APELUL
Uniunii Scriitorilor din Moldova
și al Filialei Chișinău a USR
Pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

18 septembrie 2024

Uniunea Scriitorilor din Moldova și Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România îndeamnă cetățenii moldoveni, indiferent de naționalitate, limbă maternă și religie, să participe activ în ziua de 20 octombrie 2024 la alegerile prezidențiale și la referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Avem șansa să ne eliberăm de servitutea seculară față de Rusia, care nu acceptă dreptul popoarelor la autodeterminare, refuză aspirația lor legitimă de a-și construi o viață liberă și independentă, și a declanșat un război atroce împotriva Ucrainei – țara vecină, cu care împărtășim aceleași aspirații de integrare în spațiul european și euroatlantic. Doar rezistența ucrainenilor apără Republica Moldova de agresiunea rusească. Datorită imenselor lor sacrificii, Kremlinul nu a reușit să reinstaleze sârma ghimpată la Prut. Două sute de ani de ocupație rusească, țaristă și apoi sovietică, două sute de ani de deznaționalizare agresivă au adus Basarabia pe punctul de a-și pierde identitatea, limba română, toate valorile naționale, de a se transforma într-un teritoriu cu o populație de mancurți, de oameni lipsiți de memorie și demnitate. Știm cum arată „russki mir”, știm ce înseamnă „frăția” în limbajul Kremlinului, au cunoscut-o pe pielea lor bunicii și părinții noștri mai vârstnici: represiune politică, deportări în Siberia, foamete organizată, asasinate la comandă, renunțarea la limba maternă, anularea tuturor drepturilor și libertăților civice, ostracizarea și persecutarea intelectualilor, oamenilor de cultură, rusificarea școlii, dominația limbii ocupantului în toate instituțiile publice. Înseamnă controlul asupra a tot ce citești, vorbești, gândești – un regim de teroare fizică și psihică. Vom fi lăsați să trăim doar dacă ne vom închina ocupantului, dacă ne vom renega strămoșii, limba, națiunea, apartenența noastră europeană. Pentru că nu a acceptat sclavia rusească, Ucraina a fost atacată barbar de regimul Putin și își apără libertatea și independența cu arma în mână. Republica Moldova a fost ferită de o invazie militară, însă Rusia încearcă prin „război hibrid”, prin propagandă, dezinformare și manipulare să deturneze parcursul nostru european. Ne amenință că dacă vom alege să mergem spre România și spre Occident, vom avea soarta Ucrainei, adică război, distrugere, moarte. Pentru că nu poate să ajungă cu tancurile în Moldova, Rusia vrea să instaleze un regim obedient la Chișinău și a pus la cale o imensă „operațiune specială electorală”, folosind rețelele oligarhilor fugiți peste hotare, cei care au jefuit cu cinism Republica Moldova și au fost condamnați la ani grei de închisoare, pentru a aduce ilegal enorme sume de bani. Intenția Moscovei este să distorsioneze procesul electoral, să fraudeze scrutinul din 20 octombrie prin coruperea alegătorilor. Sunt „bani negri” meniți să descurajeze elanul civic, să sporească apatia, neîncrederea, absenteismul la urnele de vot. Dragi compatrioți, să nu permitem înfăptuirea acestor planuri ale Kremlinului. Să participăm într-un număr mare la alegerile prezidențiale și la referendumul constituțional, să arătăm că opțiunea de integrare europeană nu reprezintă doar proiectul unui președinte, al unui partid, al unei guvernări, ci o aspirație națională, dovada apartenenței noastre la civilizația europeană. Să arătăm că vrem să ne creștem copiii într-o lume democratică și prosperă, în care orice cetățean își poate exprima liber opinia, iar drepturile sale sunt protejate de instituțiile statului de drept. Dragi compatrioți, a participa la vot, a susține parcursul european al Republicii Moldova, înseamnă nu doar să optăm pentru un viitor mai bun pentru noi și copiii noștri. Este și o datorie morală față de cei care ne apără libertatea și viața. Să demonstrăm că susținem lupta dreaptă a poporului ucrainean împotriva tiraniei rusești, să nu permitem ca Republica Moldova să recadă sub influența Kremlinului, să se transforme într-un alt cap de pod pentru agresiunea rusească împotriva Ucrainei și a Europei. Dragi compatrioți, prin mobilizarea noastră la urnele de vot la 20 octombrie, vom arăta prietenilor și aliaților noștri, națiunilor civilizate, că apreciem încrederea și sprijinul lor pentru reformele atât de necesare procesului de evoluție și modernizare a țării, pentru asistența pe care ne-o acordă în aceste timpuri primejdioase, ajutându-ne să rezistăm în fața șantajului economic și energetic al Rusiei, să neutralizăm campania acesteia de destabilizare politică, socială, interetnică, de răspândire a urii și fricii, să ne apărăm independența și integritatea teritorială. Dragi compatrioți, pe 20 octombrie 2024 vă chemăm să votăm un președinte proeuropean, care a demonstrat devotament și dedicație față de aspirațiile noastre naționale și democratice, să votăm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, să votăm pentru a fi alături de România în familia națiunilor libere și prospere! Chișinău, 18 septembrie 2024

