Fondată in 1920

CAFENEAUA LITERARĂ LA CASA SCRIITORILOR | VASILE LEVIȚCHI: UN NUME, UN DESTIN

5 noiembrie 2026

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită joi, 5 noiembrie 2026, începând cu ora 14:00, la o nouă ediție a proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”. Întâlnirea cu genericul „Vasile Levițchi: un nume, un destin” va avea loc la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Chișinău, str. 31 August 1989, nr. 98, etajul 2, Sala de conferințe) și va fi consacrată scriitorului Vasile Levițchi la 105 ani de la naștere. Discuțiile vor avea ca punct de plecare volumul „Opera poetică” de Vasile Levițchi, o apariție editorială care readuce în atenția cititorilor moștenirea literară a autorului și oferă prilejul unor noi interpretări ale operei sale. În cadrul evenimentului, personalitatea și creația lui Vasile Levițchi vor fi evocate de Rodica LEVIȚCHI, Ștefan HOSTIUC, Arcadie SUCEVEANU, Leo BUTNARU și Vitalie CIOBANU. Întâlnirea va fi moderată de Teo CHIRIAC, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor” este organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova, cu susținerea Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în parteneriat cu Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, TVR Moldova, Radio Chișinău și „Revista literară”. Vă așteptăm!

evenimente

SCRIITORII PENTRU CAPITALĂ, CAPITALA PENTRU SCRIITORI | LITERATURA ȘI LECȚIILE VIEȚII. DIALOG ÎNTRE GENERAȚII

Uniunea Scriitorilor din Moldova, în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și cu sprijinul Direcției Generale Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău, vă invită la o nouă întâlnire din cadrul proiectului cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori”, ediția a V-a.

Evenimentul cu genericul „Literatura și lecțiile vieții. Dialog între generații” o va avea ca invitată pe scriitoarea Ana ONICĂ și se va desfășura vineri, 6 noiembrie 2026, începând cu ora 14:30, la Biblioteca „Onisifor Ghibu”, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu”.

Întâlnirea se va concentra asupra rolului literaturii în educație și în viața de zi cu zi, asupra felului în care cărțile ne formează sensibilitatea, ne dezvoltă capacitatea de a-i înțelege pe ceilalți și ne ajută să ne construim propriile repere morale. Într-o epocă dominată de tehnologiile digitale, discuția va aborda nevoia de lectură și importanța comunicării dintre generații.

Pornind de la cărțile Anei Onică, „Aventurile Furnicuței Nica”, „Bomboane colorate” și „Magda”, participanții vor discuta despre copilărie și maturizare, despre alegeri, încercări și experiențe de viață reflectate în literatură. Programul va cuprinde discuția „Cartea care m-a marcat”, întrebări adresate autoarei, lecturi din proză, recitaluri de poezie, momente muzicale și o proiecție video.

Alături de scriitoarea Ana Onică, la eveniment vor participa Vitalie RĂILEANU, critic și istoric literar, care va vorbi despre creația autoarei, și Geta LIPOVANCIUC, scriitoare. La discuții vor contribui cadre didactice, elevi din clasa a IV-a a Liceului de Creativitate și Inventică „Prometeu-Protalent”, precum și liceeni de la Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri”, Liceul Teoretic „Gaudeamus” și Liceul Privat „Lumina”.

Vă așteptăm!

avizier

DUMITRU MOLDOVAN – 80 de ani de la naștere

(2 noiembrie 1946 – 15 august 2018)

Născut la 2 noiembrie 1946, în satul Piatra, raionul Orhei, Dumitru Moldovan a fost economist, profesor universitar, cercetător și prozator, doctor habilitat în științe economice (1997), membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei (2007).

După absolvirea școlii medii din Orhei, a urmat studiile la Universitatea de Stat din Chișinău (1964-1968), la specialitatea Istorie și științe sociale. Între 1975 și 1978, a făcut doctorantura la Universitatea de Stat „M.V. Lomonosov” din Moscova, unde s-a specializat în economie politică. În 1979, a susținut teza de doctor în științe economice, consacrată particularităților autofinanțării în asociațiile agroindustriale.

Și-a început activitatea didactică în 1968, în calitate de asistent la Universitatea de Stat din Chișinău, unde a lucrat până în 1975. După încheierea doctoranturii, a revenit la aceeași instituție, iar între 1985 și 1991 a activat în calitate de conferențiar universitar. Din 1991, odată cu înființarea Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM), și-a continuat activitatea în cadrul acestei instituții, ocupând funcțiile de conferențiar universitar, șef al Catedrei de economie politică și doctrine politice și profesor universitar. În 1994, a devenit decan al Facultății de Relații Economice Internaționale.

