Ziua Mondială a Scriitorului

03 martie 2023

Cu ocazia Zilei Mondiale a Scriitorului, aducem sincere urări de bine, inspirație și bucurii de creație tuturor colegilor de breaslă. Într-o epocă a marilor provocări și crize, această sărbătoare scoate în evidență, o dată în plus, importanța scrisului în numele umanismului, libertății, solidarității umane și păcii, subliniază rolul și implicarea scriitorului în viața culturală și în procesele social-politice ale prezentului. Bucură faptul că în acest an, 2023, scriitorii din Republica Moldova au un prilej dublu de a sărbători ziua profesională. Pe data de 2 martie 2023, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului Republicii Moldova, în prima lectură, a fost votat proiectul de lege care prevede ca sintagma „limba română” va înlocui, în toată legislația Republicii Moldova, sintagmele „limba moldovenească”, „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. De asemenea, Sărbătoarea Națională „Limba noastră” se va numi, de acum încolo, Sărbătoarea Națională „Limba română”. Este un act și o decizie nu doar juridică, ci și de dreptate istorică. Anume în Casa Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova au avut loc primele manifestări pentru oficializarea limbii române și revenirea la alfabetul latin care au marcat începuturile Renașterii Naționale basarabene din deceniul 9 al sec. XX. Votul din Parlament, pe 2 martie 2023, care introduce Limba Română în toată legislația din Republica Moldova, încununează, după mai mult de trei decenii, eforturile și aspirațiile intelectualilor basarabeni în lupta lor pentru libertate de conștiință și identitate națională. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova

citește mai mult

evenimente

ANIVERSĂRI

În luna martie își sărbătoresc ziua de naștere:

Tatiana Afanas-Crăciun - 60 de ani (13.03.1963)

Leonid Popescu - 70 de ani (20.03.1953)

Vladimir Halipli - 70 de ani (21.03.1953)

LA MULȚI ANI !

avizier

In memoriam Iulius POPA

Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova anunță cu tristețe că în noaptea de 21 februarie 2023 s-a stins din viață publicistul, eseistul, autorul de monografii și eminescologul Iulius POPA.

Scriitorul s-a născut pe 30 aprilie 1950, în satul Butești (r. Glodeni). A absolvit Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, Facultatea de Limbi Străine, specialitatea limba franceză (1971). A activat în calitate de profesor de limba franceză în școlile din Lăpușna (Hâncești), Butești (Glodeni), Mărăndeni (Fălești) (1972-1975); lector universitar la Facultatea de Limbi Străine a Institutului Pedagogic din Bălţi (1981-1991); corespondent al săptămânalului „Literatura și arta” (din 1991). A debutat editorial în anul 1996 cu volumul „Rectorul meu”.

Titluri onorifice și distincții: Medalia „Mihai Eminescu” a Republicii Moldova (2000), Medalia „150 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” a României (2000), Ordinul „Gloria Muncii” (2010).

Nicolae Dabija: „Cursurile sale Eminescu pe care le predă studenților Universității Alecu Russo din Bălti vin din dragostea sa pentru marele poet, dar și din enciclopedismul său, unul de filozof și cărturar, exilat în provincie, dar nu într-o provincie a gândirii, ci mai degrabă într-o izolare necesară profeților. Cele scrise, cele adunate de el, îl califică drept unul dintre contemporanii noștri de seamă”.

Prin dispariția sa, am pierdut un scriitor și un coleg de breaslă de mare cultură. Dumnezeu să-l odihnească în pacea Sa luminată.

Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova

proiecte

Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (2022), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Cultură a Consiliului municipal Chișinău.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2023

Din cuprins:
„Plăcerea de a ne arăta celorlalți (I)” de Adrian Ciubotaru;
„Lumea, între paranoia și metanoia (V)” de Teo Chiriac;
„Fascinanta lume a bioimprimantelor și haosul din noi (I)” de Nichita Danilov
„Arcadie Suceveanu. Recitirea poemelor (și nu numai) /II/” de Eugen Lungu;
„Călătoria la capătul lapoviței” (in memoriam Gicu Chiriță) de Nicolae Leahu;
„Cavalerul meselor rotunde” (in memoriam Gicu Chiriță) de Em. Galaicu-Păun;
„Despre artă și viață” de Val Butnaru;
„Remediu de frică și uitare” de Lucia Țurcanu;
„Etica apei” (poezie) de Giuseppe Manitta (traducere din limba italiană de Eugenia Bulat);
„Grădina morților” (proză) de Anatol Moraru;
Concursul Național de Eseuri (ediția a IV-a): Ionela Baciu („Ilie Moromete, «influencer»”), Bianca Țurcan („Doc, o viață fără glorie”);
„Simona-Grazia Dima, în exercițiu hermeneutic” de Oxana Gherman;
„Ut pictura poesis (note fugare)” de Mircea V. Ciobanu;
„Un roman panoramic și ironic” de Tudor Palladi;
„Jurnal în marginile istoriei literare (L)” de Leo Butnaru;
„Craniul străbunicii” de Peter von Kapri;
„Memoria în somn” (poezie) de Lorina Bălteanu;
„Formarea autorilor în concepția lui Alexandru Mușina (III)” de Vasile Gribincea;
„Singură și sinceră cu sine” de Leo Bordeianu;
„Depeche Mode” de Serhii Jadan (traducere din limba ucraineană de Maria Hoșciuc).