DUMITRU MATCOVSCHI – 85 de ani de la naștere
Dumitru MATCOVSCHI (20 octombrie 1939, Vadul Rașcov, Soroca – 26 iunie 2013, Chișinău) a fost poet, prozator, dramaturg, publicist, membru titular al Academiei de Știinţe a Moldovei. Scriitor al Poporului.
Licenţiat în filologie la Universitatea de Stat din Moldova (1961). După absolvirea facultăţii este angajat la ziarul „Moldova socialistă” în calitate de redactor. Redactor-șef adjunct la săptămânalul „Cultura” (1966-1970), de unde, din motive ideologice, este forţat să plece. Redactor-șef al revistei „Nistru” („Basarabia”) (1988-1997). A publicat în paginile ei materiale despre istoria neamului și scriitorii din perioada interbelică, a propagat cu totală dăruire ideea naţională.
La 17 mai 1989 este victima unui accident rutier. Urmează un tratament îndelungat la clinici din Chișinău, Moscova și București. Revine în rândurile luptătorilor pentru eliberarea naţională, rămânând unul din însufleţitorii luptei contra regimului totalitar.
Debutează în poezie cu volumul „Maci în rouă” (1963), urmat de „Univers intim” (1966). Prin volumele ulterioare, precum „Melodica” (1971), „Grâul” (1974), „Axă” (1977), „Patria, poetul şi balada” (1981) și „Tu, dragostea mea” (1987), Matcovschi aprofundează dimensiunea lirico-emoțională a operei sale, introducând elemente critice și polemice în limbajul său, adesea sub forma unor metafore cu substrat esopic. Poetul își afirmă misiunea poeziei, evocând dragostea de patrie, de casă părintească, limba maternă, pledând pentru pace, lumină, adevăr și frumusețea morală a omului contemporan.
În 1989, Matcovschi publică „Descântece de alb şi negru”, un volum inițial cenzurat, care a marcat o nouă etapă în creația sa. Rezistând încercărilor vieții, poetul și-a intensificat activitatea literară, dedicându-se idealurilor naționale. În anii ’80 și ’90, operele sale, precum „Soarele cel Mare” (1989), „Imne şi blesteme” (1991), „Floare Basarabie” (1992), „Al țării fiu” (1993) și „Vad” (1998), au devenit expresii ale dorului – un dor ce simboliza aspirațiile omului din spațiul mioritic: dor de viață, patrie, neam, limbă, adevăr și dreptate.
În perioada Renașterii Naționale, Matcovschi a avut curajul de a-și revizui creațiile anterioare și de a se autocondamna pentru odele de altădată, redefinindu-și astfel crezul cetățenesc și misiunea poeziei sale.
Cunoscut dramaturg ale cărui piese au fost și sunt montate de toate teatrele din republică, semnatar al unor pânze epice ce reflectă viaţa satului pruto-nistrean, eseist neobosit care abordează temerar problemele arzătoare ale Basarabiei, Matcovschi este scriitorul total dăruit scrisului, literaturii.
Ca prozator, Matcovschi s-a afirmat cu romane de factură poetică precum „Duda” (1973), „Bătuta” (1975) și „Toamna porumbeilor albi” (1979), în care explorează viața satului și a intelectualilor urbani, analizând cu profunzime morală și spirituală destine dramatice. Prozatorul a reușit să creeze o tipologie memorabilă de eroi lirici, care întruchipează valori esențiale: omenia, adevărul și frumosul.
Dramaturgia sa, caracterizată de poetizare și dramatizare intensă, adresează probleme de conștiință prin conflicte realiste și profunde. Printre piesele sale celebre se numără „Președintele” (1975), „Cântec de leagăn pentru bunici” (1977), „Tata” (1979) și „Ion Vodă cel Cumplit” (2005), piese care au fost apreciate de public. Matcovschi s-a remarcat prin măiestria dialogului și a replicii, dar și prin arhitectonica complexă a operelor sale dramatice.
Scriitor al Poporului (1989); Premiul de Stat al Republicii Moldova (1989); Premiul pentru poezie „Nichita Stănescu” (1997). „Ordinul Republicii” (1996).
Nicolae DABIJA: „Dumitru Matcovschi este unul din liderii noștri de renaștere naţională, un drapel de suferinţă și un simbol: pentru vehemenţa cu care s-a înscris în bătălia pentru limbă, alfabet, tricolor, independenţă, bănuim că a și fost condamnat de regimul trecut, fiind grav accidentat. Este unul din cei mai îndrăgiţi fii ai neamului, patima și sufletul lui”.
La mulți ani, cu multă sănătate, inspirație și bucurii, adresăm scriitoarei Veronica BOLDIȘOR cu prilejul împlinirii a 60 de ani de la naștere.
Veronica Boldișor s-a născut pe 16 octombrie 1964, în satul Jora de Sus, județul Orhei, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Istorie și Pedagogie a Universității „Ion Creangă” din Chișinău (1988).
A activat în calitate de cercetător științific superior la Muzeul Național de Etnografie şi Istorie Naturală din Republica Moldova (1988-1990) și referent la Departamentul studierea opiniei publice și legături cu mass-media la Secretariatul Parlamentului. Secretar de redacție la revista de lectură istorică „Patrimoniu” (1990-1994) și corespondent la săptămânalul „Literatura şi arta” (1994-2004). Secretar literar la Teatrul Municipal de păpuși „Guguţă” din Chișinău (2004-2014). Din 2014 – secretar științific și muzeografă la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău.
Debutează editorial în anul 2000 cu volumul de eseuri „Doruri latente”. Urmează cartea de publicistică „File din viața unei Biserici și a unui Mitropolit” (2014), volumul de eseuri „Ilustre personalități române în destinul Basarabiei” (2019) și cartea de dramaturgie „Cămașa norocului” (2019).
Colaborări la „Literatura și arta”, „Ziarul de Gardă”, „Timpul”, „Acțiunea Europeană”, „Univers pedagogic”, „Teatru”, „Realități culturale”, „Viața Basarabiei”, „Limba Română”, „Art-emis”, „Convorbiri literare”.
Laureata Premiilor Ministerului Culturii din Republica Moldova pentru dramaturgie (2002, 2003, 2004).
La mulți ani, stimată doamnă Veronica Boldișor!
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XV-a”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Direcția generală cultură și patrimoniu cultural a Consiliului municipal Chișinău.
2. Proiectul cultural „Revista literară”, organul de presă al Uniunii Scriitorilor din Moldova, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
3. Proiectul cultural „Dialoguri culturale la Casa Scriitorilor”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a III-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
6. Proiectul cultural „Podul de cărți. Dialog prin literatură”, susținut de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii (etapa a V-a) și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.