Fondată in 1920
Fondată in 1920
Victor BANARU – 85 de ani de la naștere
(24 septembrie 1941 – 8 decembrie 1997)
Născut la 24 septembrie 1941, în comuna Grinăuți-Raia, astăzi în raionul Ocnița, Victor Banaru a fost lingvist, profesor universitar, prozator și traducător, una dintre personalitățile importante ale filologiei din Republica Moldova din a doua jumătate a secolului al XX-lea. În 1959, după absolvirea școlii generale, a devenit student la Secția de limba franceză și limba germană a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți. Din 1962 și-a continuat studiile la Moscova, absolvind cu diplomă de merit, în 1965, Facultatea de Limbi Străine a Universității „Maurice Thorez”.
În perioada martie 1964 – martie 1965 a lucrat în calitate de interpret în Republica Guineea, experiență care i-a oferit un contact direct cu spațiul francofon. Din 1966, activitatea sa profesională s-a legat de Universitatea de Stat din Moldova, unde a parcurs treptele carierei universitare, de la asistent și doctorand până la lector și profesor universitar. A condus Catedra de Filologie Franceză, fiind reales în 1995 pentru al treilea mandat și rămânând în această funcție până la sfârșitul vieții.
Victor Banaru și-a susținut teza de doctor în filologie romanică în 1971, iar în 1981 – teza de doctor habilitat în lingvistică generală. A fost membru al unor consilii științifice specializate din Republica Moldova și din afara ei. Între 1994 și 1997 a exercitat funcția de vicepreședinte al Consiliului științific specializat pentru susținerea tezelor de doctorat de la Universitatea de Stat din Moldova. A susținut prelegeri și comunicări științifice la conferințe și simpozioane desfășurate la Paris, Lausanne, Moscova, Kiev, Sankt-Petersburg, Grenoble, Iași, Cluj, Bălți, Chișinău și în alte centre universitare.
Preocupările sale științifice au cuprins lingvistica generală și contrastivă, semantica sintactică, teoria textului, dialectologia, gramatica, fonetica și pragmatica. Un loc aparte în cercetările sale l-au ocupat problemele predicației și predicativității, abordate în lucrări precum „Schițe asupra teoriei predicativității” (1973), „Tipurile de predicație în limba franceză” (1980) și „Sintaxa franceză” (1983, în colaborare). În cadrul Catedrei de Filologie Franceză a contribuit la constituirea unei direcții de cercetare consacrate propoziției și textului, formând și îndrumând mai multe generații de tineri cercetători.
Activitatea sa științifică și didactică a fost completată de cea literară și de traducere. Victor Banaru a semnat peste o sută de publicații (monografii, articole, manuale, dicționare, programe, traduceri și lucrări didactice) și a tradus din română în franceză numeroase volume de folclor și creații literare. A publicat nuvele în limbile română și franceză, volumul său de proză „Gust de mătrăgună” fiind publicat postum, în 1998. În 1986, a publicat în limba franceză o traducere a „Poveștilor populare moldovenești”.
Victor Banaru a fost membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova, al Asociației Oamenilor de Știință din Moldova, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România. A fost implicat, de asemenea, în promovarea francofoniei, fiind ales președinte al Asociației Profesorilor de Limba Franceză din Republica Moldova și reprezentând mediul francofon basarabean la reuniuni internaționale ale profesorilor de franceză.
În activitatea sa s-au întâlnit rigoarea cercetătorului, vocația profesorului și sensibilitatea scriitorului. Acad. Mihai Cimpoi îl caracteriza drept „un om de știință cu har de povestitor”, formulă care surprinde dubla sa deschidere spre reflecția filologică și spre creația literară.
Victor Banaru s-a stins din viață la 8 decembrie 1997, în urma unui accident rutier. Moștenirea sa cuprinde cercetări de lingvistică, lucrări didactice, traduceri și proză, contribuția la formarea unei școli de cercetare și a mai multor generații de filologi. Prin activitatea universitară, științifică și literară, el rămâne una dintre figurile reprezentative ale filologiei francofone și ale vieții intelectuale din Republica Moldova.
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație și împliniri, adresăm poetei și publicistei Eugenia BULAT, cu prilejul aniversării a 70-a de la naștere!
Eugenia Bulat s-a născut în anul 1956, în satul Sadova, raionul Călărași. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. A activat în învățământ, în administrația publică, la Centrul Național de Creație Populară și la Agenția Națională de Presă „Moldpres”. În anii de afirmare a mișcării de renaștere și emancipare națională s-a implicat activ în viața publică, fiind primul primar ales în mod democratic în comuna sa de baștină după 1989.
