Fondată in 1920
Fondată in 1920
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și împliniri profesionale, îi adresăm astăzi criticului și istoricului literar Diana VRABIE, cu ocazia aniversării a 50-a de la naștere!
Diana Vrabia s-a născut la 2 martie 1976, în Soroca. A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de litere (1998). În 2004 își susține teza de doctorat, consacrată problematicii autenticității în literatura românească interbelică. Astăzi, activitatea sa îmbină, în mod exemplar, cercetarea și viața academică: este doctor în filologie și conferențiar universitar la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, iar în planul cercetării se asociază instituțional cu Muzeul Național al Literaturii Române din Iași.
Debutul editorial se produce cu volumul de eseuri critice „Urme pe nisip” (2005), urmat de studiul monografic „Cunoaştere şi autenticitate” (2008), care cuprinde cercetările asupra literaturii interbelice. O linie la fel de consistentă o reprezintă investigațiile asupra literaturii pentru copii, concretizate în volume cu miză critică și bibliografică: „Literatura pentru copii” (2009) și „Dicţionar bibliografic de literatură pentru copii” (2011). În paralel, preocupările sale de antropologie urbană și memorie culturală capătă vizibilitate prin antologii și sinteze dedicate orașelor și spațiului românesc de frontieră: „Imaginea Iașilor în presa interbelică ieșeană” (2016), „Orașul Iași în evocări literare: de la Costache Negruzzi la Geo Bogza” (2016), „Chișinău: evocări interbelice” (2018), „Chișinău: alte evocări (ne)sentimentale” (2022) și „Bălțiul în lumina vremurilor de altădată” (2022).
Dintre celelalte apariții editoriale se cuvin menționate: „Dialogues francophones” (2012, în colaborare), „Declinul istoric al Basarabiei și Bucovinei în mărturii și imagini” (2014, în colaborare), „Mihail Sadoveanu, «fiul țărăncii» din Verșeni” (2015, în colaborare), „Kafka sau Alegoria omului modern” (2016, în colaborare), „Lecturi în oglindă: literatura pentru copii în studii critice” (2016), „O sută de voci lirice în Iașii centenari” (2018), „Unirea din 1918 în presa din regiunea Moldovei” (2018), „Remember literar” (2022).
Membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Moldova, precum și a Asociației Ziariștilor Independenți din România, Diana Vrabie se distinge printr-o prezență care unește competența academică, disciplina documentării și responsabilitatea interpretării.
Activitatea sa a fost recunoscută prin premii și mențiuni, între care: Premiul Didactica (2008) pentru monografia „Cunoaștere și autenticitate”, Premiul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova (2009) și Premiul revistei „Dunărea de Jos” (2009) pentru aceeași lucrare, Premiul Ministerului Educației al Republicii Moldova (2010) pentru volumul „Literatura pentru copii”, Premiul Colocviului „Gr. Vieru” (2013) pentru ampla panoramă a literaturii pentru copii și Premiul Festivalului „Liviu Deleanu” (2017).
La mulți ani, stimată doamnă Diana Vrabie!
VITALIE TULNIC – 95 DE ANI DE LA NAȘTERE
Vitalie Tulnic (numele adevărat – Vitalie Manolescu) (9 martie 1931, Ienichioi, Ismail – 3 decembrie 1973, Chișinău) a fost poet, eseist și traducător. Formarea sa intelectuală și literară este strâns legată de mediul cultural bucureștean, unde absolvă Școala de Literatură „M. Eminescu”, avându-i colegi pe scriitori precum Al. Andrițoiu și Aurel Covaci.
Colaborează o perioadă la Radio București și la cunoscuta revistă de satiră și umor „Urzica”. În anul 1953, împreună cu cineastul și scriitorul Emil Loteanu, Vitalie Tulnic revine la Chișinău, unde se încadrează în viața redacțională a vremii. Activează ca redactor la ziarul „Tinerimea Moldovei”, la săptămânalul „Cultura” și, ulterior, la revista „Moldova”.
Debutul editorial are loc în 1958 cu volumul de versuri „Caiet liric”. Ulterior, opera sa se diversifică și se amplifică prin numeroase titluri care îi confirmă vocația: „Trezirea viorilor” (1963), „Drum deschis” (1966), „Dor de cuvinte” (1971), „Flăcări pe comori” (1973). Postum, au văzut lumina tiparului volume precum „Culori și anotimpuri” (1974), „Ultima frunză” (1976) și antologia „Dincolo de cuvinte” (București, 2004). Vitalie Tulnic a fost și un eseist remarcabil, volumul „Bucuria întâlnirilor” (1967) fiind o dovadă a spiritului său reflexiv și a capacității de a dialoga cu valorile culturii.
În poezia lui Vitalie Tulnic „omenescul” devine categoria etică centrală. Criticul Ion Ciocanu sublinia faptul că tocmai această particularitate a ajutat creația sa să supraviețuiască epocii în care a fost scrisă. Referințele critice pe marginea creației lui Vitalie Tulnic (semnate de Mihai Cimpoi, Nicolae Bilețchi, Ion Vatamanu, Nicolae Popa, Anatol Ciocanu, Nicolae Roibu, Vlad Zbârciog) evidențiază profilul unui „pelerin neoromantic” (M. Cimpoi), un poet al melancoliei nobile și al eleganței silabei. Nicolae Popa îl descrie ca pe un autor preocupat de „cămașa antiglonț a melancoliei”, reușind să păstreze o distincție estetică într-un context istoric adesea potrivnic.
Vitalie Tulnic rămâne în istoria literară drept un poet al deschiderii sufletești, a cărui operă pulsează sub semnul unui continuu „dor de cuvinte”.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
