Leonida Lari

În prezența unui public extrem de numeros, Arcadie Suceveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, a deschis momentul aniversar, prezentând mai întâi importanța operei literare a Leonidei Lari, precum și rolul poetei în mișcarea de eliberare națională. Vasile Malanețchi, directorul Muzeului Național al Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, a evocat momentele esențiale din biografia poetei, făcând în același timp referire la expoziția de carte, portrete artistice și fotografii. Academicianul Mihai Cimpoi a avut o prelegere amplă, în cadrul căreia a amintit publicului că „Leonida Lari a fost în acele timpuri grele mai curajoasă decât bărbații”, fără să evite să le ceară celor prezenți ca, împreună, să lucreze pentru o mai bine „punere în lumină” a moștenirii literare pe care ne-a lăsat-o. Ion Căpățână a ținut nu doar să accentueze încă o dată valoarea indiscutabilă a poeziei Leonidei Lari, ci și să demonstreze acest fapt printr-un recital de forță. Scriitorul Nicolae Dabija și-a început – la rândul său – discursul cu versurile poetei. Nicolae Dabija a precizat mai apoi că „Leonida Lari e cea mai mare poetă din Basarabia și una dintre cele mai mari poete de limbă română”. Și maestrul Vladimir Beșleagă a evocat-o cu deosebită prețuire, cartografiind generațiile trecute și insistând pe ceea ce el numește „generația F.D. – a foametei și a deportării”, prilej cu care a enumerat importanți scriitori născuți în anii 1948-1949. Cu multă implicare și seriozitate au luat cuvântul și Ana Bantoș, Victoria Fonari, dar și alți oameni de cultură prezenți la acest eveniment.