Un loc aparte în activitatea Eugeniei Bulat îl ocupă susținerea și promovarea tinerelor talente. A fondat și a condus revista de cultură și creație a tinerei generații „Clipa siderală”, în jurul căreia s-a constituit un adevărat spațiu de formare literară, precum și Cenaclul „Iulia Hasdeu” și Concursul Național de Creație Literară cu același nume. Revista „Clipa siderală” a fost distinsă, în 2009, cu Premiul de Stat pentru Tineret în Domeniul Literaturii.
Parcursul său poetic se deschide editorial cu volumul „La Putna mi-e drumul” (1994), titlu care anunță deja una dintre coordonatele fundamentale ale creației sale: căutarea identității și raportarea la memoria culturală românească. Au urmat „Poeme de pe Valea Plângerii” și „Silabisind în tainele iubirii” (1996), „De dor de voi” (2000), „Scrisori de dragoste din Orașul Libertății” și „Stalactite” (2002). În paralel, autoarea s-a preocupat de fenomenul literar format în jurul revistei sale, publicând studiul „Erupția rostirii sau Generația Clipei siderale. Ideea națională, POEZIA” (2003) și îngrijind colecția „Sclipiri siderale”.
Încă de la primele cărți se configurează o poezie intens biografică și confesivă, în care experiența individuală este permanent traversată de istoria colectivă. Dorul, rana, memoria, țara, limba, sentimentul dezrădăcinării și nevoia adevărului alcătuiesc nucleul acestei lirici. Ion Vatamanu remarca, încă la volumul de debut, caracterul personal, intim și dramatic al drumului poetic, iar Gheorghe Vodă definea poemele Eugeniei Bulat drept inconfundabile, subliniind spontaneitatea, curajul, expresivitatea și amestecul de mirare și durere al scrisului său.
O etapă decisivă în evoluția scriitoarei este legată de experiența italiană. Între 2007 și 2012, Eugenia Bulat a trăit la Veneția, într-un autoexil care avea să transforme atât geografia, cât și substanța poeziei sale. Din această experiență se naște tripticul „Jurnalul unui evadat din Est”: „Veneția ca un dat”, „În debara. Al doilea jurnal al unui evadat din Est” și „Piatra de Ca’ Vendramin. Dialogurile străinei cu vechiul său prieten Alter. Al treilea jurnal al unui evadat din Est”. Adrian Dinu Rachieru vedea în această etapă o călătorie „de la Est către sine”, o renaștere prin poezie și apariția unei alte voci poetice, suspendate între două lumi. Vasile Gârneț considera tocmai această întâlnire dintre exod și Veneția culturală o etapă importantă în evoluția poetei.
Prin cărțile sale venețiene, Eugenia Bulat deschide totodată creația basarabeană către un dialog european. Volumele au cunoscut versiuni italiene, iar experiența dintre cele două limbi și culturi a devenit ea însăși materie poetică. Emilian Galaicu-Păun observa că traseul autoarei, pornind de la regăsirea valorilor românești și ajungând la asumarea unui orizont european, are și o valoare simbolică pentru intelectualitatea basarabeană.
Critica a remarcat constant în poezia Eugeniei Bulat întâlnirea dintre estetic și etic, dintre sensibilitatea vulnerabilă și atitudinea polemică. Geo Vasile o definește drept o conștiință civică militantă, capabilă să denunțe bolile sociale și abuzul, fără ca revolta să anuleze duioșia, iubirea sau fragilitatea.
De-a lungul timpului, creația și activitatea culturală a Eugeniei Bulat au fost răsplătite cu numeroase distincții: Premiul I la Festivalul Internațional de Creație Literară „Dimitrie Bolintineanu” (1993), Premiul I pentru debut la Salonul Național de Carte al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (1994), Premiul pentru Poezie al revistei „Glasul Națiunii” (1996), Premiul special al Salonului Internațional de Carte pentru Copii pentru studiul „Erupția rostirii sau Generația Clipei siderale” (2005), Premiul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru promovarea literaturii române în Italia (2010) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru Poezie (2018).
La aniversarea a 70 de ani, Uniunea Scriitorilor din Moldova îi adresează Eugeniei Bulat cele mai calde urări de sănătate, seninătate, putere de creație și inspirație. Îi dorim ani rodnici, bucurii alături de cei dragi și noi împliniri literare, precum și aceeași energie de a apăra prin cultură, poezie și faptă valorile în care a crezut și cărora le-a rămas fidelă de-a lungul întregului său parcurs.
La mulți ani, stimată doamnă Eugenia Bulat!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut financiar de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
6. Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar (ediția a IV-a, 17-24 septembrie 2026), organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, international literature festival odesa (ilo) și Uniunea Scriitorilor din Moldova, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Innovate Moldova, Elveția și Uniunea Europeană și susținut de EUNIC Moldova și institutele culturale și misiunile diplomatice membre ale rețelei.
