ALEGEREA PREȘEDINTELUI UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

16 IUNIE 2024

Pe 16 iunie 2024, în incinta Uniunii Scriitorilor din Moldova, a avut loc Adunarea generală a Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România (USR). Obiectivul principal al Adunării generale a fost alegerea Președintelui Uniunii Scriitorilor din România (pentru mandatul 2024-2028) din rândul celor trei candidați înscriși în scrutin: Doru-Viorel CIUCESCU (s-a retras pe parcursul procesului electoral), Simona VASILACHE, Varujan VOSGANIAN. Ordinea de zi a Adunării generale a inclus luările de cuvânt ale celor doi candidați la funcția de Președinte al USR, dezbateri și întrebări, votarea. La Adunarea generală au participat 29 de membri ai Filialei Chișinău a USR din 54 de membri cu drept de vot, astfel fiind asigurat cvorumul. În debutul Adunării generale, dl Teo CHIRIAC, Președintele Filialei Chișinău a USR și președintele Adunării generale, a propus ținerea unui minut de reculegere în memoria lui Nicolae MANOLESCU, fostul Președinte al USR. În discursul său, dna Simona VASILACHE a menționat: „Sunt bucuroasă să mă aflu în Republica Moldova. Filiala Chișinău a USR este singura filială aflată dincolo de hotarele României, asta o face mai importantă, îi dă un specific aparte. Cred că e nevoie de o mai mare integrare a Filialei Chișinău. E nevoie de o regândire a acestei relații. Să încurajăm publicarea scriitorilor basarabeni în revistele de cultură din România, să-i atragem în proiectele USR, să se atribuie patronajul USR publicațiilor de cultură de la Chișinău. E nevoie ca scriitorii, membrii Filialei Chișinău, să participe la aniversări, ceremonii, evenimente etc.” Dl Varujan VOSGANIAN a evocat la începutul intervenției sale întâlnirea din 2023 de la Chișinău, când a participat la Adunarea generală a Filialei Chișinău a USR. „Până la Unirea politică a celor două state românești ar trebui să realizăm uniunea spirituală, or scriitorii au un rol esențial în această privință. Am încercat și am reușit să adoptăm o serie de facilități pentru scriitorii basarabeni, membri USR, cum este, de pildă, tarife mai mici la cazare la Casa de Odihnă a Uniunii Scriitorilor de la Neptun. Am decis să trecem pe frontispiciul «Revistei literare», care apare la Chișinău, patronajul USR. Membrii Filialei Chișinău a USR participă la activitățile USR, sunt selectați pentru Premiul Național de Poezia «Mihai Eminescu» și pentru alte premii literare. Vom relua Festivalul «București – Chișinău – Orheiul Vechi», organizat de USR în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, întrerupt din cauza pandemiei și a problemelor financiare prin care am trecut. Dorim o mai mare prezență a scriitorilor din Filiala Chișinău în presa culturală din România. Pledăm pentru o întinerire a Uniunii Scriitorilor din România și vă îndemnăm să veniți cu propuneri de tineri talentați din Moldova, pe care să-i primim în rândurile USR, în conformitate cu Statutul nostru. După consumarea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova din toamnă, intenționăm să avem mai multe întâlniri cu conducerea de la Chișinău, cu Președinta Maia Sandu, la Guvern și la Comisia de Cultură a Parlamentului Republicii Moldova, sperăm să obținem sprijin pentru realizarea proiectelor USR în Basarabia”. Cu intervenții și comentarii pertinente, la Adunarea generală au participat: Vitalie CIOBANU, Președintele Consiliului Filialei Chișinău a USR și secretarul Adunării generale, care a subliniat momentul propice pentru reluarea proiectelor culturale București-Chișinău și a propus organizarea unor evenimente și crearea produselor artistice dedicate promovării ideii europene în Republica Moldova, realizate în comun de USR și Uniunea Scriitorilor din Moldova; Maria PILCHIN, care a subliniat nevoia de a redefini din interior uniunile scriitoricești și de a le deschide spre lume printr-o comunicare pe orizontală; Nicolae NEGRU și Mihai POIATĂ, care au polemizat despre rolul scriitorului într-un an electoral, într-un context sociopolitic foarte tensionat. Potrivit comunicatului Uniunii Scriitorilor din România, miercuri, 26 iunie 2024, la București, a avut loc ședința Consiliului Uniunii Scriitorilor din România. Ședința a avut ca principal obiectiv validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de Președinte al Uniunii Scriitorilor din România. În prezența membrilor Comisiei de Monitorizare a Alegerilor au fost deschise urnele în care au fost colectate voturile membrilor USR care au votat în Adunările Generale ale Filialelor și s-a procedat la numărarea voturilor. Rezultatul votului, consemnat în procesul verbal încheiat cu acest prilej, a fost următorul: Varujan Vosganian – 89%, Simona Vasilache – 7%. Restul voturilor au fost nule. Comisia de Monitorizare a Alegerilor a constatat și i-a comunicat Consiliului USR că a fost ales ca președinte al USR candidatul Varujan VOSGANIAN. În conformitate cu Statutul USR, Președintele ales l-a propus Consiliului pe domnul Angelo MITCHIEVICI ca Vicepreședinte al USR. Consiliul USR a validat prin vot această propunere. [https://bit.ly/4btWhm9] Fotografii: Ivan PILCHIN Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România

citește mai mult

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate și bucurii, adresăm astăzi scriitoarei Lidia CODREANCA, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la naștere.

