Fondată in 1920

Întâlnire cu Excelența Sa, domnul Jānis MAŽEIKS, ambasador al Uniunii Europene în Republica Moldova

17 aprilie 2025

Pe 17 aprilie 2025, Uniunea Scriitorilor din Moldova a inaugurat un nou proiect cultural intitulat „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”, care își propune să creeze un cadru de întâlnire și dialog între scriitorii, artiștii și jurnaliștii culturali din Republica Moldova și reprezentanții misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău. Invitatul de onoare al primei ediții a proiectului a fost Excelența Sa, domnul Jānis MAŽEIKS, ambasador al Uniunii Europene în Republica Moldova. Întâlnirea s-a desfășurat în formatul unei discuții libere cu scriitorii și a unui dialog moderat de către Teo CHIRIAC, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, și Ivan PILCHIN, vicepreședinte al USM. În cadrul discuției, au fost abordate mai multe subiecte de actualitate culturală, civică și diplomatică. În discursul său de salut adresat scriitorilor, Excelența Sa, domnul Jānis Mažeiks a remarcat: „Politicile culturale și diplomația culturală este esențială pentru UE atât în relațiile între statele-membre, cât și în raport cu țările candidate, precum Republica Moldova, dar și cu țările partenere din întreaga lume. Unitate în diversitate este unul dintre cele mai cunoscute moto-uri ale Uniunii Europene și, într-adevăr, rezumă foarte bine natura incluzivă a identității europene, bazate pe libertate și respect reciproc între țările care sunt egale în demnitate. Limba și literatura nu sunt doar expresii ale istoriei societății, ci și o forță puternică de dezvoltare a identităților, care contribuie la menținerea păcii atât în cadrul națiunilor, cât și între ele. Cultura transcende granițele, favorizează legăturile și ne unește pe toți, indiferent de viziunile politice sau condiții geografice. E un fir care ne leagă printr-un sentiment comun de apartenență. Protejarea și valorificarea diversității culturale sunt părți integrante ale angajamentului UE de a promova relațiile internaționale bazate pe pace, statul de drept, libertate de exprimare, înțelegere reciprocă și respectarea drepturilor fundamentale. Celebrarea frumuseții culturilor și limbilor, așa cum o facem noi astăzi, aici, are o mare semnificație, fiind un simbol al unității și al colaborării atât în cadrul comunităților, cât și între acestea”. În context, Excelența Sa Jānis Mažeiks a povestit despre experiența sa de a aduce un omagiu limbii române, atunci când, în anul 2023, cu ocazia Zilei Limbii Române, a pus pe muzică rock versurile poemului „În limba ta” de Grigore Vieru, alegând o melodie de origine letonă, inspirată din piesa „Dzimtā Valoda” a celebrei trupe „Līvi”. Această piesă letonă, la rândul ei, este o adaptare muzicală a poeziei lui Grigore Vieru în limba maternă a autorului. Cu deosebită aplicare, Excelența Sa Jānis Mažeiks a răspuns la întrebările privind atât rolul diplomației culturale în consolidarea democrației și promovarea valorilor europene, cât și conceptul de identitate europeană. Definind identitatea europeană, ambasadorul Jānis Mažeiks a subliniat că aceasta înseamnă „să te simți acasă” în tot spațiul continentului european. Ambasadorul UE s-a referit și la dezvoltarea strategiilor culturale locale susținute de programele UE (Creative Europe, Erasmus+), inclusiv prin intermediul instituțiilor de cultură europene care activează la Chișinău (Goethe Institut, ICR „Mihai Eminescu” la Chișinău). Un accent deosebit al discuției a fost pus pe rolul intelectualilor din Republica Moldova în procesul de integrare europeană, precum și pe modalitățile prin care conexiunile culturale (prin organizarea de festivaluri literare și artistice, prin traduceri și mobilitate artistică) pot fi sprijinite de partenerii europeni. În contextul discuției legate de securitate regională, ambasadorul Jānis Mažeiks a reiterat angajamentul UE legat de susținerea Ucrainei în războiul de apărare împotriva Federației Ruse și a subliniat efortul constant al UE în edificarea păcii sustenabile. Cu întrebări și comentarii pertinente la dialog au participat scriitorii Vitalie CIOBANU, Iulian CIOCAN, Vlad GRECU, Nicolae NERGU, Claudia PARTOLE, Mihaela PERCIUN, Maria PILCHIN. De asemenea, la eveniment a fost prezent și domnul Giuseppe PAGLIONE, manager de programe UE pentru educație, cultură, tineret și măsuri de consolidare a încrederii în cadrul Delegației UE în Republica Moldova. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor” este organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova și Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România. Pe parcursul următoarelor cinci luni, Casa Scriitorilor va găzdui lunar câte un eveniment, fiecare dedicat unui oaspete special. În centrul discuțiilor se vor afla teme legate de circulația valorilor culturale, promovarea patrimoniului, educație, schimburi internaționale și rolul culturii în consolidarea democrației și a dialogului între comunități. Reportaj fotografic: Dragoș COJOCARU. Consemnare: Ivan PILCHIN, coordonator al proiectului.

