Fondată in 1920

CAFENEAUA LITERARĂ LA CASA SCRIITORILOR | ROMANELE TRANZIȚIEI

27 februarie 2026

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită vineri, 27 februarie 2026, începând cu ora 12:00, la o nouă ediție a proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, care se va desfășura cu genericul „Romanele tranziției”. Întâlnirea va avea loc la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 98, etajul 2, Sala conferințe) și își propune o conversație aplicată despre proza perioadei de tranziție: teme, formule narative, contexte, mize culturale și felul în care romanul a înregistrat schimbările de mentalitate și de societate în spațiul basarabean. Participă: Constantin CHEIANU, Iulian CIOCAN, Nina CORCINSCHI, Oxana GHERMAN, Valeriu ANISCHEVICI. Moderează: Vitale CIOBANU. Parteneri media: TVR Moldova, Radio Chișinău, „Revista literară”. Vă așteptăm!

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și putere de creație, îi adresăm astăzi domnului Dumitru Păsat – publicist, eseist, poet, istoric, bibliolog și critic literar – cu ocazia aniversării a 75-a de la naștere.

Dumitru Păsat (Pasat) s-a născut la 25 februarie 1951, în Bolșaia Sia, Turaceak, regiunea Altai din Siberia, din părinţi deportaţi pe 6 iulie 1949 din Sloboza Mare, jud. Cahul. Revenirea la baștină se produce la 24 martie 1957. Își începe formarea școlară în localitatea de origine, unde absolvă școala de opt ani (astăzi Gimnaziul „Gheorghe Mare”), apoi școala medie (astăzi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”), urmând ulterior Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Litere, pe care o absolvă în 1979.

Între 1979 și 1992 activează la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în calitate de șef al oficiului de redactare și editare. Urmează etapa de la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, unde conduce biblioteca specializată și susține cursul de filosofie (1993-1999); apoi, în anii 2000-2005, conduce oficiul de studii și cercetări la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”. Ulterior, este manager al Editura „Pontos”, iar între 2009 și 2016 activează la Liceul Profesional Nr. 1 din Chișinău, ca șef al Laboratorului de creativitate extracurriculară, fiind totodată redactor-șef al revistei liceului, „Pro Lyceum”.

Debutează în presă în 1968, colaborând de-a lungul anilor cu mai multe publicații culturale și generaliste: „Literatura și arta”, „Făclia”, „Destin românesc”, „Basarabia”, „Limba română”, „Moldova suverană”, „Tineretul Moldovei”, „Natura”, „Realități culturale”, „Luceafărul”, „BiblioPolis”, „Univers pedagogic pro” ș.a. În scrisul său cu deschidere filosofică, Dumitru Păsat dialoghează adesea cu marii gânditori ai lumii și ai culturii române: Avicena, Marcus Aurelius, Gottfried Wilhelm Leibniz, Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Friedrich Nietzsche, Martin Heidegger, Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Emil Cioran și alții. În același timp, el rămâne atent la literatura contemporană, prefațând și recenzând lucrări ale unor autori precum C. Partole, S. Belicov, M. Mardare, M. Neagu, Ș. Sofronovici, V. Fonari, Dumitru Dabija, Eugen Doga ș.a.

Debutul editorial are loc în 2002, cu volumul „Eminescu și fascinaţia cărţii”, în care fixează una dintre axele majore ale operei sale: cultura eminesciană privită prin lentila bibliologiei și a meditației asupra „destinului cărții”. În anii următori, publică, în succesiune, volume ce îmbină exegeza, eseul, reflecția filosofică, publicistica și lirismul: „Peste secolele toate. Exegeze şi creaţii semnate de bibliologi” (2003), „Profunzimi de spirit. Interpretări literare și deschideri filosofice” (2003), „Nopţile oarbe” (poezii și eseuri, 2005), „Nimic mai aproape” (eseuri și poezii, 2006), „ABC-eu spiritual” (reflecții despre carte, 2006), „Omul și asteroidul Grebenikov” (amintiri, eseuri, crochiuri, interviuri și imagini foto, 2008), „Confesiuni epistolare: M. Eminescu – V. Micle” (2009), „Clipa, doar ea = Миг, только миг” (2010), „Dimitrie Cantemir: tentații metafizice” (2013), „Eminescu și cugetul german” (eseuri „lirosofice”, 2013), „Vatra dăinuirii strămoșești: Slobozia Mare la 580 de ani” (2016), „Dialoguri la Masa Tăcerii” (interviuri solicitate și realizate, 2016/2017), „Pastile de minte” (eseuri și notițe „lirosofice”, 2017), „La vatra slovelor cu tâlc” (2018), „Interferențe filosofice germano-române” (2019).

Pentru alcătuirea volumului „Omul și asteroidul Grebenikov”, a primit Diplomă de Excelență din partea Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008).

Dumitru Păsat este membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova, al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, al Uniunii Scriitorilor Europeni de limbă română, al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, al Uniunii Oamenilor de Creație, al Asociației Filosofilor și al Asociației Oamenilor de Știință și Cultură, precum și al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 2019 devine membru fondator și președinte al Asociației Obștești „Societatea Culturală Pro Filologie”.

