Fondată in 1920

Dreptul de împrumut public și mecanismul echitabil de remunerare a autorilor

9 aprilie 2026

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invita la masa rotundă cu genericul „Dreptul de împrumut public și mecanismul echitabil de remunerare a autorilor”, care va fi organizată în cadrul proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor” și va avea loc în data de 9 aprilie 2026, începând cu ora 15:00, la Casa Scriitorilor (Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 98, etajul 2, Sala de conferințe). Masa rotundă va fi dedicată dreptului de împrumut public și formelor prin care Republica Moldova poate construi un mecanism echitabil de remunerare a autorilor pentru utilizarea operelor lor prin intermediul bibliotecilor publice. În cadrul discuției, vom încerca să căutăm răspunsuri și să facem un schimb de idei, pornind de la câteva întrebări practice: 1) cum pot fi remunerați beneficiarii de drept intelectual (scriitori, traducători, ilustratori etc.) pentru împrumutul public al cărților (și altor produse apărate de dreptul de proprietate intelectuală) în biblioteci, fără a afecta accesul liber al utilizatorilor la lectură/informare și fără a transfera povara financiară asupra bibliotecilor?; 2) ce opțiuni sau modele juridice există în practica internațională și pot fi aplicate în Republica Moldova?; 3) ce presupune mecanismul realist și echitabil de implementare a dreptului de împrumut public și cum poate fi acest mecanism elaborat? În calitate de invitați speciali, la eveniment vor participa specialiști din domeniul biblioteconomic și cultural: Diana SILIVESTRU, șef interimar de direcție, Ministerul Culturii al Republicii Moldova; Elena PINTILEI, director general al IP „Biblioteca Națională a Republicii Moldova”, președinta Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova; dr. Mariana HARJEVSCHI, director general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Evenimentul va fi moderat de Ivan PILCHIN, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Parteneri: Ministerul Culturii al Republicii Moldova, IP „Biblioteca Națională a Republicii Moldova”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, Asociația Bibliotecarilor din Republica Moldova, Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, TVR Moldova, Radio Chișinău, „Revista literară”. Vă așteptăm.

evenimente

VITALIE BALTAG – 80 DE ANI DE LA NAȘTERE (In memoriam)

(10 aprilie 1946, Puhoi, Anenii Noi – 20 noiembrie 1992, Chișinău)

La 10 aprilie 2026, se împlinesc 80 de ani de la nașterea traducătorului Vitalie BALTAG – unul dintre tălmăcitorii discreți și devotați care au contribuit, prin muncă tenace și printr-o remarcabilă modestie, la apropierea cititorului de limbă rusă de literatura română din spațiul basarabean.

Vitalie Baltag s-a născut în satul Puhoi, raionul Anenii Noi. A urmat Școala medie de cultură generală nr. 32 din Chișinău (actualul Liceu „Iulia Hasdeu”), după care și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” din Moscova (1965-1969). Tema tezei sale de licență a fost consacrată transpunerii în limba rusă a nuvelei „Ciuleandra” de Liviu Rebreanu.

Revenit la Chișinău, a desfășurat o activitate susținută în domeniul editorial, lucrând, între altele, ca redactor-șef al buletinului „Noutăți editoriale” al Comitetului de Stat pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți, iar mai târziu ca redactor la Editura Literatura Artistică, în secția de traduceri. În paralel, a publicat numeroase recenzii dedicate traducerilor apărute la Chișinău în revistele și edițiile rusești ale publicațiilor „Kodry. Moldova literaturnaâ”, „Orizontul” și „Steluța”.

A tradus poezie și proză de autori contemporani precum Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Anatol Ciocanu, Aureliu Scobioală, Nicolae Esinencu, Ion Mânăscurtă, Gheorghe Urschi, Nina Vieru și alții, manifestând o afinitate aparte pentru literatura destinată copiilor și adolescenților. A îngrijit ediții bilingve pentru cei mici, între care „Foișorul vesel – Veselyj teremok” (1983) și „Moldavskie pisateli detâm” (1990), și a transpus în rusă pagini din „Povești” și „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.

O parte însemnată a activității sale a fost consacrată valorificării fondului folcloric: balade, legende, cântece bătrânești, romanțe, incluse în volume precum „Cucușor cu pană sură – Serokrylaâ kukuška” (1988) și „Samye krasivye ţvety” (1990). Între realizările sale cele mai cunoscute se numără și transpunerea în limba rusă a baladei „Miorița”, republicată la Chișinău în mai multe rânduri.