evenimente

Adresăm cele mai calde urări de sănătate și bucurii distinsului filolog, profesor universitar, poet, publicist, traducător și om de stat Nicolae MĂTCAȘ, care, la 27 aprilie 2025, a împlinit venerabila vârstă de 85 de ani!

Nicolae Mătcaș s-a născut la 27 aprilie 1940, în comuna Crihana Veche, județul Cahul, într-o familie de țărani. Și-a început studiile la Școala de cultură generală din satul natal, pe care a absolvit-o în 1957 cu medalie de aur. Încă din anii de școală, în 1956, a debutat cu versuri în presa raională.

Între 1957 și 1962 a urmat cursurile Facultății de Istorie și Litere a Universității de Stat din Chișinău, specializându-se în limba și literatura română, absolvind cu diplomă de merit. Și-a continuat activitatea ca lector la Catedra de limba română a Universității de Stat din Moldova (1962-1964), apoi ca doctorand la Universitatea de Stat din Sankt-Petersburg (1964-1967), unde a studiat lingvistica matematică, structurală și aplicată sub îndrumarea profesorului Rajmund Piotrowski.

După obținerea titlului de doctor în 1967, a fost conferențiar și decan al Facultății de Litere la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1967-1972). Din 1972 până în 1990 a fost profesor universitar, șef al Catedrei de limba și literatura română, apoi al noii Catedre de limba română, post pe care l-a deținut până în 1993. În paralel, a colaborat cu Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei și a fost redactor-șef al publicației universitare „Tânărul învățător”. În această perioadă, a publicat manuale pentru învățământul preuniversitar și universitar, în mai multe ediții.

În anii de Renaștere Națională, între 1988 și 1990, Nicolae Mătcaș a fost secretar al Comisiei interdepartamentale pentru problemele limbii moldovenești, contribuind decisiv la recunoașterea limbii române ca limbă de stat și la revenirea la grafia latină. A publicat numeroase articole și studii care au reafirmat ideea unității limbii române în această parte a Europei.

Între 1990 și 1994 a fost ministru al științei și învățământului al Republicii Moldova, în guvernele Druc, Muravschi și Sangheli, continuând în paralel activitatea academică. După o scurtă perioadă ca redactor la revista „Limba Română” (1994-1995), în 1995 s-a stabilit în România, unde a activat ca expert în relații internaționale la Camera Deputaților, consilier la R.A. „Monitorul Oficial” și expert superior la Direcția Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Educației Naționale (1996-2007).

Atât la Chișinău, cât și la București, i-au apărut volume de referință dedicate luptei pentru limba română și mai multe culegeri de poezie. În 2010, la împlinirea a 70 de ani, a fost sărbătorit la Chișinău de conducerea Republicii Moldova, iar în 2011 a fost publicat volumul „Calvarul limbii române din Basarabia”, o selecție a celor mai importante articole, studii și comunicări ale sale.

De-a lungul carierei, Nicolae Mătcaș a fost distins cu numeroase titluri și ordine: Eminent al învățământului public din Republica Moldova (1976), Eminent al învățământului superior din URSS (1981), Doctor honoris causa al Universității „Al.I. Cuza” din Iași (1993), Professor honoris causa al Universității din București (1994), Cetățean de onoare al comunei Crihana Veche (2010). A primit, de asemenea, Ordinul „Gloria muncii” (1996), Ordinul Republicii (2010) și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer (2014).

La mulți ani, stimate domnule Nicolae Mătcaș!

avizier

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită la evenimentul de lansare a romanului „Limba lui Hristos” (Editura Corint, 2024) de Adrian LESENCIUC.

Lansarea va avea loc vineri, 2 mai 2025, de la ora 18:00, la Librăria Cărturești la Muzeu din Chișinău.

