Fondată in 1920

ALEGEREA PREȘEDINTELUI UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

16 IUNIE 2024

Pe 16 iunie 2024, în incinta Uniunii Scriitorilor din Moldova, a avut loc Adunarea generală a Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România (USR). Obiectivul principal al Adunării generale a fost alegerea Președintelui Uniunii Scriitorilor din România (pentru mandatul 2024-2028) din rândul celor trei candidați înscriși în scrutin: Doru-Viorel CIUCESCU (s-a retras pe parcursul procesului electoral), Simona VASILACHE, Varujan VOSGANIAN. Ordinea de zi a Adunării generale a inclus luările de cuvânt ale celor doi candidați la funcția de Președinte al USR, dezbateri și întrebări, votarea. La Adunarea generală au participat 29 de membri ai Filialei Chișinău a USR din 54 de membri cu drept de vot, astfel fiind asigurat cvorumul. În debutul Adunării generale, dl Teo CHIRIAC, Președintele Filialei Chișinău a USR și președintele Adunării generale, a propus ținerea unui minut de reculegere în memoria lui Nicolae MANOLESCU, fostul Președinte al USR. În discursul său, dna Simona VASILACHE a menționat: „Sunt bucuroasă să mă aflu în Republica Moldova. Filiala Chișinău a USR este singura filială aflată dincolo de hotarele României, asta o face mai importantă, îi dă un specific aparte. Cred că e nevoie de o mai mare integrare a Filialei Chișinău. E nevoie de o regândire a acestei relații. Să încurajăm publicarea scriitorilor basarabeni în revistele de cultură din România, să-i atragem în proiectele USR, să se atribuie patronajul USR publicațiilor de cultură de la Chișinău. E nevoie ca scriitorii, membrii Filialei Chișinău, să participe la aniversări, ceremonii, evenimente etc.” Dl Varujan VOSGANIAN a evocat la începutul intervenției sale întâlnirea din 2023 de la Chișinău, când a participat la Adunarea generală a Filialei Chișinău a USR. „Până la Unirea politică a celor două state românești ar trebui să realizăm uniunea spirituală, or scriitorii au un rol esențial în această privință. Am încercat și am reușit să adoptăm o serie de facilități pentru scriitorii basarabeni, membri USR, cum este, de pildă, tarife mai mici la cazare la Casa de Odihnă a Uniunii Scriitorilor de la Neptun. Am decis să trecem pe frontispiciul «Revistei literare», care apare la Chișinău, patronajul USR. Membrii Filialei Chișinău a USR participă la activitățile USR, sunt selectați pentru Premiul Național de Poezia «Mihai Eminescu» și pentru alte premii literare. Vom relua Festivalul «București – Chișinău – Orheiul Vechi», organizat de USR în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, întrerupt din cauza pandemiei și a problemelor financiare prin care am trecut. Dorim o mai mare prezență a scriitorilor din Filiala Chișinău în presa culturală din România. Pledăm pentru o întinerire a Uniunii Scriitorilor din România și vă îndemnăm să veniți cu propuneri de tineri talentați din Moldova, pe care să-i primim în rândurile USR, în conformitate cu Statutul nostru. După consumarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din toamnă, intenționăm să avem mai multe întâlniri cu conducerea de la Chișinău, cu Președinta Maia Sandu, la Guvern și la Comisia de Cultură a Parlamentului Republicii Moldova, sperăm să obținem sprijin pentru realizarea proiectelor USR în Basarabia”. Cu intervenții și comentarii pertinente, la Adunarea generală au participat: Vitalie CIOBANU, Președintele Consiliului Filialei Chișinău a USR și secretarul Adunării generale, care a subliniat momentul propice pentru reluarea proiectelor culturale București-Chișinău și a propus organizarea unor evenimente și crearea produselor artistice dedicate promovării ideii europene în Republica Moldova, realizate în comun de USR și Uniunea Scriitorilor din Moldova; Maria PILCHIN, care a subliniat nevoia de a redefini din interior uniunile scriitoricești și de a le deschide spre lume printr-o comunicare pe orizontală; Nicolae NEGRU și Mihai POIATĂ, care au polemizat despre rolul scriitorului într-un an electoral, într-un context sociopolitic foarte tensionat. Potrivit comunicatului Uniunii Scriitorilor din România, miercuri, 26 iunie 2024, la București, a avut loc ședința Consiliului Uniunii Scriitorilor din România. Ședința a avut ca principal obiectiv validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al Uniunii Scriitorilor din România. În prezența membrilor Comisiei de Monitorizare a Alegerilor au fost deschise urnele în care au fost colectate voturile membrilor USR care au votat în Adunările Generale ale Filialelor și s-a procedat la numărarea voturilor. Rezultatul votului, consemnat în procesul verbal încheiat cu acest prilej, a fost următorul: Varujan Vosganian – 89%, Simona Vasilache – 7%. Restul voturilor au fost nule. Comisia de Monitorizare a Alegerilor a constatat și i-a comunicat Consiliului USR că a fost ales ca președinte al USR candidatul Varujan VOSGANIAN. În conformitate cu Statutul USR, Președintele ales l-a propus Consiliului pe domnul Angelo MITCHIEVICI ca Vicepreședinte al USR. Consiliul USR a validat prin vot această propunere. [https://bit.ly/4btWhm9] Fotografii: Ivan PILCHIN Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate, inspirație și bucurii, adresăm astăzi prozatorului, politologului, diplomatului și omului de stat Oleg SEREBRIAN, cu ocazia împlinirii a 55 de ani de la naștere.

