Comunicat comun

(30 aprilie 2026)

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ȘI UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA SALUTĂ DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA MAIA SANDU ȘI ALE PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI NICUȘOR DAN ÎN SUSȚINEREA IDEALULUI REUNIFICĂRII Într-un interviu recent pentru „Le Monde”, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a arătat că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării teritoriului actual al Moldovei de peste Prut în Uniunea Europeană ca parte a unui singur stat, România, cu toate consecințele benefice care decurg de aici. De asemenea, Maia Sandu a subliniat faptul că decizia reunificării aparține exclusiv cetățenilor moldoveni. Președintele Republicii Moldova a declarat în repetate rânduri că ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, a reamintit că deține și cetățenia română. La rândul său, Președintele României, Nicușor Dan, a declarat cu referire la acest proiect că din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, conform căruia România este pregătită în orice moment pentru reunificare. „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a adăugat Președintele României. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric. Să reamintim că scriitorii, intelectualii, cărturarii români au fost mereu adânc preocupați de idealul Unirii. Pentru aceasta au luptat cu armele lor (cuvintele), iar unii dintre ei și pe front, în secolele în care s-au înfăptuit Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918. Iar în timpul regimului totalitar sovietic din secolul al XX-lea, scriitorii români dintre Prut și Nistru au dus o luptă impresionantă pentru păstrarea limbii și culturii române și ulterior pentru revenirea la alfabetul latin și recunoașterea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor din România și Republica Moldova. Indiferent de opțiunile ideologice, diferite în pluralismul democratic, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune; și, în fond, aceeași identitate națională. Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România. Pentru elaborarea acestui scenariu potrivit ar fi formarea unui grup de experți de la București și de la Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state și, de asemenea, să conceapă o strategie de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în cele două state românești și în dialogul cu partenerii noștri externi. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova se angajează să susțină nobilul obiectiv al Unirii cu toate mijloacele care le stau la dispoziție. Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac

citește mai mult

evenimente

ANATOL CODRU – 90 DE ANI DE LA NAȘTERE

Anatol Codru (1 mai 1936, Malovata Nouă, Dubăsari – 17 august 2010, Chișinău) a fost poet, regizor de film documentar, academician, una dintre vocile distincte ale liricii românești din Republica Moldova și o prezență importantă în cinematografia națională.

A urmat școala în satul natal și la Dubăsari, unde s-a remarcat timpuriu prin interesul pentru literatură, desen și sculptură. În anii de școală conduce cenaclul literar „Octombrie” și publică primele încercări literare în presa raională. Între 1958 și 1963, studiază la Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Chișinău și conduce cenaclul literar „Luceafărul”, unde se afirmă ca tânăr autor. Debutează editorial, încă student, cu volumul de versuri „Nopți albastre” (1962), prefațat de Andrei Lupan.

După absolvire, activează în presă și în domeniul editorial: la săptămânalul „Cultura Moldovei”, apoi la Editura Cartea Moldovenească. În 1964, devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Publică volumele „Îndărătnicia pietrei” (1967), „Feciori” (1971), „Portret în piatră” (1978), „Piatra de citire” (1980), „Mitul personal” (1986), „Bolta cuvântului” (1997), „Întâmplarea mirării” (1998), „Ruperea din neființă” (1999), „Piatra înșine” (2003), „Orgă de piatră” (2004). În poezia sa, piatra devine semn central al construcției metaforice, al tensiunii interioare și al reflecției grave asupra ființei.

În cinematografie, Anatol Codru debutează cu documentarul „Trânta” (1968), distins cu Premiul I pentru regie la festivalul de la Minsk. Urmează Cursurile superioare de scenaristică și regie de film documentar de la Moscova, după care activează la Studioul „Moldova-Film”. Până în anul 2000, realizează 30 de filme documentare, mai multe dintre ele apreciate la festivaluri naționale și internaționale. Printre titlurile importante se numără „Dimitrie Cantemir”, „Sunt acuzați martorii”, „Mihai Eminescu”, „Eu, Nicolai Costenco”, „Ion Creangă”. Documentarul „Sunt acuzați martorii” obține Marele Premiu la Festivalul Internațional de Filme Documentare de la Ostrove, iar filmul „Mihai Eminescu” este distins cu Premiul I la Festivalul de poezie de la Suceava.

Anatol Codru a fost și un animator al vieții literare și cinematografice. În 1989 formează, la Dubăsari, cenaclul literar și de cultură națională „Moștenirea”. În 1993 este ales președinte al Uniunii Cineaștilor, funcție în care va fi reconfirmat ulterior. În 1999, pentru merite deosebite în arta scrisului și în cea a ecranului documentar, Academia de Științe a Moldovei îi acordă înaltul titlu onorific de academician.

Pentru activitatea sa literară și cinematografică, a fost distins cu Premiul Tineretului, titlul de Maestru în Artă, Premiul de Stat al Republicii Moldova, Medalia „Mihai Eminescu”, Ordinul Republicii, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Marele Premiu „Nichita Stănescu” (2002) și alte distincții. A fost ales membru de onoare al Academiei Internaționale de Film din Federația Rusă și a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Academiei Internaționale de drept economic (2000).

Prin poezie și film, Anatol Codru a lăsat o operă de o expresivitate densă, construită pe metaforă, memorie, verticalitate morală și atașament față de valorile culturii naționale.

avizier

La mulți ani, cu sănătate, bucurii și împliniri literare, îi adresăm scriitorului Anatol CARAMAN, care, la 30 aprilie 2026, a sărbătorit aniversarea a 70-a de la naștere!

Anatol Caraman s-a născut la 30 aprilie 1956, în satul Mereni, raionul Anenii Noi. A urmat studiile la Institutul Agricol.

Debutează editorial în anul 2007, cu volumul de versuri „Te am în inimă și gând”. Au urmat cărțile „Lacrima dragostei” (2009), „Inima cu doruri multe” (2016), „Umbre în culori” (2018), „Viața ca o întâmplare” (2019), „Poezii pentru copii” (2019), „Portretul din oglindă” (2020), „Ghicitori pentru copii” (2021), „Povestiri pentru copii” (2021) și romanul istorico-artistic „Osândiții” (2023).

Activitatea sa literară a fost apreciată prin Premiul „Ion Druță”, decernat de Uniunea Internațională a oamenilor de creație, și prin Premiul „Simpatia copiilor”.

La mulți ani, stimate domnule Anatol Caraman!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).