La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și putere de creație, îi adresăm astăzi domnului Dumitru Păsat – publicist, eseist, poet, istoric, bibliolog și critic literar – cu ocazia aniversării a 75-a de la naștere.
Dumitru Păsat (Pasat) s-a născut la 25 februarie 1951, în Bolșaia Sia, Turaceak, regiunea Altai din Siberia, din părinţi deportaţi pe 6 iulie 1949 din Sloboza Mare, jud. Cahul. Revenirea la baștină se produce la 24 martie 1957. Își începe formarea școlară în localitatea de origine, unde absolvă școala de opt ani (astăzi Gimnaziul „Gheorghe Mare”), apoi școala medie (astăzi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”), urmând ulterior Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Litere, pe care o absolvă în 1979.
Între 1979 și 1992 activează la Biblioteca Națională a Republicii Moldova, în calitate de șef al oficiului de redactare și editare. Urmează etapa de la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, unde conduce biblioteca specializată și susține cursul de filosofie (1993-1999); apoi, în anii 2000-2005, conduce oficiul de studii și cercetări la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu”. Ulterior, este manager al Editura „Pontos”, iar între 2009 și 2016 activează la Liceul Profesional Nr. 1 din Chișinău, ca șef al Laboratorului de creativitate extracurriculară, fiind totodată redactor-șef al revistei liceului, „Pro Lyceum”.
Debutează în presă în 1968, colaborând de-a lungul anilor cu mai multe publicații culturale și generaliste: „Literatura și arta”, „Făclia”, „Destin românesc”, „Basarabia”, „Limba română”, „Moldova suverană”, „Tineretul Moldovei”, „Natura”, „Realități culturale”, „Luceafărul”, „BiblioPolis”, „Univers pedagogic pro” ș.a. În scrisul său cu deschidere filosofică, Dumitru Păsat dialoghează adesea cu marii gânditori ai lumii și ai culturii române: Avicena, Marcus Aurelius, Gottfried Wilhelm Leibniz, Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Friedrich Nietzsche, Martin Heidegger, Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Emil Cioran și alții. În același timp, el rămâne atent la literatura contemporană, prefațând și recenzând lucrări ale unor autori precum C. Partole, S. Belicov, M. Mardare, M. Neagu, Ș. Sofronovici, V. Fonari, Dumitru Dabija, Eugen Doga ș.a.
Debutul editorial are loc în 2002, cu volumul „Eminescu și fascinaţia cărţii”, în care fixează una dintre axele majore ale operei sale: cultura eminesciană privită prin lentila bibliologiei și a meditației asupra „destinului cărții”. În anii următori, publică, în succesiune, volume ce îmbină exegeza, eseul, reflecția filosofică, publicistica și lirismul: „Peste secolele toate. Exegeze şi creaţii semnate de bibliologi” (2003), „Profunzimi de spirit. Interpretări literare și deschideri filosofice” (2003), „Nopţile oarbe” (poezii și eseuri, 2005), „Nimic mai aproape” (eseuri și poezii, 2006), „ABC-eu spiritual” (reflecții despre carte, 2006), „Omul și asteroidul Grebenikov” (amintiri, eseuri, crochiuri, interviuri și imagini foto, 2008), „Confesiuni epistolare: M. Eminescu – V. Micle” (2009), „Clipa, doar ea = Миг, только миг” (2010), „Dimitrie Cantemir: tentații metafizice” (2013), „Eminescu și cugetul german” (eseuri „lirosofice”, 2013), „Vatra dăinuirii strămoșești: Slobozia Mare la 580 de ani” (2016), „Dialoguri la Masa Tăcerii” (interviuri solicitate și realizate, 2016/2017), „Pastile de minte” (eseuri și notițe „lirosofice”, 2017), „La vatra slovelor cu tâlc” (2018), „Interferențe filosofice germano-române” (2019).
Pentru alcătuirea volumului „Omul și asteroidul Grebenikov”, a primit Diplomă de Excelență din partea Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008).
Dumitru Păsat este membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova, al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, al Uniunii Scriitorilor Europeni de limbă română, al Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, al Uniunii Oamenilor de Creație, al Asociației Filosofilor și al Asociației Oamenilor de Știință și Cultură, precum și al Uniunii Scriitorilor din Moldova. În 2019 devine membru fondator și președinte al Asociației Obștești „Societatea Culturală Pro Filologie”.
Este laureat al săptămânalului „Literatura și arta” pentru publicistică, critică literară și știință (1999-2019) și deține, între altele, Diplome de Excelență acordate de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (2014, 2016, 2018, 2019) pentru promovarea filosofiei în publicistică, diploma Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (Departamentul trupelor de carabinieri, 2012), Diplomă de Excelență din partea Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008) pentru alcătuirea volumului „Omul și asteroidul Grebenikov”, precum și Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2019) pentru lucrarea „Interferențe filosofice germano-române”.
La mulți ani, stimate domnule Dumitru Păsat!
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și împliniri, îi urăm poetului și jurnalistului Mihai VÂRȚANU, care, la 19 februarie 2026, a sărbătorit 75 de ani de la naștere!
Mihai Vârțanu s-a născut la 19 februarie 1951, în satul Ursoaia, Tighina. Își face studiile medii la școala din Tănătari, pe care o absolvă în 1968, iar formarea universitară o continuă în Universitatea de Stat din Minsk, la Facultatea de Jurnalism (1975), specialitatea jurnalist pentru presa electronică și scrisă. Încă de timpuriu, traseul său profesional se leagă de presa raională, unde a exercitat funcții de conducere editorială, în calitate de redactor-șef adjunct la ziarul raional din Edineț, apoi redactor-șef la gazetele raionale din Criuleni și Drochia.
În anii ’80-’90, Mihai Vârțanu se afirmă ca poet, prezent în culegeri colective și antologii: „Primii pași” (1982), „Dintre sute de catarge” (1984), „Culorile ploii” (1986), „Cartea poeziei” (1987), „Peste leagăn” (1988), precum și în volume colective dedicate literaturii pentru copii: „Pagini alese din literatura pentru copii” (1983) și „Pagini alese din literatura pentru copii” (1993).
Debutul editorial are loc în 1987, cu volumul de poezii „Cu timpul de-o seamă”, urmat de cărți care îi conturează preocuparea pentru poezie, pentru literatura destinată copiilor și pentru fabula cu miză etică: „Felinare în iarbă” (poezii pentru copii, 1989), „Trandafirul şi Mărăcinele” (fabule, 1991), „Îngerul Casei” (poezii pentru copii, 2005) și „Trandafirul și Mărăcinele. Alte fabule” (2007). Textele sale au generat, de asemenea, multiple ecouri critice și note de lectură în presa culturală.
Activitatea publicistică a lui Mihai Vârțanu fost recunoscută prin distincții și premii, între care se remarcă Premiul Uniunii Jurnaliștilor din Moldova pentru „cea mai valoroasă lucrare publicistică a anului 1990”, medalia guvernamentală „Mihai Eminescu” (1996) și Ordinul „Gloria Muncii” (2016).
La mulți ani, stimate domnule Mihai Vârțanu!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.