Fondată in 1920
Fondată in 1920
La mulți ani, cu multă sănătate, inspirație și bucurii, adresăm astăzi poetei și prozatoarei Olga CĂPĂȚÎNĂ, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la naștere.
Olga Căpățână s-a născut la 30 iunie 1955 în satul Lencăuți, raionul Edineț (astăzi Ocnița). Licențiată în filologie la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, promoția 1978, ea a îmbinat vocația literară cu activitatea sa în calitate de ofițer în teatrele de război din Afganistan și Transnistria, în calitate de jurnalistă și activist civic, devenind astfel un cronicar al suferințelor și al memoriei umane.
Debutul editorial al scriitoarei, în 1997, cu „Cartea memoriei celor căzuți în Afganistan”, deschide o direcție de angajare literară și etică în raport cu istoria recentă, memorialistica ei înregistrând nu doar fapte, ci destine umane sfâșiate de absurdul războiului. Această dimensiune a angajamentului se va păstra și în volumul „Cartea memoriei celor căzuți în luptele pentru independenţa și integritatea Republicii Moldova” (2000), ambele lucrări fiind parte a unui efort constant de a restitui demnitatea celor sacrificați și de a înfrunta uitarea.
Pe plan liric, volumele „Antract” (2001) și „Tristețea ochilor de cerb” (2002) îmbină fragilitatea cu luciditatea, densitatea afectivă și tensiunea interioară. Poezia sa este marcată de amprenta războiului, a dorului, a dragostei și a dorinței de împăcare cu sine și cu lumea. Prozatoarea Olga Căpățînă este la fel de convingătoare: „Colind afgan” (2002) este o scriere profund umană, un „cântec-bocet femeiesc”, după expresia Elizei Botezatu, în care vocile celor rămași devin ecouri ale unei judecăți morale asupra condiției umane.
Romanele „Afganistan – Raza mea sălbatică de soare” (2014), „Mintea satului cea de pe urmă” (2019), „Mireasa din Kabul” (2019) și „Dobrenii” (2019) sunt expresii ale unei literaturi curajoase, în care biograficul se transfigurează artistic, iar experiențele personale devin un matrice pentru adevăruri general umane. Stilul său – confesiv, tensionat, profund – este dublat de o atenție aproape documentară față de realitate, ceea ce face din cărțile ei mărturii relevante pentru înțelegerea unei epoci.
Stabilită de aproape două decenii în Franța, la Paris, Olga Căpățînă a continuat să scrie, să publice și să reprezinte cultura română în spațiul european. Activă în comunitatea diasporei, jurnalistă de investigație, președintă și membră a mai multor organizații civice, ea a devenit un simbol al scriitorului care nu se retrage în turnul de fildeș, ci participă activ în viața comunității. Volume precum „Parisul cu gust de caramelă sărată” (2020) sau „Vreau acasă” (2021) evocă trăirea dorului cu o sinceritate care unește cititorii de pe ambele maluri ale Prutului.
Olga Căpățînă a fost distinsă cu Medalia de aur a Academiei Internaționale Franceze și cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru romanul „Dobrenii” (2019).
La mulți ani, stimată doamnă Olga Căpățînă!
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și realizări creatoare, adresăm scriitoarei Raisa PLĂIEȘU, cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la naștere.
Raisa Plăieșu – poetă, prozatoare, traducătoare, autoare de literatură pentru copii, dar și compozitoare și interpretă de muzică creștină – s-a născut la 29 iunie 1960 în satul Valea Rusului, raionul Fălești. A urmat Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Moldova, pe care a absolvit-o în 1983. De-a lungul anilor, a activat la Editura „Literatura artistică”, la publicațiile „Viaţa satului”, „Tainele sănătăţii” și „Florile dalbe”, a lucrat în cadrul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, unde a contribuit la valorificarea și promovarea culturii scrise. Publică în presă din anul 1977.
Debutează editorial în 1989, cu ciclul de versuri „Pădurea din suflet”, apărut în volumul colectiv „Șapte poeți tineri”, și se afirmă în scurt timp ca o voce lirică distinctă. În paralel cu creația poetică, se implică activ în educația artistică a tinerei generații, coordonând Cenaclul literar-artistic „Auraș-Păcuraș” și Atelierul „Cuvântul”, unde cultivă talentul literar, muzical, dramatic și plastic al copiilor și tinerilor.
Opera sa poetică include volume precum „Facultatea de suferinţă” (1996), „Va veni o vreme” (2003), „Poetul cântă. 15 psalmi de azi” (2007), „101 poeme” (2012), „Candela din ochi” (2013), „Timpul din noi” (2015), „Oratio mentis” (2020), „Toaca vremii” (2023) sau „Sonata mării” (2024). Un segment important al operei sale este reprezentat de versurile de inspirație creștină, în care se împletește meditația religioasă cu intensitatea lirică a trăirii mistice, dând naștere unor texte care sunt adesea însoțite de muzică proprie, interpretate chiar de autoare – cum este cazul CD-urilor „Poetul cântă” (2014) și „Iartă-mă, Doamne!”. Textele semnate de Raisa Plăieșu sunt prezente în mai multe culegeri și antologii literare.
În literatura pentru copii, Raisa Plăieșu se remarcă prin cărți pline de sensibilitate și înțelepciune: „Brăduțul” (1996), „Creionul fermecat” (2003), „Doamne, ajută Pământul!” (2009), „De la șapte ani încoace” (2019), „Prietenul meu drag” (2022), în care cultivă teme ecologice, morale și spirituale, păstrând un ton cald și accesibil micilor cititori. Aflată mereu în slujba cuvântului, a educației și a culturii, autoarea semnează și lucrări biblioteconomice sau eseistice precum „Templul cărții” (2012) și „Cartea – îngerul bibliotecii” (2022).
Pentru activitatea și creația sa, Raisa Plăieșu a fost recompensată cu numeroase premii și distincții, atât în Republica Moldova, cât și în România și în spațiul literar românesc internațional: Premiul pentru eseu al ziarului „Viaţa satului” (1996), Premiul „Chițibuș” (1997), titlul de „Pedagogul Anului” (1998, 2001), Premiul „Apollon” pentru poezie creștină (2014), Premiul de excelență pentru promovarea culturii române în lume (Canada, 2020), Premiul Național „Galex” în biblioteconomie (2021), Premiul „Poezia de rubin” (2021), Premiul săptămânalului „Literatura și arta” (2021, 2022), precum și medaliile „Dimitrie Cantemir” (2023) și „Ștefan cel Mare” (2024) conferite de Societatea Culturală „Apollon” din România.
Nicolae DABIJA: „Raisa Plăieșu, autoare de psalmi și tot ea – autoare de melodii sacre. Prin cuvânt și muzică, poeta retrăiește înţelesuri, pe care le-a trecut prin inimă și suflet, cu dorul de a le pătrunde nesfârșitul. E o încercare îndrăzneaţă, care o descoperă pe Raisa Plăieșu ca pe o poetă creștină, în care misticismul nu e doar un precept filosofic, ci și unul moral”.
La mulți ani, stimată doamnă Raisa Plăieșu!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XVI-a”, susținut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”, susținut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a IV-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
4. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
5. Proiectul cultural „105 ani de la fondarea Uniunii Scriitorilor din Moldova”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XIV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Proiectul editorial „Chișinăul literar cu pretext fotografic”, inițiat de Fundația „Heritage 21” și realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova.