citește mai mult

evenimente

DUMITRU MATCOVSCHI – 85 de ani de la naștere

Dumitru MATCOVSCHI (20 octombrie 1939, Vadul Rașcov, Soroca – 26 iunie 2013, Chișinău) a fost poet, prozator, dramaturg, publicist, membru titular al Academiei de Știinţe a Moldovei. Scriitor al Poporului.

Licenţiat în filologie la Universitatea de Stat din Moldova (1961). După absolvirea facultăţii este angajat la ziarul „Moldova socialistă” în calitate de redactor. Redactor-șef adjunct la săptămânalul „Cultura” (1966-1970), de unde, din motive ideologice, este forţat să plece. Redactor-șef al revistei „Nistru” („Basarabia”) (1988-1997). A publicat în paginile ei materiale despre istoria neamului și scriitorii din perioada interbelică, a propagat cu totală dăruire ideea naţională.

La 17 mai 1989 este victima unui accident rutier. Urmează un tratament îndelungat la clinici din Chișinău, Moscova și București. Revine în rândurile luptătorilor pentru eliberarea naţională, rămânând unul din însufleţitorii luptei contra regimului totalitar.

Debutează în poezie cu volumul „Maci în rouă” (1963), urmat de „Univers intim” (1966). Prin volumele ulterioare, precum „Melodica” (1971), „Grâul” (1974), „Axă” (1977), „Patria, poetul şi balada” (1981) și „Tu, dragostea mea” (1987), Matcovschi aprofundează dimensiunea lirico-emoțională a operei sale, introducând elemente critice și polemice în limbajul său, adesea sub forma unor metafore cu substrat esopic. Poetul își afirmă misiunea poeziei, evocând dragostea de patrie, de casă părintească, limba maternă, pledând pentru pace, lumină, adevăr și frumusețea morală a omului contemporan.

În 1989, Matcovschi publică „Descântece de alb şi negru”, un volum inițial cenzurat, care a marcat o nouă etapă în creația sa. Rezistând încercărilor vieții, poetul și-a intensificat activitatea literară, dedicându-se idealurilor naționale. În anii ’80 și ’90, operele sale, precum „Soarele cel Mare” (1989), „Imne şi blesteme” (1991), „Floare Basarabie” (1992), „Al țării fiu” (1993) și „Vad” (1998), au devenit expresii ale dorului – un dor ce simboliza aspirațiile omului din spațiul mioritic: dor de viață, patrie, neam, limbă, adevăr și dreptate.

În perioada Renașterii Naționale, Matcovschi a avut curajul de a-și revizui creațiile anterioare și de a se autocondamna pentru odele de altădată, redefinindu-și astfel crezul cetățenesc și misiunea poeziei sale.

Cunoscut dramaturg ale cărui piese au fost și sunt montate de toate teatrele din republică, semnatar al unor pânze epice ce reflectă viaţa satului pruto-nistrean, eseist neobosit care abordează temerar problemele arzătoare ale Basarabiei, Matcovschi este scriitorul total dăruit scrisului, literaturii.

Ca prozator, Matcovschi s-a afirmat cu romane de factură poetică precum „Duda” (1973), „Bătuta” (1975) și „Toamna porumbeilor albi” (1979), în care explorează viața satului și a intelectualilor urbani, analizând cu profunzime morală și spirituală destine dramatice. Prozatorul a reușit să creeze o tipologie memorabilă de eroi lirici, care întruchipează valori esențiale: omenia, adevărul și frumosul.

Dramaturgia sa, caracterizată de poetizare și dramatizare intensă, adresează probleme de conștiință prin conflicte realiste și profunde. Printre piesele sale celebre se numără „Președintele” (1975), „Cântec de leagăn pentru bunici” (1977), „Tata” (1979) și „Ion Vodă cel Cumplit” (2005), piese care au fost apreciate de public. Matcovschi s-a remarcat prin măiestria dialogului și a replicii, dar și prin arhitectonica complexă a operelor sale dramatice.

