Fondată in 1920

VARUJAN VOSGANIAN LA CHIȘINĂU | PREZENTAREA VOLUMULUI „DUBLU AUTOPORTRET. MEMORIA UNEI ZILE”

19 septembrie 2026

Vă invităm sâmbătă, 19 septembrie 2026, începând cu ora 15:30, la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Chișinău, str. 31 August 1989, nr. 98, etajul 2, Sala de conferințe), la întâlnirea cu scriitorul Varujan VOSGANIAN, președintele Uniunii Scriitorilor din România, prilejuită de prezentarea volumului „Dublu autoportret. Memoria unei zile”, apărut la Editura Polirom în anul 2024. Volumul „Dublu autoportret. Memoria unei zile” revine asupra momentelor decisive ale Revoluției române, concentrând într-un interval de aproximativ 24 de ore experiența unei istorii trăite din interior. La granița dintre jurnal, reconstituire istorică, meditație asupra destinului și narațiune de mare tensiune, cartea transformă memoria individuală într-o formă de memorie colectivă: În acest sens, pe coperta a IV-a a volumului, citim următoarele: „În peisajul literaturii române «Dublu autoportret» este o carte unică în felul ei, o cruciadă a inocenților. Paginile ei pot fi citite ca un jurnal în care stările lăuntrice și descrierile detaliate ale lumii înconjurătoare alternează, ca o reconstituire istorică a Revoluției, atât de necesară unei memorii colective înțesate de ambiguități, ca o meditație asupra istoriei ori, de ce nu, ca un roman de acțiune. La aceasta se adaugă modul inimitabil cu care Varujan Vosganian ne-a obișnuit încă din «Cartea șoaptelor» de a desluși simboluri și de a le aduce printre noi. Deși evenimentele sunt relatate la persoana întâi, ar fi prea puțin să spunem că e o carte autobiografică. Fiecare dintre cei ce au supraviețuit se va putea regăsi, într-un fel sau altul, printre protagoniști. De fapt, adevăratul personaj este poporul român aflat în căutarea propriului destin. Și poate că, într-o bună zi, se va considera incompletă o istorie a Revoluției române care nu va include în conținutul ei pagini din această carte”. Întâlnirea va fi moderată de Teo CHIRIAC, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. Evenimentul este organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova și CHILL Festival by FILIT, în cadrul CHILL – Chișinău Laborator Literar 2026. Vă așteptăm!

evenimente

Aurel SCOBIOALĂ – 85 de ani de la naștere

(17 septembrie 1941 – 3 iunie 2007)

Născut la 17 septembrie 1941, în satul Mălăiești, raionul Râșcani, Aurel Scobioală a fost prozator, autor de literatură pentru copii, publicist și om al cărții, una dintre prezențele distincte ale literaturii basarabene din ultimele decenii ale secolului al XX-lea. A urmat școala în localitatea natală și la Șaptebani, iar între anii 1958 și 1963 a studiat la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, la specialitatea limba și literatura română și limba franceză.

Și-a început activitatea profesională în învățământ, fiind profesor la Știubeieni și Vasileuți, precum și la Colegiul de Economie și Contabilitate din Tighina. Din 1963, destinul său profesional s-a legat pentru mai bine de un deceniu de radio și televiziune, unde a activat în calitate de redactor și șef de redacție. Ulterior, a lucrat la editurile „Lumina” și „Literatura Artistică”, a fost consultant literar al Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar între 1992 și 1994 a ocupat funcția de director general al Departamentului de Stat pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți. A continuat apoi să activeze în domeniul editorial, inclusiv la Editura „Prut Internațional”, și în cadrul Uniunii Scriitorilor.

