Fondată in 1920

Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor | Centenarul lui Leonid Dimov

13 martie 2026

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită vineri, 13 martie 2026, începând cu ora 15:00, la o nouă ediție a proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, dedicată centenarului poetului Leonid Dimov. Întâlnirea va avea loc la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 98, etajul 2, Sala mică de conferințe) și va propune o discuție despre personalitatea și opera lui Leonid Dimov, unul dintre cei mai originali poeți ai literaturii române, despre imaginarul său oniric, inconfundabila sa formulă poetică, precum și despre actualitatea lecturii și receptării creației sale, la 100 de ani de la naștere, 70 de ani de la debutul absolut și 60 de ani de la debutul editorial. Participă: Mircea V. CIOBANU, Dumitru CRUDU, Arcadie SUCEVEANU. Moderează: Teo CHIRIAC. Parteneri: Editura „Știința”, TVR Moldova, Radio Chișinău, „Revista literară”.

evenimente

DUMITRU CIOBANU – 90 DE ANI DE LA NAȘTERE

(11 martie 1936, Vadul lui Vodă, Criuleni – 5 septembrie 2013)

Dumitru Ciobanu a fost prozator, publicist și eseist. A studiat la Școala Republicană de Arte Plastice „I. Repin”, apoi la Secția de Jurnalistică a Universității de Stat din Moldova. Între anii 1973-1976, a urmat Cursurile Superioare de Literatură ale Institutului „M. Gorki” din Moscova.

A debutat editorial în 1974 cu volumul de proză scurtă „Linii de contur”, urmat de cărțile „Din toată inima” (1979), „Am mai trăit cândva...” (1989) și „Zburătorul” (2009), antologie apărută în grafie latină. Scrisul său se remarcă prin finețea observației, prin atenția pentru adevărul interior al personajelor și printr-un echilibru între substanța tematică și expresia artistică.

Formația sa în domeniul artelor plastice s-a reflectat și în activitatea de eseist și comentator de artă. Dumitru Ciobanu a publicat texte consacrate unor mari maeștri ai picturii universale, precum A. Dürer, Rafael, Van Gogh sau P. Picasso, dar și artiștilor plastici contemporani din spațiul nostru cultural.

Un loc aparte în biografia sa îl ocupă activitatea jurnalistică. A lucrat în cadrul mai multor instituții de presă și cultură, fiind redactor la revista „Cultura”, la Comitetul de Radio și Televiziune și șef de sector la revista „Nistru”, devenită ulterior „Basarabia”. În anii războiului de pe Nistru, a fost fondator al ziarului „Transnistria” și s-a aflat în zona confruntărilor, experiență consemnată în volumul „Reportaje de pe linia de foc” (1992), carte cu valoare documentară și morală.

Prin opera sa literară, prin publicistica de atitudine și prin contribuția sa în domeniul culturii, Dumitru Ciobanu rămâne o figură reprezentativă a intelectualului implicat, pentru care exigența artistică și responsabilitatea civică s-au aflat într-o legătură firească.

avizier

VITALIE TULNIC – 95 DE ANI DE LA NAȘTERE

Vitalie Tulnic (numele adevărat – Vitalie Manolescu) (9 martie 1931, Ienichioi, Ismail – 3 decembrie 1973, Chișinău) a fost poet, eseist și traducător. Formarea sa intelectuală și literară este strâns legată de mediul cultural bucureștean, unde absolvă Școala de Literatură „M. Eminescu”, avându-i colegi pe scriitori precum Al. Andrițoiu și Aurel Covaci.

Colaborează o perioadă la Radio București și la cunoscuta revistă de satiră și umor „Urzica”. În anul 1953, împreună cu cineastul și scriitorul Emil Loteanu, Vitalie Tulnic revine la Chișinău, unde se încadrează în viața redacțională a vremii. Activează ca redactor la ziarul „Tinerimea Moldovei”, la săptămânalul „Cultura” și, ulterior, la revista „Moldova”.

Debutul editorial are loc în 1958 cu volumul de versuri „Caiet liric”. Ulterior, opera sa se diversifică și se amplifică prin numeroase titluri care îi confirmă vocația: „Trezirea viorilor” (1963), „Drum deschis” (1966), „Dor de cuvinte” (1971), „Flăcări pe comori” (1973). Postum, au văzut lumina tiparului volume precum „Culori și anotimpuri” (1974), „Ultima frunză” (1976) și antologia „Dincolo de cuvinte” (București, 2004). Vitalie Tulnic a fost și un eseist remarcabil, volumul „Bucuria întâlnirilor” (1967) fiind o dovadă a spiritului său reflexiv și a capacității de a dialoga cu valorile culturii.

În poezia lui Vitalie Tulnic „omenescul” devine categoria etică centrală. Criticul Ion Ciocanu sublinia faptul că tocmai această particularitate a ajutat creația sa să supraviețuiască epocii în care a fost scrisă. Referințele critice pe marginea creației lui Vitalie Tulnic (semnate de Mihai Cimpoi, Nicolae Bilețchi, Ion Vatamanu, Nicolae Popa, Anatol Ciocanu, Nicolae Roibu, Vlad Zbârciog) evidențiază profilul unui „pelerin neoromantic” (M. Cimpoi), un poet al melancoliei nobile și al eleganței silabei. Nicolae Popa îl descrie ca pe un autor preocupat de „cămașa antiglonț a melancoliei”, reușind să păstreze o distincție estetică într-un context istoric adesea potrivnic.

Vitalie Tulnic rămâne în istoria literară drept un poet al deschiderii sufletești, a cărui operă pulsează sub semnul unui continuu „dor de cuvinte”.

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 6, 2025

Din cuprins:
„Câte uniuni am avut (avem, vom avea)?” de Adrian Ciubotaru;
„Grimase ale demenței (VI)” de Teo Chiriac;
„Întâlnirea cu Grigore Vieru” de Nichita Danilov;
„Două romane de Val Butnaru (II). Istorie, etnic, etic & ficțiune” de Eugen Lungu;
„Mot-à-mort (Paul Celan, 105 ani de la naștere, 55 de ani de la moarte)” de Emilian Galaicu-Păun;
„Președintele Podului Mirabeau (III)” de Arcadie Suceveanu;
„105 ani de la fondare Societății Scriitorilor Români din Basarabia”;
„Avem o cameră goală” (poezie) de Irina Nechit;
„Eugen Lungu: «Eminescu a fost pentru noi decenii în șir ‘fructul cultural’ oprit sau dozat cu recalcitranță dogmatică…»” (dialog între Lucia Țurcanu și Eugen Lungu despre edițiile operei eminesciene în R.S.S.M.);
„Literatura «binelui» – o scriitură antitruism” de Viorica-Ela Caraman;
„Sângerare controlată” (demn de carte) de Dumitru Andreca;
„În voi a renăscut bucuria vieții!” (poeme) de Ferencz-Nagy Zoltán (traducere din maghiară de Krisztina Joós);
Patru texte inedite de Fulgencio Martínez (traducere de A. Ciubotaru);
„Biserica și statul în anii regimului comunist din România” de Nicolae Enciu;
„Poveste cu tata” (poezie) de Moni Stănilă;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LXIV)” de Leo Butnaru;
„«Crash-test» pentru suflet: radiografia unei prăbușiri metafizice” de Valeriu Valeavschi;
„Paul Goma, romanul «Din calidor». Satisfacția relecturii” de Oxana Gherman;
„Notre-Dame-de-la-Merci” de Quentin Mouron (traducere din limba franceză de Florica Ciodaru Courriol).