În 1997, a susținut teza de doctor habilitat în științe economice, dedicată interdependenței dintre transformările sistemice și integrarea în economia mondială a țărilor aflate în tranziție. În același an, a obținut titlul științifico-didactic de profesor universitar. În 2007, a fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei, la specialitatea Științe economice.

Activitatea sa didactică și științifică a avut și o importantă dimensiune internațională. Între 1982 și 1985, a predat economia la Universitatea din Bamako, Mali. A fost profesor invitat la Universitatea Pierre Mendès France din Grenoble, la Academia de Studii Economice din București și la Universitatea Umanitară Europeană din Minsk. A efectuat stagii științifice în Ucraina, Franța, Rusia și Statele Unite ale Americii.

Principalele sale preocupări de cercetare au vizat economia politică, doctrinele economice, transformările sistemice, globalizarea și integrarea economiei Republicii Moldova în economia mondială. A acordat o atenție deosebită proceselor de tranziție economică și problemelor de restructurare și specializare a economiei naționale. A elaborat teoria „Economia imaginației creative” și a publicat peste 200 de lucrări științifice, manuale, studii și articole în Republica Moldova și în străinătate. La ASEM, a predat cursuri de teorie economică, doctrine economice, economie mondială și economia relațiilor externe ale Republicii Moldova.

În paralel cu activitatea academică, Dumitru Moldovan s-a afirmat ca prozator. A debutat editorial în 1979, cu studiul biografic „Serghei Lazo”, reeditat în 1982. În 1981, a publicat biografia romanțată „Haiducul Tobultoc”, care a cunoscut mai multe ediții ulterioare, în 1989 și 2009. În 1989, a apărut volumul „Mihail Frunze – «fiul» lui Kronos”, o biografie documentară.

Activitatea sa științifică și literară a fost apreciată de cercetători, scriitori și profesori universitari. Vladimir Beșleagă a semnat prefața volumului „Haiducul Tobultoc” (1989), iar economistul Sergiu Chircă i-a consacrat un studiu biografic inclus în indicele biobibliografic publicat în 1998.

Pentru lucrarea „Economia Moldovei în capcana globalizării și tranziției” (2006), Dumitru Moldovan a fost distins cu Premiul „Petre S. Aurelian” al Academiei Române. În 2011, volumul „Doctrine și economiști celebri” i-a adus Premiul Primăriei Chișinău „Cartea anului în domeniul economiei”. A fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii” și cu ordinul bisericesc „Cuviosul Paisie Velicicovski”, de gradul II.

Dumitru Moldovan s-a stins din viață la 15 august 2018, la Chișinău.

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut financiar de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.

3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

6. Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar (ediția a IV-a, 17-24 septembrie 2026), organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, international literature festival odesa (ilo) și Uniunea Scriitorilor din Moldova, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Innovate Moldova, Elveția și Uniunea Europeană și susținut de EUNIC Moldova și institutele culturale și misiunile diplomatice membre ale rețelei.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 4, 2026

Din cuprins:
„Chica sclavilor (II)” de Adrian CIUBOTARU;
„Amor fati (II) (La o aniversară)” de Teo CHIRIAC;
„Cu moș Ahile la crama dacilor” de Nichita DANILOV;
„Laudă poeziei românești (I)” (discurs de recepție rostit cu prilejul primirii în Academia Română ca membru titular) de Ion POP;
„Vladimir Beșleagă. Ultima carte” de Eugen LUNGU;
„Virginia Woolf sau fascinantele aventuri ale cititoarei” de Mircea V. CIOBANU;
„Forța vindecătoare a poeziei” de Silvia LUPAN;
„Scrisoare de intenție” (poezie) de Virgil BOTNARU;
„Poetul bicefal” (cronică literară) de Nicolae LEAHU;
„Intertextualitate și hermeneutică în poemul «Citirea în vise» de Anatol Moraru și Virgil Botnaru” (debut) de Victoria GUPAL;
„Arhiva unei lumi în destrămare” (debut) de Beatrice NOROC;
„Triada dihotomiilor… unitare” (eseu) de Leo BUTNARU;
„Războaiele lor și războaiele noastre” de Viorica-Ela CARAMAN;
Trei poeme („Cuvintele”, „Dorințele unui poem”, „Cu speranță de viață”) de Marcela BENEA;
„Pariul IA în literatură… și până unde este legitim” de Silvia GOTEANSCHII;
„O lucrare esențială pentru înțelegerea istoriei recente a Republicii Moldova” de Nicolae ENCIU;
Ioan PINTEA: Mitropolitul Antonie (evocări);
Antonie Plămădeală: „Numai în libertate te poți simți în tradiție” (dialog cu Ioan PINTEA).