenței (VI)” de Teo Chiriac;
„Întâlnirea cu Grigore Vieru” de Nichita Danilov;
„Două romane de Val Butnaru (II). Istorie, etnic, etic & ficțiune” de Eugen Lungu;
„Mot-à-mort (Paul Celan, 105 ani de la naștere, 55 de ani de la moarte)” de Emilian Galaicu-Păun;
„Președintele Podului Mirabeau (III)” de Arcadie Suceveanu;
„105 ani de la fondare Societății Scriitorilor Români din Basarabia”;
„Avem o cameră goală” (poezie) de Irina Nechit;
„Eugen Lungu: «Eminescu a fost pentru noi decenii în șir ‘fructul cultural’ oprit sau dozat cu recalcitranță dogmatică…»” (dialog între Lucia Țurcanu și Eugen Lungu despre edițiile operei eminesciene în R.S.S.M.);
„Literatura «binelui» – o scriitură antitruism” de Viorica-Ela Caraman;
„Sângerare controlată” (demn de carte) de Dumitru Andreca;
„În voi a renăscut bucuria vieții!” (poeme) de Ferencz-Nagy Zoltán (traducere din maghiară de Krisztina Joós);
Patru texte inedite de Fulgencio Martínez (traducere de A. Ciubotaru);
„Biserica și statul în anii regimului comunist din România” de Nicolae Enciu;
„Poveste cu tata” (poezie) de Moni Stănilă;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LXIV)” de Leo Butnaru;
„«Crash-test» pentru suflet: radiografia unei prăbușiri metafizice” de Valeriu Valeavschi;
„Paul Goma, romanul «Din calidor». Satisfacția relecturii” de Oxana Gherman;
„Notre-Dame-de-la-Merci” de Quentin Mouron (traducere din limba franceză de Florica Ciodaru Courriol).