Fondată in 1920

Comunicat comun

(30 aprilie 2026)

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ȘI UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA SALUTĂ DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA MAIA SANDU ȘI ALE PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI NICUȘOR DAN ÎN SUSȚINEREA IDEALULUI REUNIFICĂRII Într-un interviu recent pentru „Le Monde”, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a arătat că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării teritoriului actual al Moldovei de peste Prut în Uniunea Europeană ca parte a unui singur stat, România, cu toate consecințele benefice care decurg de aici. De asemenea, Maia Sandu a subliniat faptul că decizia reunificării aparține exclusiv cetățenilor moldoveni. Președintele Republicii Moldova a declarat în repetate rânduri că ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, a reamintit că deține și cetățenia română. La rândul său, Președintele României, Nicușor Dan, a declarat cu referire la acest proiect că din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, conform căruia România este pregătită în orice moment pentru reunificare. „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a adăugat Președintele României. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric. Să reamintim că scriitorii, intelectualii, cărturarii români au fost mereu adânc preocupați de idealul Unirii. Pentru aceasta au luptat cu armele lor (cuvintele), iar unii dintre ei și pe front, în secolele în care s-au înfăptuit Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918. Iar în timpul regimului totalitar sovietic din secolul al XX-lea, scriitorii români dintre Prut și Nistru au dus o luptă impresionantă pentru păstrarea limbii și culturii române și ulterior pentru revenirea la alfabetul latin și recunoașterea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor din România și Republica Moldova. Indiferent de opțiunile ideologice, diferite în pluralismul democratic, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune; și, în fond, aceeași identitate națională. Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România. Pentru elaborarea acestui scenariu potrivit ar fi formarea unui grup de experți de la București și de la Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state și, de asemenea, să conceapă o strategie de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în cele două state românești și în dialogul cu partenerii noștri externi. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova se angajează să susțină nobilul obiectiv al Unirii cu toate mijloacele care le stau la dispoziție. Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac

evenimente

MAGDA ISANOS (1916-1944) – 110 ANI DE LA NAȘTERE

Magda ISANOS (17 aprilie 1916, Iași – 17 noiembrie 1944, București) a fost poetă, prozatoare, publicistă și avocată. Copilăria și adolescența și le-a petrecut la Chișinău. Părinții ei, Mihail Isanos și Elisabeta (Bălan), au fost medici la spitalul din Costiujeni. A absolvit Liceul eparhial de fete din Chișinău, Facultatea de Litere și Filozofie, dar și cea de Drept a Universităţii din Iași.

Debutează literar în 1932, în revista școlară „Licurici”, cu poeziile „Aș vrea un basm” și „Primăvara”; în anii următori, publică și în alte reviste și ziare, atât la Chișinău („Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”), cât și la Bălți („Cuget moldovenesc”) și la Iași („Însemnări ieșene”, „Jurnalul literar”).

Marcată de urmările poliomielitei și de o boală de inimă considerată incurabilă, Magda Isanos a trăit și a scris cu o intensitate continuă, iar presimțirea morții a grăbit maturizarea ei artistică.

În perioada anilor 1930-1944, Magda Isanos are un ritm de viață și de lucru foarte intens: se implică în inițiative culturale încă din liceu (inclusiv în redactarea unei reviste școlare), colaborează constant la reviste și ziare, se apropie de cercuri studențești cu orientare de stânga și participă la ședințele societății „Noua Junime”, inițiată de G. Călinescu. Din 1938, alături de Ion Frunzetti, Laurențiu Fulga, George Petcu și alții, contribuie la fondarea Grupării scriitorilor tineri. La 31 martie 1938 se căsătorește cu Eusebiu Camilar. În 1941, se naște fiica poetei, Elisabeta. În primăvara anului 1944, soții Camilar pleacă în refugiu; în noaptea de 5 spre 6 iunie, un bombardament distruge manuscrisele păstrate în locuința lor din Iași, supraviețuind doar un caiet cu patru povestiri inedite, salvat de o prietenă. Pe 17 noiembrie 1944, poeta se stinge la București, în casa părinților.

În timpul vieții, publică un singur volum de versuri: „Poezii” (Iași, 1943), care include 38 de poeme (ediție îngrijită de Eusebiu Camilar). După 1944, apar volumele postume „Cântarea munților” (1945) și „Țara luminii” (1946), urmate de reeditări și selecții care îi fixează opera în circuitul editorial: „Poezii” (București, 1947), „Versuri” (București, 1955), „Versuri” (ediție îngrijită și prefață de Marin Bucur, 1964), „Poezii” (antologie cu postfață și biobibliografie de Magda Ursache, 1974), „Mă scald în zi ca un copil în râu” (1982), „Cântare munților. Versuri, proză și publicistică” (cu prefață de Const. Ciopraga, 1988), „Confesiuni lirice” (Chișinău, 1989) etc.

Nicolae MANOLESCU: „Unele din cele mai calm-sfâșietoare poezii închinate morţii din întreaga noastră literatură au fost scrise de Magda Isanos”.

Aliona GRATI: „Dintr-o existenţă încarcerată într-o fiziologie dureroasă şi tragică, Magda Isanos a ştiut să edifice o literatură optimistă, reconfortantă, cu note dominant luminoase. Va rămâne fixată în istoria literaturii ca un poet solar, care, sub presiunea sfârșitului subit, a cântat viaţa colectivă în solemnităţi de odă şi frenezii imnice, în erupţii patetice şi elanuri confesive”.

avizier

In memoriam GHEORGHE URSCHI

(18 ianuarie 1948, Cotiujenii Mari – 13 aprilie 2026, Chișinău)

Cu profundă tristețe, Uniunea Scriitorilor din Moldova anunță trecerea la cele veșnice, pe 13 aprilie 2026, a scriitorului, actorului, regizorului, scenaristului și muzicianului Gheorghe URSCHI, una dintre marile personalități ale culturii naționale, supranumit, pe drept cuvânt, „regele umorului” din Republica Moldova. De-a lungul a peste cinci decenii de activitate artistică, Gheorghe Urschi a semnat texte în proză, piese de teatru, scenarii, monologuri, poeme, a realizat numeroase emisiuni televizate și radiofonice, a montat spectacole și a contribuit decisiv la afirmarea satirei și a umorului ca forme majore de expresie artistică în spațiul nostru cultural.

Născut la 18 ianuarie 1948, Gheorghe Urschi a urmat Școala teatrală „B.V. Șciukin” din Moscova. Destinul său artistic a fost legat de scena Teatrului pentru Tineret „Luceafărul” din Chișinău, unde a activat ca actor, regizor și dramaturg. A scris și a montat piese care au rămas în memoria publicului, între care „Mezinul”, „Cadru strict familial”, „Vom trăi și vom vedea”, „Testamentul”, „Doi cocori, două viori”, „Questa e la vita dolce” și „Testamentul II”. Totodată, a colaborat cu alte teatre din Republica Moldova și din România, și-a legat numele de emisiuni devenite emblematice pentru publicul larg și a susținut, ani la rând, concerte prin satele Moldovei, find mereu aproape de oamenii pentru care a creat.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, din 1972, Gheorghe Urschi a debutat ca nuvelist și a publicat volume precum „Dealul fetelor”, „Insula adolescenței”, „Băiatul cu ghitara”, „Cazuri și necazuri”, „Eu sar de pe fix”, „Scrieri alese” și „Las să râdă țara asta”. A tradus autori importanți, a scris versuri și muzică pentru cântece și romanțe îndrăgite și a realizat, ca scenarist și regizor, trei filme artistice: „Cine arvonește, acela plătește”, „Văleu, văleu, nu turna” și „Fenta”.

Prin talentul său unic, Gheorghe Urschi a impus un standard artistic greu de egalat. A fost unul dintre acei creatori care au știut să transforme râsul în formă de luciditate, de demnitate și de adevăr. Umorul său, iubit de public, a pus în lumină prostia, ipocrizia, abuzul, falsul și derapajele vieții publice, fără să-și piardă vreodată omenia. În timpul războiului de pe Nistru, a fost alături de ostașii țării, susținând concerte pe front. Prin tot ceea ce a făcut, Gheorghe Urschi a devenit un nume de referință, un fenomen artistic și moral, o conștiință vie a societății noastre.

Activitatea sa a fost recunoscută prin cele mai înalte distincții: titlul de Artist al Poporului al Republicii Moldova, Ordinul Republicii, Premiul Național. În semn de înaltă apreciere a excepționalei sale prestații artistice și scriitoricești, la 18 ianuarie 2023, cu prilejul împlinirii a 75 de ani, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a conferit Diploma de Onoare „pentru forța umană a cuvântului umoristic și satiric în care s-au reflectat nebuniile și speranțele noastre într-o epocă a marilor căutări valorice și existențiale”.

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndurerate, fiicelor sale, colegilor de breaslă, prietenilor, admiratorilor și tuturor celor care l-au cunoscut, l-au iubit și l-au prețuit pe Gheorghe Urschi.

Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină.

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).