Fondată in 1920

Dreptul de împrumut public și mecanismul echitabil de remunerare a autorilor

9 aprilie 2026

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invita la masa rotundă cu genericul „Dreptul de împrumut public și mecanismul echitabil de remunerare a autorilor”, care va fi organizată în cadrul proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor” și va avea loc în data de 9 aprilie 2026, începând cu ora 15:00, la Casa Scriitorilor (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 98, etajul 2, Sala de conferințe). Masa rotundă va fi dedicată dreptului de împrumut public și formelor prin care Republica Moldova poate construi un mecanism echitabil de remunerare a autorilor pentru utilizarea operelor lor prin intermediul bibliotecilor publice. În cadrul discuției, vom încerca să căutăm răspunsuri și să facem un schimb de idei, pornind de la câteva întrebări practice: 1) cum pot fi remunerați beneficiarii de drept intelectual (scriitori, traducători, ilustratori etc.) pentru împrumutul public al cărților (și altor produse apărate de dreptul de proprietate intelectuală) în biblioteci, fără a afecta accesul liber al utilizatorilor la lectură/informare și fără a transfera povara financiară asupra bibliotecilor?; 2) ce opțiuni sau modele juridice există în practica internațională și pot fi aplicate în Republica Moldova?; 3) ce presupune mecanismul realist și echitabil de implementare a dreptului de împrumut public și cum poate fi acest mecanism elaborat? În calitate de invitați speciali, la eveniment vor participa specialiști din domeniul biblioteconomic și cultural: Diana SILIVESTRU, șef interimar de direcție, Ministerul Culturii al Republicii Moldova; Elena PINTILEI, director general al IP „Biblioteca Națională a Republicii Moldova”, președinta Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova; dr. Mariana HARJEVSCHI, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Evenimentul va fi moderat de Ivan PILCHIN, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Parteneri: Ministerul Culturii al Republicii Moldova, IP „Biblioteca Națională a Republicii Moldova”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova, Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, TVR Moldova, Radio Chișinău, „Revista literară”. Vă așteptăm.

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație și împliniri, adresăm astăzi poetului și conferențiarului universitar Gheorghe REABȚOV, cu prilejul aniversării a 80-a de la naștere!

Gheorghe Reabțov s-a născut la 6 aprilie 1946, la Cahul, într-o familie de intelectuali. A absolvit Facultatea de Limbi Străine a Universității de Stat din Moldova în anul 1968. Parcursul său profesional este strâns legat de învățământul superior: a activat ca profesor de limba franceză la Institutul Politehnic din Chișinău și la Universitatea de Stat din Moldova, iar ulterior la Academia de Studii Economice din Moldova, unde a predat limba franceză și istoria civilizației Franței.

În paralel cu activitatea universitară, Gheorghe Reabțov s-a afirmat și în viața publicistică și asociativă, fiind membru al Uniunii Internaționale a Jurnaliștilor și a presei de limbă franceză, al Asociației Republicane a profesorilor de limbă franceză și al Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova. A colaborat la publicații precum „Literatura și arta”, „Făclia”, „Orizont” și „Adevărul literar și artistic” din București.

Debutul său editorial s-a produs în anul 1995, cu placheta de versuri „Țara Cahul”, urmată de volumele „Lacrima luminii” (2000), „Setea de cuvânt” (2006), „Am muiat penița-n rouă...”, „101 poeme” (2011), „Gânduri… printre rânduri. Maxime” (2013) și „Spovedanie. Biobibliografie” (2016).

Critica a remarcat în scrisul lui Gheorghe Reabțov muzicalitatea, limpezimea și expresia sapiențială a versului. Într-o limbă română atent lucrată, curată și firească, poetul își exprimă emoția fără ostentație, păstrând mereu echilibrul dintre confesiune și rostirea cumpănită.

Radu CÂRNECI: „Muzicale și esenţiale, versurile lui Gheorghe Reabţov au ton și înţelepciune de proverb, propunându-ni-se ca expresie antonpanescă modernă de toată lauda. Ivite într-o admirabilă limbă română (dar sunând credibil și în franceză), poeziile din «Lacrima luminii» probează o sinceră și delicată trăire lirică. Ceea ce nu-i puţin”.

La mulți ani, stimate domnule Gheorghe Reabțov!

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și împliniri creatoare, adresăm dramaturgului, criticului și cercetătorului de teatru Angelina ROȘCA, care, pe 4 aprilie 2026, a sărbătorit aniversarea a 65-a de la naștere!

Angelina Roșca (născută pe 4 aprilie 1961, în satul Mândrești, raionul Telenești) este dramaturg, critic și cercetător de teatru, traducător, profesor universitar, doctor în studiul artelor și Maestru în Artă, una dintre personalitățile reprezentative ale vieții teatrale și academice din Republica Moldova.

A absolvit Facultatea de Teatrologie a Institutului de Teatru GITIS din Moscova (1989).

Activitatea sa este legată de Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, unde îți desfășoară o susținută muncă didactică și științifică, exercitând și funcția de șefă a Catedrei de Teatrologie, Dramaturgie și Scenografie. Este, de asemenea, membră a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.

Debutul său editorial a avut loc în anul 2003, cu volumul „Teatralitate pre- și post-Vahtangov”, urmat de „Mama lor de urmași” (2004) – culegere de dramaturgie care îi pune în evidență disponibilitatea pentru scrisul dramatic și interesul pentru tensiunile umane și sociale transpuse scenic. Opera și studiile sale au apărut, de-a lungul timpului, în Republica Moldova, România, Federația Rusă, Franța, Canada, Grecia și Polonia.

Activitatea dramaturgică a Angelinei Roșca a fost distinsă cu numeroase premii. Piesa „Mama lor de urmași” a obținut Premiul III la Concursul Național de Dramaturgie din 1995, iar piesa „Mai dulce sângele ca mierea” a primit mențiune la concursul de dramaturgie organizat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova în anul 2002. În 2004, i-a fost acordat Premiul II pentru cel mai bun critic al anului în cadrul Galei Premiilor UNITEM, precum și Diploma de excelență a Universității Ecologice din Iași.

Un loc important în activitatea sa îl ocupă și implicarea directă în viața teatrală contemporană, inclusiv ca inițiatoare și coordonatoare a teatrului „ART”. În calitate de critic, expert și membră a unor jurii internaționale, a participat la numeroase festivaluri din Europa, Asia și Statele Unite ale Americii. Piesele Angelinei Roșca, premiate în țară și peste hotare, au fost montate în teatre din Republica Moldova, Federația Rusă, Georgia, Armenia și Estonia.

La mulți ani, stimată doamnă Angelina Roșca!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).