Scriitor al Poporului (1989); Premiul de Stat al Republicii Moldova (1989); Premiul pentru poezie „Nichita Stănescu” (1997). „Ordinul Republicii” (1996).

Nicolae DABIJA: „Dumitru Matcovschi este unul din liderii noștri de renaștere naţională, un drapel de suferinţă și un simbol: pentru vehemenţa cu care s-a înscris în bătălia pentru limbă, alfabet, tricolor, independenţă, bănuim că a și fost condamnat de regimul trecut, fiind grav accidentat. Este unul din cei mai îndrăgiţi fii ai neamului, patima și sufletul lui”.

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate, inspirație și bucurii, adresăm scriitoarei Veronica BOLDIȘOR cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naștere.

Veronica Boldișor s-a născut pe 16 octombrie 1964, în satul Jora de Sus, județul Orhei, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Istorie și Pedagogie a Universității „Ion Creangă” din Chișinău (1988).

A activat în calitate de cercetător științific superior la Muzeul Național de Etnografie şi Istorie Naturală din Republica Moldova (1988-1990) și referent la Departamentul studierea opiniei publice și legături cu mass-media la Secretariatul Parlamentului. Secretar de redacție la revista de lectură istorică „Patrimoniu” (1990-1994) și corespondent la săptămânalul „Literatura şi arta” (1994-2004). Secretar literar la Teatrul Municipal de păpuși „Guguţă” din Chișinău (2004-2014). Din 2014 – secretar științific și muzeografă la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău.

Debutează editorial în anul 2000 cu volumul de eseuri „Doruri latente”. Urmează cartea de publicistică „File din viața unei Biserici și a unui Mitropolit” (2014), volumul de eseuri „Ilustre personalități române în destinul Basarabiei” (2019) și cartea de dramaturgie „Cămașa norocului” (2019).

Colaborări la „Literatura și arta”, „Ziarul de Gardă”, „Timpul”, „Acțiunea Europeană”, „Univers pedagogic”, „Teatru”, „Realități culturale”, „Viața Basarabiei”, „Limba Română”, „Art-emis”, „Convorbiri literare”.

Laureata Premiilor Ministerului Culturii din Republica Moldova pentru dramaturgie (2002, 2003, 2004).

La mulți ani, stimată doamnă Veronica Boldișor!

proiecte

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XV-a”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Direcția generală cultură și patrimoniu cultural a Consiliului municipal Chișinău.

2. Proiectul cultural „Revista literară”, organul de presă al Uniunii Scriitorilor din Moldova, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

3. Proiectul cultural „Dialoguri culturale la Casa Scriitorilor”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a III-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

6. Proiectul cultural „Podul de cărți. Dialog prin literatură”, susținut de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii (etapa a V-a) și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 4, 2024

Din cuprins:
„Autentic și livresc; extravagant și excentric; dislocator/ dexlocutor și-n alte feluri” de Simona Popescu;
„Tata din romanul meu neterminat (I)” de Teo Chiriac;
„Hokusai, Leonardo și Walkiria lui Wagner” de Nichita Danilov;
„1. Ingeniosul bine temperat; 2. Dialogul lui Emil” de Eugen Lungu;
„Proteus pe Insula soarelui sau încă o dată despre mirarea critică” de Mircea V. Ciobanu;
„Moartea & nașterea autorului, la propriu și la figurat (Max Blecher: „Întâmplări din irealitatea imediată”) de Emilian Galaicu-Păun;
„O carte ca o cursă automobilistică” de Dumitra Râșnoveanu;
„Luntrea de unică folosință” (poezie) de Ioan T. Morar;
Chestionar Proust. Răspunde: Emilian Galaicu-Păun;
„Emilian Galaicu-Păun și ființa ca literatură” de Andrei Moldovan;
„Despre Rusia ca gen literar” de Val Butnaru;
„Versuri despre limba română și un cântec bețivesc” de Lucia Țurcanu;
„Vacanța ghiozdanului zburător” (proză) de Nicolae Popa;
„Istoria ecologică, o nouă ramură a științei istorice” de Nicolae Enciu;
„Toma Alimoș (I)” de Cassian Maria Spiridon;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LVIII)” de Leo Butnaru;
Nominalizări la premiile Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pe anul editorial 2023; Premiile Juriului Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul editorial 2023; Premiile Consiliului Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova; Premiul Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România; Premiile Fondului Literar al Scriitorilor din Republica Moldova;
„Traiectoria căutărilor spirituale: între esențial și imaginar” (avanpremieră editorială) de Constantin Ciobanu.

APELUL Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Filialei Chișinău a USR Pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană