Fondată in 1920

Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret

(23-26 aprilie 2026)

Uniunea Scriitorilor din Moldova invită copiii, tinerii, părinții, cadrele didactice și toți iubitorii de carte să participe la cea de-a XXVII-a ediție a Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, care se va desfășura în perioada 23-26 aprilie 2026, la Centrul MOLDEXPO, în Pavilionul Central. Salonul este organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, UNICEF Moldova, Secția Națională IBBY, Uniunea Editorilor din Republica Moldova, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova, Asociația OvidiuRo și alte organizații. Publicului cititor va beneficia de un program amplu și divers, care va include evenimente dedicate literaturii pentru copii și tineret: lansări și prezentări de carte, întâlniri cu scriitorii, sesiuni de autografe, ateliere de lectură și de ilustrație de carte, mese rotunde, recitaluri de poezie, precum și o expoziție de ilustrații de carte. Oferta expozanților include cărți de ficțiune și non-ficțiune, în limba română și în alte limbi, editate de peste 70 de edituri din țară și de peste hotare. În cadrul Salonului vor fi lansate și prezentate circa 55 de cărți. Fiecare copil care va vizita Salonul va primi în dar cartea-surpriză „Castelul în formă de carte” de Arcadie SUCEVEANU. Printre invitații speciali ai ediției curente a Salonului se numără scriitoarele Adina ROSETTI și Simona EPURE, ilustratorul și scriitorul Dan UNGUREANU, precum și scriitorul Petre CRĂCIUN, președinte al Filialei de Literatură pentru Copii și Tineret a Uniunii Scriitorilor din România. După inaugurarea Salonului, pe 23 aprilie, la ora 10.00, Marcela Nistor, Secretar de stat la Ministerul Culturii al Republicii Moldova, va citi copiilor una dintre cărțile ei referate, în cadrul evenimentului „Ora Poveștilor”. Un moment aparte al Salonului îl va constitui lansarea colecției de carte „Muzică clasică pentru copii”, publicată de editura RP Editor, care va avea loc pe 24 aprilie, la ora 10.00, cu participarea sopranei Valentina Naforniță, invitată specială a evenimentului. Cu implicarea Editurii „Știința” și a Asociației Istoricilor din Republica Moldova „Alexandru Moșanu”, în cadrul Salonului vor avea loc două evenimente dedicate istoriei recente: ORA DE ISTORIE – discuție la temele istoriei recente, pornind de la volumele din colecția „Memoriile Basarabiei” (25 aprilie, ora 12.15), precum și Festivitatea de premiere a câștigătorilor Concursului republican de eseuri la istorie, ediția a IV-a (25 aprilie, ora 13.15). Editura „Prut”, în colaborare cu Secția Națională IBBY, va organiza masa rotundă „Ilustratorul azi: tradiție, provocări, inovații”, în data de 25 aprilie, la ora 14.30. Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă” va organiza și Conferința științifico-practică online „Biblioteca copiilor: între poveste și tehnologie”, cu participarea bibliotecarilor din Republica Moldova și România. Vizitarea Salonului este gratuită. Programul de vizitare este următorul: 23-25 aprilie, între orele 10.00-18.00; 26 aprilie, între orele 10.00-17.00. Salonul se va încheia pe 26 aprilie, la ora 12.30, cu Festivitatea de premiere. Vă așteptăm să descoperiți noutățile editoriale, să întâlniți scriitori și ilustratori, să participați la evenimentele pregătite pentru toate vârstele și să vă bucurați de lectură într-un spațiu dedicat cărții, dialogului cultural și învățării.

evenimente

MAGDA ISANOS (1916-1944) – 110 ANI DE LA NAȘTERE

Magda ISANOS (17 aprilie 1916, Iași – 17 noiembrie 1944, București) a fost poetă, prozatoare, publicistă și avocată. Copilăria și adolescența și le-a petrecut la Chișinău. Părinții ei, Mihail Isanos și Elisabeta (Bălan), au fost medici la spitalul din Costiujeni. A absolvit Liceul eparhial de fete din Chișinău, Facultatea de Litere și Filozofie, dar și cea de Drept a Universităţii din Iași.

Debutează literar în 1932, în revista școlară „Licurici”, cu poeziile „Aș vrea un basm” și „Primăvara”; în anii următori, publică și în alte reviste și ziare, atât la Chișinău („Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”), cât și la Bălți („Cuget moldovenesc”) și la Iași („Însemnări ieșene”, „Jurnalul literar”).

Marcată de urmările poliomielitei și de o boală de inimă considerată incurabilă, Magda Isanos a trăit și a scris cu o intensitate continuă, iar presimțirea morții a grăbit maturizarea ei artistică.

În perioada anilor 1930-1944, Magda Isanos are un ritm de viață și de lucru foarte intens: se implică în inițiative culturale încă din liceu (inclusiv în redactarea unei reviste școlare), colaborează constant la reviste și ziare, se apropie de cercuri studențești cu orientare de stânga și participă la ședințele societății „Noua Junime”, inițiată de G. Călinescu. Din 1938, alături de Ion Frunzetti, Laurențiu Fulga, George Petcu și alții, contribuie la fondarea Grupării scriitorilor tineri. La 31 martie 1938 se căsătorește cu Eusebiu Camilar. În 1941, se naște fiica poetei, Elisabeta. În primăvara anului 1944, soții Camilar pleacă în refugiu; în noaptea de 5 spre 6 iunie, un bombardament distruge manuscrisele păstrate în locuința lor din Iași, supraviețuind doar un caiet cu patru povestiri inedite, salvat de o prietenă. Pe 17 noiembrie 1944, poeta se stinge la București, în casa părinților.

În timpul vieții, publică un singur volum de versuri: „Poezii” (Iași, 1943), care include 38 de poeme (ediție îngrijită de Eusebiu Camilar). După 1944, apar volumele postume „Cântarea munților” (1945) și „Țara luminii” (1946), urmate de reeditări și selecții care îi fixează opera în circuitul editorial: „Poezii” (București, 1947), „Versuri” (București, 1955), „Versuri” (ediție îngrijită și prefață de Marin Bucur, 1964), „Poezii” (antologie cu postfață și biobibliografie de Magda Ursache, 1974), „Mă scald în zi ca un copil în râu” (1982), „Cântare munților. Versuri, proză și publicistică” (cu prefață de Const. Ciopraga, 1988), „Confesiuni lirice” (Chișinău, 1989) etc.

Nicolae MANOLESCU: „Unele din cele mai calm-sfâșietoare poezii închinate morţii din întreaga noastră literatură au fost scrise de Magda Isanos”.

Aliona GRATI: „Dintr-o existenţă încarcerată într-o fiziologie dureroasă şi tragică, Magda Isanos a ştiut să edifice o literatură optimistă, reconfortantă, cu note dominant luminoase. Va rămâne fixată în istoria literaturii ca un poet solar, care, sub presiunea sfârșitului subit, a cântat viaţa colectivă în solemnităţi de odă şi frenezii imnice, în erupţii patetice şi elanuri confesive”.

avizier

In memoriam GHEORGHE URSCHI

(18 ianuarie 1948, Cotiujenii Mari – 13 aprilie 2026, Chișinău)

Cu profundă tristețe, Uniunea Scriitorilor din Moldova anunță trecerea la cele veșnice, pe 13 aprilie 2026, a scriitorului, actorului, regizorului, scenaristului și muzicianului Gheorghe URSCHI, una dintre marile personalități ale culturii naționale, supranumit, pe drept cuvânt, „regele umorului” din Republica Moldova. De-a lungul a peste cinci decenii de activitate artistică, Gheorghe Urschi a semnat texte în proză, piese de teatru, scenarii, monologuri, poeme, a realizat numeroase emisiuni televizate și radiofonice, a montat spectacole și a contribuit decisiv la afirmarea satirei și a umorului ca forme majore de expresie artistică în spațiul nostru cultural.

Născut la 18 ianuarie 1948, Gheorghe Urschi a urmat Școala teatrală „B.V. Șciukin” din Moscova. Destinul său artistic a fost legat de scena Teatrului pentru Tineret „Luceafărul” din Chișinău, unde a activat ca actor, regizor și dramaturg. A scris și a montat piese care au rămas în memoria publicului, între care „Mezinul”, „Cadru strict familial”, „Vom trăi și vom vedea”, „Testamentul”, „Doi cocori, două viori”, „Questa e la vita dolce” și „Testamentul II”. Totodată, a colaborat cu alte teatre din Republica Moldova și din România, și-a legat numele de emisiuni devenite emblematice pentru publicul larg și a susținut, ani la rând, concerte prin satele Moldovei, find mereu aproape de oamenii pentru care a creat.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, din 1972, Gheorghe Urschi a debutat ca nuvelist și a publicat volume precum „Dealul fetelor”, „Insula adolescenței”, „Băiatul cu ghitara”, „Cazuri și necazuri”, „Eu sar de pe fix”, „Scrieri alese” și „Las să râdă țara asta”. A tradus autori importanți, a scris versuri și muzică pentru cântece și romanțe îndrăgite și a realizat, ca scenarist și regizor, trei filme artistice: „Cine arvonește, acela plătește”, „Văleu, văleu, nu turna” și „Fenta”.

Prin talentul său unic, Gheorghe Urschi a impus un standard artistic greu de egalat. A fost unul dintre acei creatori care au știut să transforme râsul în formă de luciditate, de demnitate și de adevăr. Umorul său, iubit de public, a pus în lumină prostia, ipocrizia, abuzul, falsul și derapajele vieții publice, fără să-și piardă vreodată omenia. În timpul războiului de pe Nistru, a fost alături de ostașii țării, susținând concerte pe front. Prin tot ceea ce a făcut, Gheorghe Urschi a devenit un nume de referință, un fenomen artistic și moral, o conștiință vie a societății noastre.

Activitatea sa a fost recunoscută prin cele mai înalte distincții: titlul de Artist al Poporului al Republicii Moldova, Ordinul Republicii, Premiul Național. În semn de înaltă apreciere a excepționalei sale prestații artistice și scriitoricești, la 18 ianuarie 2023, cu prilejul împlinirii a 75 de ani, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a conferit Diploma de Onoare „pentru forța umană a cuvântului umoristic și satiric în care s-au reflectat nebuniile și speranțele noastre într-o epocă a marilor căutări valorice și existențiale”.

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndurerate, fiicelor sale, colegilor de breaslă, prietenilor, admiratorilor și tuturor celor care l-au cunoscut, l-au iubit și l-au prețuit pe Gheorghe Urschi.

Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină.

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).