Oleg Serebrian s-a născut pe 13 iulie 1969, în satul Hădărăuți, raionul Ocnița. Este licențiat în istorie și drept al Universității Pedagogice de Stat din Chișinău (1992) și magistru în relații internaționale al Institutului European din Nisa (1993). A urmat specializări la Școala Națională de Administrație din Paris și la universitățile din Edinburgh şi Birmingham. În 1998, și-a susținut doctoratul în științe politice la Academia de Științe a Moldovei.

În 1998-1999, a fost purtător de cuvânt al MAE al Republicii Moldova, între 1999 şi 2005 – prorector al Universității Libere din Moldova, fiind ulterior profesor invitat la diverse centre universitare din Europa de Vest și din SUA. Între 2010 și 2015, a fost ambasador al Republicii Moldova în Franța și delegat permanent la UNESCO, iar din 2015 până în 2022 – ambasador în Germania. În 2022, Oleg Serebrian a fost numit viceprim-ministru al Republicii Moldova, responsabil de reintegrare.

De-a lungul anilor, a publicat mai multe studii de politologie și geopolitică: „Geopolitica spațiului pontic” (1998), „Politosfera” (2001), „Politică și geopolitică” (2004, 2024), „Dicționar de geopolitică” (2006), „Despre geopolitică” (2009), „Rusia la răspântie: geoistorie, geocultură, geopolitică” (2014).

În anul 2011, debutează în literatură cu publicarea romanului „Cântecul mării” (Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2012; tradus în limba germană, în 2022). Au urmat romanele: „Woldemar” (2018; Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2019) și „Pe Contrasens” (2021, Premiul literar PEN-România, 2022; tradus în limba poloneză, în 2023).

În 2000, pentru contribuție la dezvoltarea științelor politice, a fost decorat de președintele român Emil Constantinescu cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de ofițer. La 10 iulie 2015 a fost decorat de președintele francez François Hollande cu Ordinul Național de Merit pentru aportul adus la dezvoltarea relațiilor moldo-franceze și promovarea valorilor francofoniei. La 17 ianuarie 2020 a fost decorat de Președintele Republicii Moldova cu Ordinul „Gloria Muncii”. La 18 ianuarie 2022, Președintele RFG Frank-Walter Steinmeier l-a distins cu Ordinul Marii Cruci de Merit a Germaniei.

La mulți ani, stimate domnule Oleg Serebrian!

avizier

Uniunea Scriitorilor din Moldova, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” din Chișinău, anunță concursul de participare la proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru scriitori” (ediția a III-a), susținut de Direcția generală cultură și patrimoniu cultural a Consiliului municipal Chișinău.

Proiectul are ca scop promovarea dialogului literar, a culturii lecturii și a accesului la evenimentele culturale care se desfășoară în Chișinău, facilitând întâlnirile dintre scriitori și publicul larg. Printre obiectivele proiectului se numără familiarizarea publicului cu cele mai recente apariții literare și facilitarea accesului la formare culturală continuă.