A debutat editorial în 1974 cu volumele pentru copii „Cărăruie albă” și „La menajerie”, inaugurând o operă în care umorul, observația atentă a comportamentului uman, jocul de limbaj și disponibilitatea ludică aveau să devină trăsături definitorii. Au urmat „Dincoace de poveste” (1977), „Greu mai cresc bărbații” (1977), „Ispita” (1980), „Viceversa, hop!” (1981), „Ce te-nvață o povață” (1987), „Aricioaica-doctoriță” (1989), „Băiețelul din Lună” (1990), „Vorba bună ne adună” (1992), „Alfabetul-grădiniță” (1992), „Ulciorul cu pătăranii” (1994), „Marele fermier Buș-Lăbuș” (1999), „Peripeții cu melodii” (2001), „Carte pentru câini deștepți” (2003), „ÎnvățăMinte din vorbe cuMinte” (2004) și „Scriitorii când erau copii” (2004).

Deși este cunoscut în primul rând ca autor pentru cei mici, Aurel Scobioală a scris și proză destinată publicului matur. Umorul său a fost o formă de observare a lumii cotidiene, cu slăbiciunile, contradicțiile și micile ei absurdități. În scrierile sale, copilul este privit cu înțelegere și complicitate, iar jocul, întâmplarea și poanta devin adesea căi spre cunoașterea oamenilor. Eugen Lungu remarca această capacitate a prozatorului de a ne readuce „pe pământ, în cotidian” și de a dezvălui ridicolul care însoțește, în diferite forme, existența umană: „Prozatorul ne pune să coborâm pe pământ, în cotidian, ne face să ne dăm seama de ridicolul ce ne joacă festa la fiecare pas, indiferent că suntem oportuniști sau neconformiști, tradiţionaliști sau avangardiști, mari sau mici, tot personaje ale «Comediei umane» suntem”.

Creația lui Aurel Scobioală s-a bucurat de numeroase aprecieri. A fost distins în repetate rânduri cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea pentru copii, iar unele dintre volumele sale au primit premii în cadrul saloanelor internaționale de carte. În 2006 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret – IBBY, una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale în domeniul literaturii pentru copii. Scrierile sale au fost traduse în mai multe limbi, între care franceza, engleza, lituaniana, ucraineana, belarusa și uzbeca.

Aurel Scobioală s-a stins din viață la 3 iunie 2007, la Chișinău. Memoria sa este păstrată și în localitatea natală, gimnaziul din Mălăiești purtând numele scriitorului. Prin cărțile sale, el rămâne unul dintre autorii care au știut să apropie literatura de universul copilăriei fără a o simplifica, îmbinând firescul povestirii cu umorul, inteligența jocului verbal și o înțelegere generoasă a naturii umane.

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate, inspirație, putere de creație și noi împliniri, adresăm scriitoarei, traducătoarei și cercetătoarei literare Miroslava METLEAEVA, care a sărbătorit, pe 11 septembrie 2026, aniversarea a 80-a de la naștere!

Miroslava Metleaeva s-a născut în 1946, la Chișinău. A absolvit cu mențiune Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, specializarea Limba și literatura rusă. De-a lungul anilor, activitatea sa s-a desfășurat la interferența dintre literatură, traducere, cercetare și publicistică.

A debutat editorial în 1992 cu volumul de poezie „Eu trăiesc printre voi...”, urmat de „Cântece nocturne” (1994, apărut și în traducere românească în 1995), „Umbra galeonului” (2002), precum și de alte cărți și participări la antologii. În domeniul prozei a publicat „Salut, Ms Watson” (2008, în colaborare cu R. Aronov) și „Igra v pazly” („Joc de puzzle”, 2010), roman reeditat în 2012. Literatura pentru copii reprezintă, de asemenea, o direcție importantă a creației sale, între titlurile publicate numărându-se „Strana Bucvaria” (2012) și „Când părinții nu-s acasă” (2015), carte apărută în traducerea românească a lui Nicolae Rusu.

Un loc aparte în activitatea Miroslavei Metleaeva îl ocupă traducerea literară. A transpus în limba rusă opere de Mihail Sadoveanu, Constantin Noica, Leonard Tuchilatu, Nichita Stănescu, Eugen Cioclea, Ion Hadârcă, Valeriu Matei, Constantin Cheianu, Nichita Danilov și numeroși alți autori din Republica Moldova și România. Prin aceste traduceri, a contribuit constant la circulația literaturii române în spațiul de limbă rusă și la consolidarea dialogului dintre culturi.

