Fondată in 1920
Fondată in 1920
In memoriam Gheorghe POSTOLACHE
(28 februarie 1943 – 11 ianuarie 2026)
Cu profundă tristețe, anunțăm trecerea la cele veșnice a scriitorului Gheorghe POSTOLACHE.
Gheorghe Postolache s-a născut la 28 februarie 1943, în Pelenia, Drochia. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția Jurnalistică (1970).
Debutul său editorial, „«Perle» de-ale elevilor” (2008), a deschis o serie de cărți care i-au conturat profilul de autor atent la comicul de limbaj, la tipologii umane și la micile paradoxuri ale vieții cotidiene: „Bancuri la propriu... și la figurat” (2015), „...și alte personaje” (2016).
Valoarea demersului său literar a fost recunoscută și prin premii obținute la festivaluri de profil: locul II la Festivalul de satiră și umor „Constantin Tănase” (Vaslui, 1994) și locul III la Festivalul republican „La hanul lui Păcală” (Nisporeni, 2010 ).
Gheorghe Postolache a rămas în memoria celor care l-au cunoscut drept un spirit cu privire limpede și replică vie, înclinat către satiră și umor – o formă de inteligență care, fără să rănească, spune adevărul pe ocolite, cu zâmbet și finețe.
În aceste clipe de doliu, transmitem sincere condoleanțe doamnei Nina SLUTU, familiei, apropiaților și tuturor celor care i-au prețuit prezența și scrisul. Dumnezeu să-l odihnească în pace.
***
Miercuri, 14 ianuarie 2026, cei care doresc să-și ia rămas-bun sunt așteptați începând cu ora 15:00, la „Ritus” (Chișinău, str. Doina, 189). Înhumarea va avea loc la Cimitirul municipal „Sfântul Lazăr”.
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație creatoare și împliniri, adresăm astăzi poetului, prozatorului, traducătorului și editorului Nicolae SPĂTARU, cu ocazia aniversării a 65-a de la naștere!
Nicolae Spătaru s-a născut la 13 ianuarie 1961, în comuna Horbova, ținutul Herța (astăzi Ucraina; fostul județ Dorohoi). După absolvirea Facultății de Limbă și Literatură Română a Universității din Cernăuți (1983) se stabilește la Chișinău, legându-și destinul de instituțiile culturale și de mediul literar basarabean. A activat în calitate de metodist la Universitatea de Stat din Moldova (1983-1986), muzeograf la Muzeul Republican de Literatură „D. Cantemir” (1986-1991), director al Companiei editoriale „Luceafărul” (1993-1998), director de proiecte și programe din cadrul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2010-2021). În prezent, este director al revistei de proză și arte vizuale „Quadrat”, al editurii cu același nume și director al Bibliotecii „Alba Iulia”, filială a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău.
A debutat în presă încă din 1979, cu versuri publicate în ziarul „Zorile Bucovinei”, iar debutul editorial îl realizează cu volumul de poezie „Întoarcerea zeilor” (1992), distins cu Premiul pentru debut al Salonului de Carte. În același deceniu, urmează volumele „Ion și alte revoluții” (1996) și „Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii” (1998, carte recompensată cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova și Premiul Fundației Culturale Române). Poezia sa continuă să se dezvolte într-o linie recognoscibilă prin tensiunea dintre realul imediat și proiecția simbolică, dintre ironie și melancolie, dintre luciditate și vibrația onirică, în volume precum „Tristețea recită din Rilke” (2000), „Mici insomnii pentru Europa” (2013), „Citirea zidului” (2013), „Nebunul cu o singură fereastră” (2017) și „Locuri nemarcate” (2025). Arcadie Suceveanu a caracterizat profilul poetic al lui Nicolae Spătaru drept unul al „spectacolului cotidian”, cu „viziuni oniric-expresioniste”, în care „simbolurile mari poartă măștile grotești ale absurdului și derizoriului”.
O direcție aparte în creația lui Nicolae Spătaru, la fel de consistentă, reprezintă literatura pentru copii, în care scriitorul se afirmă printr-o imaginație ludică și o claritate expresivă atent dozată: „Cifrele în spectacol” (2005, volum premiat la Salonul de Carte pentru Copii), urmat de „O zi de surprize” (2006), „Reportaje în culori” (2008) și „Pisicul informatician” (2012). Pentru această zonă de creație, primește, între altele, Premiul Salonului Internațional de Carte pentru Copii (Chișinău, 2013) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru literatură pentru copii (2013).
