Fondată in 1920
Fondată in 1920
La mulți ani, cu multă sănătate, putere de creație și noi împliniri, adresăm poetului, prozatorului, publicistului și traducătorului Boris MARIAN, care a sărbătorit, pe 27 septembrie 2026, venerabila aniversare de 90 de ani!
Boris Marian s-a născut la 27 septembrie 1936, în localitatea Mălăiești, raionul Grigoriopol. A urmat Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Kiev, iar mai târziu a absolvit Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1968). Biografia sa este marcată de experiența dramatică a represiunilor sovietice: în anii studenției a fost arestat și condamnat la cinci ani de detenție pentru „agitație și propagandă antisovietică”. După eliberare, s-a reintegrat în viața culturală și literară, activând în presă, cinematografie și instituții editoriale.
De-a lungul unei cariere de mai multe decenii, Boris Marian s-a afirmat ca autor bilingv și ca scriitor preocupat deopotrivă de poezie, proză, publicistică, literatură pentru copii, memorialistică și satiră. Deși o parte importantă a creației sale este scrisă în limba rusă, el a publicat și numeroase cărți în limba română, în care experiența biografică, observația socială, umorul și interesul pentru destinul uman se întâlnesc constant.
Debutul editorial în limba română are loc în 1974, cu volumul „Ciocârlia pe coșul de fabrică”. Urmează „Școala lui Horozov” (1977), „Patrula de noapte” (1982), „Ploile baștinei” (1985) și „Cei șapte din «Cosmos»” (1988). Aceste cărți fixează câteva dintre coordonatele scrisului său: atenția față de realitatea imediată, interesul pentru caractere și destine, gustul pentru reportaj și document, disponibilitatea de a transforma experiența cotidiană în materie literară.
Un loc distinct în creația lui Boris Marian îl ocupă literatura pentru copii. Volume precum „Bunica și parașuta” și „De ce plânge robotul” aduc în prim-plan imaginația ludică, curiozitatea, aventura și jocul cu situații neobișnuite, ilustrând capacitatea autorului de a-și adapta limbajul și universul tematic unui public tânăr.
În deceniile recente, scrisul său și-a diversificat formulele și registrele. „Legenda Berzei albe” (2011) reia formula poemului istoric, „De ce râd caii” (2014) și „Muzeul prietenilor mei” (2015) valorifică filonul satirico-umoristic, „Pajura destinului. Versuri târzii” (2016) aduce în prim-plan dimensiunea retrospectivă și meditația asupra timpului. Volumul bilingv „Trei Moș-Crăciuni” (2021) continuă această disponibilitate pentru dialogul dintre limbi și culturi.
O altă dimensiune importantă a operei sale este cea memorialistică. Cartea „Штрафная зона. Воспоминания «блатного студента»” (2020) recuperează experiențe dramatice ale tinereții și ale represiunii sovietice, transformând memoria individuală într-un document literar despre epocă. Pentru acest volum, în 2021, Boris Marian a primit Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Mai recent, „Epitafuri pentru scriitorii prieteni” (2023) și „Созвездие весов: стихоград” (2024) confirmă continuitatea unei activități literare păstrate până la o vârstă venerabilă.
Boris Marian s-a remarcat și prin activitatea de traducător. A tradus în limba rusă din creația unor autori importanți ai literaturii române și basarabene, între care Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Andrei Lupan, Petru Cărare, Alexei Marinat, Agnesa Roșca și Dumitru Matcovschi.
În paralel cu literatura, Boris Marian a desfășurat o îndelungată activitate publicistică și editorială, fiind colaborator al unor publicații precum „Cultura” și „Moldova”, redactor-șef, director de agenție de presă și autor al unui număr impresionant de articole și intervenții jurnalistice. A fost distins, între altele, cu Premiul Național în domeniul publicisticii (2000), Ordinul „Gloria Muncii” (2000), Ordinul Republicii (2006) și Ordinul maghiar „Revoluția din 1956”.
La mulți ani, stimate domnule Boris Marian!
Vera MALEV – 100 de ani de la naștere
(5 octombrie 1926, Chișinău – 28 ianuarie 1995, Chișinău)
La 5 octombrie 2026 se împlinesc 100 de ani de la nașterea prozatoarei și publicistei Vera Malev, autoare a unei opere înscrise în evoluția prozei basarabene din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Vera Malev și-a făcut studiile primare în anii 1932-1936, apoi a urmat Gimnaziul „Regina Maria” din Chișinău (1936-1944). Și-a continuat formarea literară la Institutul de Literatură „M. Gorki” din Moscova, absolvind Cursurile literare superioare în 1961.
