Fondată in 1920
Fondată in 1920
La mulți ani buni, cu multă sănătate, bucurii și împliniri profesionale, adresăm astăzi criticului și istoricului literar Ana BANTOȘ, cu prilejul aniversării a 75-a de la naștere!
Ana Bantoș s-a născut la 7 aprilie 1951, în satul Chirianca, raionul Strășeni. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1973). În anul 1998, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și-a susținut teza de doctor în filologie „Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană”, sub îndrumarea academicianului Constantin Ciopraga. În 2010, a obținut titlul de doctor habilitat în filologie, cu teza „Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică”. Parcursul său de cercetare a fost consolidat și printr-un stagiu postdoctoral la Academia Română (2011-2013), precum și printr-un stagiu de cercetare la Universitatea din Montpellier, Franța.
Activitatea Anei Bantoș în calitate de critic și istoric literar este strâns legată de Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, instituție în cadrul căreia, între 1973 și 2010, a parcurs toate treptele cercetării științifice, de la cercetător științific inferior până la cercetător științific coordonator, director-adjunct și director (2007-2009). A exercitat, de asemenea, importante funcții editoriale, fiind redactor-șef adjunct al revistei „Limba Română” și redactor-șef al „Revistei de lingvistică și știință literară”. Activitatea sa universitară a fost, la rândul ei, amplă și diversă: a predat la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, la Universitatea de Stat din Moldova, la Universitatea din Tiraspol cu sediul la Chișinău și la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, susținând cursuri de teoria literaturii, istoria literaturii române și universale, postmodernism, poezie modernă, estetică și literatură europeană a secolului XX. Din 2006, este conducător de doctorat, se implică în formarea doctoranzilor și în coordonarea tezelor de licență și de master, precum și în activitatea consiliilor științifice de susținere a tezelor doctorale. Este o prezență activă în spațiul public al dialogului cultural, fiind realizatoarea ciclului de emisiuni „Poezie și destin” la Televiziunea Moldova 1 și a emisiunii de critică și istorie literară „Un pământ și două ceruri” la Radio Chișinău.
Debutează editorial în anul 1985, cu volumul „Creație și atitudine”, carte care anunța o voce critică fermă, atentă la raportul dintre valoare estetică, idee și expresie. Au urmat volumele „Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană” (2000), „Recuperarea autenticului” (2006), „Deschidere spre universalism. Literatura română din Basarabia postbelică” (2010; „Cartea anului” la Salonul Internațional de Carte de la Chișinău) și „Literatura basarabeană și modelele literare europene” (2013), „Regăsirea de sine în literatura română” (2023), lucrări care au contribuit la înțelegerea literaturii române din Basarabia în contextul ei istoric, axiologic și comparatist. În centrul preocupărilor sale se află, în mod constant, raportul dintre identitate și universalitate, dintre tradiție și modernitate, dintre specificul literaturii basarabene și marile modele ale culturii europene.
În paralel cu activitatea de cercetare, Ana Bantoș a publicat circa 300 de articole și studii, dintre care unele au fost traduse în limbi de circulație internațională. A participat la colocvii și congrese științifice în Republica Moldova, România, Franța, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, intervențiile sale fiind remarcate prin rigoarea metodologică, deschiderea comparatistă și atenția la nuanțele fenomenului literar contemporan.
Ana Bantoș s-a remarcat și prin activitatea sa de organizare și coordonare academică. A prezidat seminare științifice de profil, a coordonat mese rotunde și colocvii consacrate limbii și literaturii române, a condus proiectul „Biblioteca virtuală «Dimitrie Cantemir»” și a fost implicată în numeroase inițiative de promovare a cercetării filologice în context național și european. Este membru-fondator al Asociației culturale ieșene „A. Philippide”, membră a colegiului de redacție al revistei „Limba Română”, membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova și a Uniunii Scriitorilor din România.
Ana Bantoș este laureata Premiului de Excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2011) și al Premiului Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumele „Dinamica sacrului în poezia basarabeană contemporană” (2001) și „Recuperarea autenticului” (2007). De asemenea, a primit Premiul „Cezar Ivănescu” al Salonului Internațional de Carte Românească (Iași, 2011), Premiul pentru critică literară al Uniunii Scriitorilor din România (Filiala Chișinău) și alte premii acordate pentru contribuția sa la critica și istoria literară. Între distincțiile care i-au încununat activitatea se numără Diploma de Onoare a Prezidiului Academiei de Științe (2001), Medalia Universității de Stat din Moldova (2005), Ordinul de Onoare al Republicii Moldova (2010), Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer (2019).