Este laureat al săptămânalului „Literatura și arta” pentru publicistică, critică literară și știință (1999-2019) și deține, între altele, Diplome de Excelență acordate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (2014, 2016, 2018, 2019) pentru promovarea filosofiei în publicistică, diploma Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (Departamentul trupelor de carabinieri, 2012), Diplomă de Excelență din partea Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008) pentru alcătuirea volumului „Omul și asteroidul Grebenikov”, precum și Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2019) pentru lucrarea „Interferențe filosofice germano-române”.

La mulți ani, stimate domnule Dumitru Păsat!

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație și împliniri, îi urăm astăzi publicistului, prozatorului și dramaturgului Anatolie GONDIU, cu ocazia aniversării a 80-a de la naștere!

Anatolie Gondiu s-a născut la 6 februarie 1946, în satul Jora de Jos, raionul Orhei. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova. A fost redactor la Radio Moldova, corespondent special al ziarului „Moldova socialistă”, apoi redactor la „Literatura și arta” și la revista „Nistru” (1976). În această perioadă, a realizat mai multe interviuri și dialoguri cu personalități marcante ale vieții publice și culturale (M. Gh. Cibotaru, Anastasia Lazariuc, Vladimir Beșleagă, Vasile Vasilache ș.a.).

Debutul editorial are loc cu volumul de publicistică „Vârsta vredniciei” (1976), urmat de cartea de nuvele „Labirintul” (1983), prin care autorul se impune atenției publicului și a criticii. Despre „Labirintul”, Dumitru Matcovschi nota că este o carte „care se va citi întotdeauna”, fiindcă Anatolie Gondiu „scrie cu inima”, iar această inimă – a creatorului de valori spirituale – rămâne, în fond, „aceeași inimă a omului simplu” care „lucrează pământul cu dragoste și, mai ales, cu durere în sensul frumos al cuvântului”.

O direcție consistentă a operei sale o reprezintă dramaturgia: piesele „Masă de sărbătoare” (publicată și în revista „Moldova”, 1984; ediție de sine stătătoare, în 1985), „Ștefan-Voievod” (1995) și „Rapsodul” (2001) conturează un autor preocupat de tensiunea morală a personajelor, de spiritul comunității și de legătura dintre destinul individual și istorie. Aceste texte sunt reunite și valorificate în volumele „Teatru” (2008) și „Teatru. Ștefan-Vodă al Moldovei. Rapsodul” (2008). În același an, apare și volumul „Jocuri de la sfârșitul copilăriei” (2008), care completează imaginea unui scriitor atent la vârstele omului și la fragilitatea lumilor care ne formează.

Prin îmbinarea publicisticii cu proza și teatrul, Anatolie Gondiu este o voce recognoscibilă în peisajul literaturii basarabene, care pune în centru omul concret, cu demnitatea, întrebările și neliniștile lui, traversate de o sensibilitate gravă, discretă, dar constantă.

La mulți ani, stimate domnule Anatolie Gondiu!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 6, 2025

Din cuprins:
„Câte uniuni am avut (avem, vom avea)?” de Adrian Ciubotaru;
„Grimase ale demenței (VI)” de Teo Chiriac;
„Întâlnirea cu Grigore Vieru” de Nichita Danilov;
„Două romane de Val Butnaru (II). Istorie, etnic, etic & ficțiune” de Eugen Lungu;
„Mot-à-mort (Paul Celan, 105 ani de la naștere, 55 de ani de la moarte)” de Emilian Galaicu-Păun;
„Președintele Podului Mirabeau (III)” de Arcadie Suceveanu;
„105 ani de la fondare Societății Scriitorilor Români din Basarabia”;
„Avem o cameră goală” (poezie) de Irina Nechit;
„Eugen Lungu: «Eminescu a fost pentru noi decenii în șir ‘fructul cultural’ oprit sau dozat cu recalcitranță dogmatică…»” (dialog între Lucia Țurcanu și Eugen Lungu despre edițiile operei eminesciene în R.S.S.M.);
„Literatura «binelui» – o scriitură antitruism” de Viorica-Ela Caraman;
„Sângerare controlată” (demn de carte) de Dumitru Andreca;
„În voi a renăscut bucuria vieții!” (poeme) de Ferencz-Nagy Zoltán (traducere din maghiară de Krisztina Joós);
Patru texte inedite de Fulgencio Martínez (traducere de A. Ciubotaru);
„Biserica și statul în anii regimului comunist din România” de Nicolae Enciu;
„Poveste cu tata” (poezie) de Moni Stănilă;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LXIV)” de Leo Butnaru;
„«Crash-test» pentru suflet: radiografia unei prăbușiri metafizice” de Valeriu Valeavschi;
„Paul Goma, romanul «Din calidor». Satisfacția relecturii” de Oxana Gherman;
„Notre-Dame-de-la-Merci” de Quentin Mouron (traducere din limba franceză de Florica Ciodaru Courriol).