Destinul lui Vitalie Baltag rămâne legat de figura traducătorului harnic, adesea retras din prim-plan, preferând să rămână fidel muncii sale, exercitate cu seriozitate și discreție. Într-un spațiu literar în care traducerea a însemnat adesea și efort nevăzut, și compromis profesional, și trudă anonimă, Vitalie Baltag a ilustrat condiția tălmăcitorului care slujește literatura cu probitate, chiar atunci când numele său rămâne în umbră.

Vlad POHILĂ: „Om cinstit și modest din fire, Vitalie Baltag nu a căutat să-și impună prin orice mijloace harul de tălmăcitor și dăruirea cu care muncea. Stilul boem de viaţă l-a făcut și mai pesimist la perspectivele de a deveni traducător de excepţie al unor capodopere literare românești. A acceptat de multe ori rolul ingrat de «salahor», «traducător la negru», făcând versiuni ad litteram, sau de «uz intern», spre satisfacţia unor autori dornici să se vadă, cu orice preţ, «pe orbita literaturii unionale»”.

avizier

In memoriam GHEORGHE URSCHI

(18 ianuarie 1948, Cotiujenii Mari – 13 aprilie 2026, Chișinău)

Cu profundă tristețe, Uniunea Scriitorilor din Moldova anunță trecerea la cele veșnice, pe 13 aprilie 2026, a scriitorului, actorului, regizorului, scenaristului și muzicianului Gheorghe URSCHI, una dintre marile personalități ale culturii naționale, supranumit, pe drept cuvânt, „regele umorului” din Republica Moldova. De-a lungul a peste cinci decenii de activitate artistică, Gheorghe Urschi a semnat texte în proză, piese de teatru, scenarii, monologuri, poeme, a realizat numeroase emisiuni televizate și radiofonice, a montat spectacole și a contribuit decisiv la afirmarea satirei și a umorului ca forme majore de expresie artistică în spațiul nostru cultural.

Născut la 18 ianuarie 1948, Gheorghe Urschi a urmat Școala teatrală „B.V. Șciukin” din Moscova. Destinul său artistic a fost legat de scena Teatrului pentru Tineret „Luceafărul” din Chișinău, unde a activat ca actor, regizor și dramaturg. A scris și a montat piese care au rămas în memoria publicului, între care „Mezinul”, „Cadru strict familial”, „Vom trăi și vom vedea”, „Testamentul”, „Doi cocori, două viori”, „Questa e la vita dolce” și „Testamentul II”. Totodată, a colaborat cu alte teatre din Republica Moldova și din România, și-a legat numele de emisiuni devenite emblematice pentru publicul larg și a susținut, ani la rând, concerte prin satele Moldovei, find mereu aproape de oamenii pentru care a creat.

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, din 1972, Gheorghe Urschi a debutat ca nuvelist și a publicat volume precum „Dealul fetelor”, „Insula adolescenței”, „Băiatul cu ghitara”, „Cazuri și necazuri”, „Eu sar de pe fix”, „Scrieri alese” și „Las să râdă țara asta”. A tradus autori importanți, a scris versuri și muzică pentru cântece și romanțe îndrăgite și a realizat, ca scenarist și regizor, trei filme artistice: „Cine arvonește, acela plătește”, „Văleu, văleu, nu turna” și „Fenta”.

Prin talentul său unic, Gheorghe Urschi a impus un standard artistic greu de egalat. A fost unul dintre acei creatori care au știut să transforme râsul în formă de luciditate, de demnitate și de adevăr. Umorul său, iubit de public, a pus în lumină prostia, ipocrizia, abuzul, falsul și derapajele vieții publice, fără să-și piardă vreodată omenia. În timpul războiului de pe Nistru, a fost alături de ostașii țării, susținând concerte pe front. Prin tot ceea ce a făcut, Gheorghe Urschi a devenit un nume de referință, un fenomen artistic și moral, o conștiință vie a societății noastre.

Activitatea sa a fost recunoscută prin cele mai înalte distincții: titlul de Artist al Poporului al Republicii Moldova, Ordinul Republicii, Premiul Național. În semn de înaltă apreciere a excepționalei sale prestații artistice și scriitoricești, la 18 ianuarie 2023, cu prilejul împlinirii a 75 de ani, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a conferit Diploma de Onoare „pentru forța umană a cuvântului umoristic și satiric în care s-au reflectat nebuniile și speranțele noastre într-o epocă a marilor căutări valorice și existențiale”.

Transmitem sincere condoleanțe familiei îndurerate, fiicelor sale, colegilor de breaslă, prietenilor, admiratorilor și tuturor celor care l-au cunoscut, l-au iubit și l-au prețuit pe Gheorghe Urschi.

Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină.

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).