Fondată in 1920

DECLARAȚIA UNIUNII SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ȘI A FILIALEI CHIȘINĂU A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA

28 octombrie 2024

Stimați concetățeni, Vă îndemnăm să participăm într-un număr cât mai mare pe 3 noiembrie 2024 în turul II al alegerilor prezidențiale. Este o zi decisivă pentru Republica Moldova, o zi care ne va configura destinul pentru decenii înainte. Referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană și turul I al scrutinului prezidențial din 20 octombrie au demonstrat cât de mare este dorința de revanșă a Rusiei, care își dorește la Chișinău un regim obedient, pro-moscovit, care să anuleze libertatea și democrația, după modelul lui Putin, să distrugă independența Republicii Moldova, dobândită acum 33 de ani, să transforme țara noastră într-un stat-satelit. Și în acest scop a orchestrat o imensă operațiune de fraudare, de cumpărare a voturilor prin intermediul rețelei criminale a lui Șor și a altor oligarhi penali, fugiți în străinătate. Pe 3 noiembrie trebuie să dejucăm aceste planuri manifestând solidaritate și o mobilizare masivă la urnele de vot. Să ne apărăm dreptul de a trăi într-o lume liberă, ca parte a Uniunii Europene. Vă chemăm să votăm în turul II al alegerilor prezidențiale candidatul european autentic, care nu prin declarații conjuncturale, menite să arunce praf în ochi, ci prin fapte și dedicație exemplară a adus Republica Moldova mai aproape de idealul național și european. 28 octombrie 2024, Chișinău

evenimente

Leonida LARI – 75 de ani de la naștere

Astăzi, poeta, traducătoarea, eseista și omul politic Leonida Lari (26 octombrie 1949 – 11 decembrie 2011), o figură marcantă a culturii românești, ar fi împlinit 75 de ani de la naștere.

Leonida Lari s-a născut în localitatea Bursuceni, raionul Sângerei. După ce a absolvit Facultatea de Filologie la Universitatea de Stat din Moldova (1971), s-a implicat activ în viața literară și culturală, devenind membră a cenaclurilor „Mihai Eminescu” și „Miorița”, activând la Muzeul Republican de Literatură și la săptămânalul „Literatura și arta”. În perioada 1976-1979, a fost redactor la Editura Cartea Moldovenească, iar din 1989 a devenit redactor-șef la „Glasul”, prima publicație din Basarabia tipărită în grafie latină. După 1994, revista și-a schimbat numele în „Glasul Națiunii”, continuând să promoveze idealurile naționale și democratice.

Angajamentul civic și național al Leonidei Lari s-a reflectat și în activitatea sa politică: a fost deputat al poporului în URSS (1988-1990), membru al Biroului Permanent al Frontului Popular din Republica Moldova (1990-1992), președinta Ligii Creștin-Democrate a Femeilor din Moldova (1990-1997), deputat în Parlamentul României (1992-2008). Prin activismul său politic, a militat pentru valorile democratice și pentru drepturile românilor din Basarabia.

Debutează editorial cu volumul de versuri „Piaţa Diolei” (1974), prefaţat de către Andrei Lupan. Opera ei cuprinde numeroase volume de poezii, printre care „Marele vânt” (1980), „Mitul trandafirului” (1985), „Lumina grăitoare” (1989) și „Epifanii” (1994). Semnează eseuri și traduceri din literatura universală.

Pentru meritele sale artistice, a primit numeroase distincții și premii, inclusiv „Ordinul Republicii” (1996), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române, Premiul „Sfântul Gheorghe” la Festivalul „Drumul de spice” din Voievodina-Uzdin (Iugoslavia) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008). De asemenea, în 1993, i-a fost conferit titlul de Cetățean de Onoare al orașului Bacău.

Cezar IVĂNESCU, într-o descriere elogioasă, subliniază armonia mistică a poeziei Leonidei Lari, caracterizând-o drept o poetă a tuturor românilor, „suferind în Ţara lor și peste fruntariile ei”: „Dăruită de un duh sfânt dumnezeiesc, cu o certă vocaţie mistică încă din fragedă copilărie, Leonida Lari întruchipează și comunică prin versurile sale o rară și desăvârșită armonie cu sine și cu vocaţia sa, cu fabulosul ţinut moldav care a zămislit-o și cu Fiinţa Absolută care o luminează. Geniul ei poetic, ca și al lui Labiș, inspiraţia continuă, se explică prin aceea că sufletul ei nu a ieșit o clipă din orizontul miracolelor și respiraţia versului are fluiditatea rugăciunii: eticul, esteticul și religiosul se topesc într-un enunţ de o sublimă candoare... Leonida Lari este marea poetă de azi și dintotdeauna a Românilor, nu doar a celui mai însingurat ţinut românesc, Basarabia, nu doar a celei mai sfârtecate provincii românești, Moldova, ci a tuturor Românilor, suferind în Ţara lor și peste fruntariile ei...”

avizier

Stimați prieteni și colegi,

vă invităm la un nou eveniment din cadrul proiectului cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru scriitori” (ediția a III-a) – întâlnirea și dialogul cu scriitorul Val BUTNARU.

Evenimentul cu genericul „Călătoria spre o altă identitate” va avea loc vineri, 1 noiembrie 2024, începând cu ora 16:00, la Sediul Central al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău (bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, 148).

Proiectului cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” este organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de Direcția generală cultură și patrimoniu cultural a Consiliului municipal Chișinău.

Vă așteptăm!

proiecte

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XV-a”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Direcția generală cultură și patrimoniu cultural a Consiliului municipal Chișinău.

2. Proiectul cultural „Revista literară”, organul de presă al Uniunii Scriitorilor din Moldova, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

3. Proiectul cultural „Dialoguri culturale la Casa Scriitorilor”, susținut de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a III-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

6. Proiectul cultural „Podul de cărți. Dialog prin literatură”, susținut de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii (etapa a V-a) și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 5, 2024

Din cuprins:
„Unirea literară” de Ion Pop;
„Tata din romanul meu neterminat (II)” de Teo Chiriac;
„Călăii revoluțiilor” de Nichita Danilov;
„Murgul în Crimeea (I)” de Eugen Lungu;
„Poetul în grădina lui Akademos” (Portret în sepia. Ion Hadârcă la 75 de ani) de Arcadie Suceveanu;
„Aievea în decalogos” (eseu) de Ion Hadârcă;
„La o aniversară” („Revista literară”. 10 ani de la fondare) de Mircea V. Ciobanu;
„Unghia din creier” (poezie) de Ion Hadârcă;
„Vin și literatură în Moldova la 1900” de Răzvan Voncu;
Apelul Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
„Despre diminutive și egocentrism” de Val Butnaru;
„Între extremele sensibilității” de Lucia Țurcanu;
„Pasărea măiastră. Aplauze” (proză scurtă) de Nicolae Rusu;
„Copleșiți de dragoste și ură” („Revista literară”. 10 ani de la fondare) de Adrian Ciubotaru;
„Jocul primejdios cu istoria în Rusia contemporană” (cartea de istorie) de Nicolae Enciu;
„Toma Alimoș (II)” de Cassian Maria Spiridon;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LIX)” de Leo Butnaru;
„Divanul literelor” (poezii scrise „la patru mâini”, dintr-un volum în pregătire) de Anatol Moraru și Virgil Botnaru;
„Lămâi și portocale” (poezie) de Diana Iepure;
„Cum să câștigi un război informațional?” (avanpremieră editorială) de Peter Pomerantsev.