Lidia Codreanca s-a născut pe 18 iulie 1954, în satul Sinești, r-l Ungheni. A absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii de Stat din Moldova (1976); doctorantura la USM (1998); doctor în filologie (2001). Activează la Catedra de Filologie Clasică a USM (1976-1982; 1992-2007); colaborator la revista pentru copii „Steluţa” (1982-1992); conferenţiar universitar la Catedra Filologie Română (ulterior, Catedra Filologie Romanică), ULIM (2007-2010). Colaborator știinţific superior la Institutul de Filologie al AȘM, Centrul de Lingvistică, sectorul Istoria limbii, dialectologia și onomastica.

Debutează editorial cu volumul de proze pentru copii „Crai nou” (1984), urmat de „Zăpada mieilor” (1987), „Calul lui Făt-Frumos” (1988), „Sania cu zurgălăi” (2001, 2010), „În pădurea Veveriței” (2015), „Maria cea mică” (2019).

Cărți de poezie: „Elegii de Parnas” (1994), „La Prohodul Iubirii…” (2007), „101 poeme” (2011), „Naturi statice cu tăceri” (2012), „Târziu Te-am iubit, Doamne…” (2015).

A editat cărți de articole și eseu în domeniul sociolingvistic și de popularizare a cunoașterii: „Realităţi basarabene” (2012, 2015, 2019), „Două mentalităţi şi o singură limbă” (2012), „Lumea antică: personalități, evenimente, fapte diverse” (2015).

Lucrări semnate de Lidia Codreanca au apărut în mai multe antologii editate la București și Chișinău.

Premiul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XII-a, pentru carte ştiinţifică (Chișinău, 2003); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2004); Premiul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XVII-a, pentru poezie (2008) (pentru cartea de versuri „La Prohodul Iubirii…”, aflată în topul celor mai citite cărţi editate în 2007); Premiul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a XXII-a, pentru poezie (2013); Diplomă de merit a Academiei de Științe a Moldovei (2014); Premiul Salonului Internațional de Carte, ediția a XXIV-a, pentru carte științifică (2015); Premiul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii și Tineret, ediţia a XX-a, pentru carte cognitivă (2016), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, pentru carte cognitivă (2016).

Viorel DINESCU: „Lidia Codreanca ocupă și ea un loc notabil în frontul câștigat de vestita pleiadă basarabeană a poeţilor care nu cred în nobleţea turnului de fildeș, nici în talentul biblic ce urmează a fi dezgropat peste o sută de ani, ci, dimpotrivă, preferă să coboare în stradă cu lampa lui Diogene în mână cu singura dorinţă de a ajunge la inima nefericiţilor noștri concetăţeni”.

La mulți ani, stimată doamnă Lidia Codreanca!

avizier

Stimați colegi și prieteni,

avem deosebita plăcere de a vă invita la o nouă ediție a „Dialogurilor culturale la Casa Scriitorilor”. Invitatul special al ediției din luna iulie va fi dl Virgiliu PÂSLARIUC, istoric, dr. conferențiar universitar, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, vicepreședintele Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media.

În cadrul întâlnirii, se va discuta despre necesitatea unor modificări legislative privind domeniul culturii în contextul negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și despre politici din domeniul educației ce vizează studiul și promovarea literaturii române contemporane în instituțiile de învățământ național.

Evenimentul va avea loc vineri, 19 iulie 2024, începând cu ora 15:00, în Holul cu Oglinzi al Casei Scriitorilor.

Moderatori: Teo CHIRIAC și Val BUTNARU.

proiecte

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XV-a”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Direcția generală cultură și patrimoniu cultural a Consiliului municipal Chișinău.

2. Proiectul cultural „Revista literară”, organul de presă al Uniunii Scriitorilor din Moldova, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

3. Proiectul cultural „Dialoguri culturale la Casa Scriitorilor”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

4 Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a III-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

6. Proiectul cultural „Podul de cărți. Dialog prin literatură”, susținut de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii (etapa a V-a) și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 3, 2024

Din cuprins:
„Demos și phobos (III)” de Adrian Ciubotaru;
„Mama din romanul meu neterminat” de Teo Chiriac;
„Pe marginea spiritului critic” de Nichita Danilov;
„Despre onoarea de a înțelege (II)” de Eugen Lungu;
„Abordarea «est-etică» și bunul-simț” de Mircea V. Ciobanu;
„Poem noir” (poezie) de Emilian Galaicu-Păun;
„Despre motani filosofi și rebeli” de Val Butnaru;
„Alexandru Burlacu și submersiunea în trecutul prezent al literaturii” de Anatol Moraru;
„Predispus la întuneric” (poezie) de Liviu Ioan Stoiciu;
„Despre Riria sau Eminescu și fanele sale (II)” de Lucia Țurcanu;
„Suspine de toamnă” (poezie) de Ion Buzdugan;
„O progenitură dușmană” (fragment) de Nicolae Negru;
„O poezie «scânteietoare ca lama unui brici»” de Ioana Diaconescu;
„«Miorița»” de Cassian Maria Spiridon;
„Panorama postcomunismului în Republica Moldova” de Nicolae Enciu;
„Dubla întoarcere” (proză scurtă) de Ion Țurcanu;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LVII)” de Leo Butnaru;
„Presimțirea furtunii” (poezie) de Vadim Krîșcenko (traducere din ucraineană de Boris Marian);
„Auzi cum cântă conestoga?” (fragment) (avanpremieră editorială) de Doru Ciocanu.