Pentru a participa la proiect, vă invităm să depuneți un dosar care va include 1) un program general al evenimentului (a întâlnirii cu publicul) și 2) un CV. Prezentarea programului trebuie să conțină următoarele informații: genericul evenimentului (un titlu provizoriu pentru afiș); forma de interacțiune (conferință, lectură, dezbatere, dialog tematic, atelier etc.); publicul-țintă (copii, adolescenți, adulți); durata întâlnirii (de la 60 la 90 de minute); locul întâlnirii: una dintre filiale ale Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”, în care va avea loc evenimentul; data aproximativă de organizare a evenimentului (perioada august-decembrie 2024); obiectivele evenimentului (ce anume vă propuneți să realizați); conținutul aproximativ al întâlnirii (despre ce subiecte/probleme/cărți ați dori să discutați cu publicul, ce alte persoane ați dori să invitați în calitate de vorbitori, ce alte activități ați dori să includeți în program: cântec, recital, proiecție video etc.); materiale și echipament de care veți avea nevoie (proiector video, tablă, microfon, șevalet etc.).

Dosarele de participare vor fi trimise la adresa electronică a Uniunii Scriitorilor din Moldova (uscriitorilor@yahoo.com) până pe 30 iunie 2024.

Comisia de selectare a dosarelor va desemna 12 scriitori (în formula: câte 2-3 scriitori pentru fiecare lună din perioada de realizare a proiectului: august-decembrie 2024). Prioritate vor avea scriitorii care se implică activ în viața culturală a societății, care au beneficiat de cronici, traduceri, nominalizări, distincții, premii literare.

Precizăm că la proiect pot participa scriitorii care locuiesc în raza municipiului Chișinău și care au achitat cotizația de membru al USM. Totodată, la ediția a III-a a proiectului nu vor putea participa scriitorii care au participat la edițiile din anii 2022 și 2023.

În urma realizării manifestărilor din cadrul proiectului, scriitorii selectați vor primi un onorariu și o diplomă de participare, fiind, de asemenea, invitați la evenimentul de lansare și de totalizare a proiectului. Evenimentele vor fi mediatizate de partenerii media și promovate în spațiul online (produse video, secvențe foto etc.). Moderarea evenimentelor va fi asigurată de coordonatorul proiectului sau de biblioteca-gazdă.

proiecte

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XV-a”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Direcția generală cultură și patrimoniu cultural a Consiliului municipal Chișinău.

2. Proiectul cultural „Revista literară”, organul de presă al Uniunii Scriitorilor din Moldova, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

3. Proiectul cultural „Dialoguri culturale la Casa Scriitorilor”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

4 Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a III-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

6. Proiectul cultural „Podul de cărți. Dialog prin literatură”, susținut de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii (etapa a V-a) și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 2, 2024

Din cuprins:
„Demos și phobos (II)” de Adrian Ciubotaru;
„Cu Nicolae Manolescu, pe malurile Senei” de Nichita Danilov;
„Lumea, între paranoia și metanoia (XII)” de Teo Chiriac;
„Nicolae Popa, preafericitul înzecit” de Mircea V. Ciobanu;
„Despre onoarea de a înțelege (I)” de Eugen Lungu;
„Despre story” de Val Butnaru;
„Despre Riria sau Eminescu și fanele sale (I)” de Lucia Țurcanu;
„Lumina îi citește chipul ca pe o pagină scrisă în Braille” (poezie) de Mihai Ignat;
„Celălalt pantof” (proză) de Mihaela Perciun;
Lorina Bălteanu: „Timpurile erau dure, și chiar dacă erai meteor, trebuia să alegi cerul în care să te stingi și să cazi” (anchetă realizată de Emilian Galaicu-Păun);
„În stepă” (poezie) de Teodor Nencev;
„Dumitru Moldovanu – «Economia imaginației creative» sau procesul economic la nivelul conștiinței și cuantelor (IV)” de Vladimir Beșleagă;
„Integrarea europeană a Republicii Moldova și dilema identitară” de Nicolae Enciu;
„Fluturi tatuați în vis…” (poeme) de Vitalie Răileanu;
„Bunica Maria, găgăuzoaica” (fragment de nuvelă) de Valeriu Gaju;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LVI)” de Leo Butnaru;
„Celule stem pentru rănile unei femei” (cronică literară) de Oxana Gherman;
„Berlinul și neutralitatea Republicii Moldova” (avanpremieră editorială) de Igor Corman.