O contribuție de referință a Miroslavei Metleaeva este traducerea în limba rusă a poemului „Luceafărul” de Mihai Eminescu, publicată în 2015 și revizuită ulterior. Această experiență traductologică s-a continuat firesc în cercetările sale dedicate interpretării traducerilor eminesciene și raportului dintre autor, traducător și text. În 2018, a publicat monografia bilingvă „De la stereotip la originalitatea traducerii. Poemul «Luceafărul» de Mihai Eminescu în spațiul rusolingv”, iar în 2020 – „Interpretarea traducerilor «Luceafărului» eminescian în limba rusă”.

Preocupările sale științifice au vizat literatura română și literatura din Republica Moldova, teoria și practica traducerii, psiholingvistica traducerii, precum și, în ultimii ani, relația dintre traducere, procese cognitive și inteligență artificială. Prin cercetare, activitate editorială și participare la reuniuni științifice naționale și internaționale, Miroslava Metleaeva a susținut constant ideea traducerii ca spațiu al dialogului cultural.

Activitatea sa literară și traductologică a fost distinsă cu numeroase premii. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru traducerea volumului „Rapsodie” de Leonard Tuchilatu, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul „Igra v pazly”, Premiul Ministerului Culturii pentru „Când părinții nu-s acasă”, precum și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru traducerea poemului „Luceafărul”. În 2010 i-a fost conferită Medalia „Mihai Eminescu”, iar în 2023 a primit Premiul Juriului Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumul bilingv de traduceri din Nichita Danilov „Ușile; Mașa și extraterestrul”.

La această frumoasă aniversare, Uniunea Scriitorilor din Moldova îi adresează Miroslavei Metleaeva urări de sănătate, inspirație și ani rodnici, cu noi cărți, traduceri și proiecte culturale.

La mulți ani, stimată doamnă Miroslava Metleaeva!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut financiar de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.

3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

6. Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar (ediția a IV-a, 17-24 septembrie 2026), organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, international literature festival odesa (ilo) și Uniunea Scriitorilor din Moldova, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Innovate Moldova, Elveția și Uniunea Europeană și susținut de EUNIC Moldova și institutele culturale și misiunile diplomatice membre ale rețelei.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 3, 2026

Din cuprins:
„Chica sclavilor (I)” de Adrian CIUBOTARU;
„Amor fati (la o aniversară)” de Teo CHIRIAC;
„Omul-pubelă și noul umanism” de Nichita DANILOV;
„Val Butnaru: «Delirtango»” de Eugen LUNGU;
Nominalizări la premiile Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru anul 2025;
Premiile Juriului Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2025;
Premiile Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova;
Premiile Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România;
Premiile Fondului Literar al Scriitorilor din Republica Moldova;
„Sarea și piperul” de Mircea V. CIOBANU;
„Poetul din conul de umbră” de Arcadie SUCEVEANU;
„Subiect de anatemă” (poezie) de Silvia GOTEANSCHII;
„Un cuvânt nepoetic” de Lucia ȚURCANU;
„Se poate salva lumea prin scris?” (Teo Chiriac – 70) de Vitalie CIOBANU;
„Cuvântul care salvează lumea” (Teo Chiriac – 70) de Ivan PILCHIN;
„Teo Chiriac. Poezia realității spirituale” (Teo Chiriac – 70) de Oxana GHERMAN;
„Paranoia lumii și metanoia cărții” (Teo Chiriac – 70) de Nina CORCINSCHI;
„«Preludiu», sau Drumul Damascului al lui discipol Mihnea” de Emilian GALAICU-PĂUN;
„Când te-am ghicit în pomul…” (poezie) de Paul MIHNEA;
„Manual de antropologie a supraviețuirii” de Dumitru ANDRECA;
„Triada dihotomiilor… unitare” (eseu) de Leo BUTNARU;
„Cine este Tu?” de Viorica-Ela Caraman;
„Coroana” (proză scurtă) de Lucreția BÂRLĂDEANU;
„Alexandru Vlahuță, un om al epocii sale” (avanpremieră editorială) de Octavian SOVIANY.