Activitatea sa profesională a fost strâns legată de presa și instituțiile literare și culturale ale epocii. A lucrat, pe rând, ca dactilografă la Ministerul Învățământului, redactor literar la revista „Octombrie”, șef de secție și secretar responsabil la „Femeia Moldovei”, redactor-șef la Direcția Edituri și Industrie Poligrafică a Ministerului Culturii, șef de secție proză la revista „Nistru”. Din 1966 până în 1986 a fost secretar responsabil al Comitetului Republican pentru Premiile de Stat în domeniul literaturii, artei și arhitecturii. Membră a Uniunii Scriitorilor din 1949, Vera Malev a participat timp de câteva decenii la viața literară și editorială din Republica Moldova.
A debutat în 1947 cu povestirea pentru copii „Niculăieș”, distinsă cu Premiul întâi al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. Debutul editorial are loc în 1956, cu povestirea de proporții „Meleag nesupus”. Au urmat volumele „Prietenii mei” (1959), „Cântecul își face cale” (1961), „Zi de vară până în seară” (1962), „Revedere” (1964), „Zile de arșiță” (1966), „Flori de dumitrițe” (1967), „Cumpăna” (1970), „Tăcere și strigăt” (1972), „Pașii vremii” (1975), „Vârsta de argint” (1979), precum și „Scrieri alese”, în două volume (1984).
O parte importantă a prozei Verei Malev este consacrată mediului rural și transformărilor sociale ale epocii. Scrierile sale poartă inevitabil amprenta realismului socialist și a contextului ideologic în care au fost concepute, dar dincolo de schemele și convențiile perioadei se disting interesul constant pentru destinul individual, pentru confruntarea omului cu încercările vieții, pentru dilemele morale, adevăr, memorie și responsabilitate.
Vera Malev a cultivat deopotrivă literatura pentru copii și adolescenți. Volume precum „Prietenii mei”, „Revedere” și „Flori de dumitrițe” completează profilul unei scriitoare preocupate de universul copilăriei, de relațiile umane și de formarea caracterului. Publicistica sa a fost reunită, între altele, în volumul „Pașii vremii” (1975).
Cartea de referință a creației sale rămâne romanul „Recviem pentru Maria” (1986), reeditat în 1990 și 2004, consacrat destinului celebrei soprane basarabene Maria Cebotari. Îmbinând documentul biografic, reconstituirea unei epoci și evocarea artistică, romanul depășește în bună măsură limitele prozei tematice a perioadei și construiește imaginea unui destin artistic de excepție. Pentru această scriere, Vera Malev a fost distinsă post-mortem, în 1996, cu Premiul de Stat al Republicii Moldova.
Postum, în 2006, a apărut volumul „Noi, cei vii...”, care a readus în atenția cititorilor opera și personalitatea autoarei și a completat imaginea unei scriitoare a cărei activitate s-a întins pe aproape o jumătate de secol.
Pentru contribuția sa la viața literară și culturală, Vera Malev a fost distinsă cu titlul de Maestru Emerit al Artei (1982), cu Ordinul „Insigna de Onoare”, precum și cu alte distincții ale epocii.
Critica literară a remarcat în proza sa mai ales interesul pentru devenirea morală a personajelor și pentru confruntarea lor cu marile încercări ale existenței. Mihai Cimpoi observa că Vera Malev își urmărește eroii „pe căile vieții, întortocheate și pline de riscuri”, prin „cumpenele, zilele de arșiță, surprizele vârstei de argint”, subliniind, totodată, una dintre calitățile definitorii ale scriitoarei: „facultatea de a vibra la poezia sufletului uman”.
Privită astăzi, la un secol de la naștere, creația Verei Malev solicită o lectură atentă la contextul istoric și ideologic în care s-a constituit, dar și la acele elemente care îi depășesc epoca: interesul pentru adevărul omenesc, pentru memorie, pentru destinul feminin, pentru fragilitatea și rezistența individului în fața istoriei. Prin cărțile sale, iar în mod deosebit prin „Recviem pentru Maria”, Vera Malev rămâne o prezență distinctă în istoria prozei din Republica Moldova.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut financiar de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
6. Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar (ediția a IV-a, 17-24 septembrie 2026), organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, international literature festival odesa (ilo) și Uniunea Scriitorilor din Moldova, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Innovate Moldova, Elveția și Uniunea Europeană și susținut de EUNIC Moldova și institutele culturale și misiunile diplomatice membre ale rețelei.