După 2010, Nicolae Spătaru își amplifică vizibil prezența și în proză, fără a abandona poezia: volumul „Îngerașul purta fustă mini” (2015) deschide o suită de cărți care pun accent pe construcția narativă, pe dozajul de fantastic și pe precizia dialogului, continuată cu „Omul izgonit de ceasuri” (2019) și „Apusul unei biciclete” (2020). Romanul „Măștile lui Brejnev” (2020) reprezintă una dintre borne ale prozei sale, fiind nominalizat la premiile Festivalului Primului Roman de la Chambéry (Franța). Despre această etapă, Horia Gârbea observă că Nicolae Spătaru pășește „foarte decis pe o cale nouă”, punctul forte al prozatorului rămânând „dialogul”, credibil și bine ritmat, care susține o proză „în toată puterea cuvântului”.
În paralel cu opera originală, Nicolae Spătaru desfășoară o activitate importantă de traducător, aducând în limba română autori contemporani din spații diferite: Lilya Gazizova (în colaborare cu Leo Butnaru), Salim Babulaoglu, Ajdar Ol, Novruz Najafoglu, Farid Huseyn ș.a. Totodată, propriile sale cărți au circulat în alte limbi, prin volume de autor precum „Álmatlanság Európáért” (2015, în limba maghiară), „Qiyamət təxirə salınır” (2021, în limba azeră), „Aпокалипсис снова отложен” (2021, în limba rusă), precum și prin traducerile romanului „Măștile lui Brejnev” în limbile maghiară (2021) și rusă (2023). În ansamblu, opera sa este prezentă, în antologii și reviste, în Franța, Germania, SUA, Ungaria, Azerbaidjan, Turcia, Olanda, Belgia, Rusia, Cehia, Ucraina și Spania.
Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club, Nicolae Spătaru a fost decorat cu Ordinul „Gloria Muncii” (2014) și distins cu numeroase premii naționale și internaționale, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998), Premiul Festivalului Internațional de Poezie „Drumuri de spice” (Serbia, 2013), Premiul Relații Culturale al USM (2014), Premiul pentru proză al USR, Filiala Chișinău (2016), Premiul Nizami (2019), Premiul pentru traducere al Primăriei municipiului Chișinău (2022).
Arcadie SUCEVEANU: „Nicolae Spătaru scrie o poezie a spectacolului cotidian, cu implicaţii social existenţiale, cu «viziuni oniric-expresioniste», în care simbolurile mari poartă măștile grotești ale absurdului și derizoriului”.
Horia GÂRBEA: „Nicolae Spătaru este un poet însemnat și un foarte bun traducător. Am citit cu plăcere, de pildă, poemele lui Salim Babullaoglu, poet azer, în traducerea lui. Recent însă, după cum pe mulți scriitori îi duce curba biologică, poetul se îndeamnă tot mai adesea la proză. Deocamdată scurtă. În două cărți mai recente, «Îngerașul purta fustă mini» și «Omul izgonit de ceasuri», ambele apărute la editura Junimea, Nicolae Spătaru pășește foarte decis pe o cale nouă. Nu o face cu timidități de amator, nici cu stângăcii de începător, dar mai ales fără niciun exces «liric». Povestirile lui sunt proză în toată puterea cuvântului, ingenioase, cu o doză bine cântărită de fantastic și cu dialoguri credibile. Mai ales dialogul este punctul forte al noului prozator”.
Răzvan VONCU: „Finalmente, ceea ce place şi convinge în poezia lui Nicolae Spătaru este blândeţea înţeleaptă cu care poetul se raportează la un univers ostil, prin intermediul unui text cizelat, fin, lipsit de excese şi asperităţi. Între spaima tragică a fiinţei şi versul echilibrat, ironic sau melancolic, poetul întreţine, abil, o permanentă tensiune, care alimentează şi potenţează emoţia”.
Lucian VASILIU: „Într-un stil direct, colocvial, despovărat de semne grafice şi de tautologii, Nicolae Spătaru îşi asumă postura de epistolier, mesager al unor stări de spirit inconfortabile, lăsând «uşa poemului deschisă»”.
La mulți ani, stimate domnule Nicolae Spătaru!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