Constantin CIOPRAGA: „Riguros informată, la curent cu tezele unor Jean-Paul Sartre, Gilbert Durand, Karl Jaspers, Hugo Friedrich, Paul Ricoeur, Gianni Vattimo, Jean François Lyotard, Edgar Morin, trimițând la scriitori de certă anvergură și nuanţându-și argumentele în funcție de valori, Ana Bantoș, acum într-un moment fast al biografiei sale spirituale, conferă discursului critic demnitate și prestigiu”.
Ana Bantoș ocupă un loc important în critica și istoria literară basarabeană contemporană prin consecvența activității sale, prin rigoarea cercetării și prin raportarea constantă la marile teme ale culturii române și europene. Opera sa critică, activitatea universitară și implicarea instituțională conturează profilul unui intelectual de prim-plan, pentru care literatura nu este doar un obiect de studiu, ci și o formă de responsabilitate culturală.
La mulți ani, stimată doamnă Ana Bantoș!
NICOLAE ROMANENCO – 120 DE ANI DE LA NAȘTERE
Nicolae Romanenco (8 aprilie / 26 martie 1906, Eisk, regiunea Krasnodar – 27 iulie 2000, Moscova) a fost istoric literar, inginer și hasdeolog, cunoscut pentru contribuțiile aduse la studierea operei lui Bogdan Petriceicu Hasdeu și la istoria literaturii române din Basarabia.
A absolvit Școala Politehnică din Timișoara (1927). Între 1928-1940, a lucrat ca inginer-electrician, inclusiv la întreprinderi din București și Ploiești. În anii 1942-1948, este instructor politic (lector) în armata sovietică și redactor la ziarele „Grai nou” și „Înainte”, editate de direcția politică a armatei sovietice în limba română. Din 1949, se angajează la Secția de Energetică a Academiei de Științe a Moldovei, iar în 1967 își susține teza de doctor în științe tehnice. Începând cu anul 1969, activează în calitate de consultant la Uniunea Scriitorilor din URSS pentru literatura moldovenească și locțiitor al președintelui Consiliului Unional pentru literatura moldovenească.
Deși nu a avut studii filologice, Nicolae Romanenco s-a remarcat prin studiul moștenirii familiei Hâjdău-Hasdeu. Debutează editorial în 1957, cu micromonografia „B.P. Hasdeu. Viața și opera”, reluată, într-o variantă mai amplă, în 1959. De aici, activitatea sa de cercetare se dezvoltă în două direcții: pe de o parte, editarea și comentarea operei hasdeiene (prin ediții îngrijite și prefațate); pe de altă parte, participarea la elaborarea lucrărilor colective de referință, între care „Istoria literaturii moldovenești” (1958), „Studii și materiale despre B.P. Hasdeu” (1966), „Pagini din istoria literaturii și culturii moldovenești” (1979) și „Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdău” (1984). De asemenea, este preocupat de problemele traducerii artistice, reflectate în volumul „Confruntări literare” (1973). Colaborează la revistele „Limba și literatura moldovenească”, „Nistru”, „Literatura și arta”, „Kodry” ș.a.
În anii ’80, în contextul perestroikăi și a glasnostului, Nicolae Romanenco a fost printre susținătorii reoficializării limbii române în RSS Moldovenească și a revenirii la alfabetul latin. În 1988, adresează o scrisoare lui Andrei Lupan, în care argumentează necsitatea revenirii la alfabetul latin.
Grație cercetărilor întreprinse de Nicolae Romanenco, în fondurile Muzeului Național al Literaturii Române se păstrează multe lucrări (în fotocopii) ale lui Al. Hâjdău și B.P. Hasdeu. În același timp, manuscrisele sale sunt păstrate în Colecția de hasdeulogie a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău.
Receptarea critică a activității sale este reflectată în numeroase comentarii exegetice (A. Sadovnic, E. Dvoicenko-Markova, I. Șpac, G. Meniuc), în articole de sinteză și aniversare (P. Balmuș, V. Malanețchi, V. Beșleagă). În 2006, la Moscova, apare volumul „In memoriam N. Romanenco. Amintiri, corespondență, evocări”.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