Alături de autor, despre roman vor vorbi Teo CHIRIAC, președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și președintele Filialei Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, Ivan PILCHIN, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, și Maria PILCHIN, critic literar și cercetător științific.

***

Adrian LESENCIUC, născut la 21 august 1975, este poet, prozator, eseist, profesor universitar abilitat. A debutat editorial cu volumul de versuri „Antifilosofia” (1998). A colaborat la publicaţiile „Tribuna”, „România literară”, „Steaua”, „Caiete silvane”, „Apostrof” ș.a. Din 2013 este președintele Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România, al cărei membru este din 2000. I-au fost publicate numeroase volume de versuri, studii de critică și istorie literară, precum și romane. Pentru „Cimitirul eroilor”, a primit Premiul „Cartea Anului” la Colocviul Romanului Românesc (Alba-Iulia, 2018). Romanul „Limbile vântului” a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2018. Romanul „Cimitirul eroilor”, tradus în franceză de Raymond Clarinard și Iulia Badea-Guéritée și publicat la Les Éditions Bleu et Jaune din Paris, a fost nominalizat la premiul Salon du livre de Chaumont.

„Există un loc unde se vorbește limba lui Hristos, nu departe de Drumul Damascului, la o abatere de câțiva kilometri, în munții Antiliban. Locul se numește Maaloula și înseamnă «poartă» în aramaica occidentală. Acolo s-a retras, urmărită de soldații romani, Sfânta Tecla, prima ucenică a Apostolului Pavel și prima muceniță a creștinătății. Pe același drum urmează să pășească, aproape două mii de ani mai târziu și fără să cunoască povestea întemeierii locului, un arab creștin din nordul Libanului, izgonit din țara sa. Arabul ajunge pe Drumul Damascului în plin război civil sirian, după ce și-a risipit averea pentru a cumpăra demnități în țara de adopție.

Romanul «Limba lui Hristos» e povestea revelării întâmplătoare a faptelor din primul deceniu creștin, în contextul unor întâmplări petrecute între 1975 și 2013, dintr-un Orient la fel de incert ca acela din Antichitate și la fel de volatil ca parfumurile Arabiei. O ultimă cruciadă interioară este dusă pe teritoriul fluid al Orientului. Există un loc unde încă se mai vorbește limba lui Hristos. Exista.”

Irina PETRAȘ: „Adrian Lesenciuc scrie versuri, romane, critică și istorie literară, eseuri, cu aceeași învățată dezinvoltură și pedantă aplecare asupra paginii, căci eleganța descinderilor sale în atâtea zone se sprijină pe o bibliotecă impresionantă. Știe ce înseamnă ordinea și disciplina, așa încât poate cocheta liber cu formele haosului și ale neorânduielii, dispus oricând să le împrumute rigori. Gândește viața cu exuberanța unui locuitor lucid și implicat al viului, dar cântărește sobru și manifestările muritudinii. Toate astea, într-o elegantă limbă românească, atât de bine și bogat stăpânită, încât își poate îngădui și să se lase – cu încântare – în voia jocurilor ei de sonuri și cuvinte.”

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XVI-a”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

2. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a IV-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

3. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

4. Proiectul cultural „105 ani de la fondarea Uniunii Scriitorilor din Moldova”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

5. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XIV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

6. Proiectul editorial „Chișinăul literar cu pretext fotografic”, inițiat de Fundația „Heritage 21” și realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2025

Din cuprins:
„Fenomenologia unui spirit” de Adrian Ciubotaru;
„Grimase ale demenței (I)” de Teo Chiriac;
„Pisicile au un Dumnezeu al lor” de Nichita Danilov;
„Murgul în Crimeea (II)” de Eugen Lungu;
„Blancul întunecat al unui alineat” de Mircea V. Ciobanu;
„Dimov, panoramic” de Lucia Țurcanu;
„In memoriam Vladimir Beșleagă (25 iulie 1931 – 25 septembrie 2025)”, necrolog semnat de Consiliul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova;
„Privește, e aproape!” (poezie) de Adelina Labic-Lungu;
Maxime și reflecții de Vladimir Beșleagă;
„Umbrele trecutului” (proză) de Val Butnaru;
Comunicatul Uniunii Scriitorilor din România: Premiul „Ion Creangă” – Opera Omnia (ediția a VIII-a);
„[…uite-o lumea]” (poezie) de Vladimir Beșleagă;
„Dosoftei: «Și ochii mei milă de la tine s-aibă»” de Cassian Maria Spiridon;
„Botoșanii care s-au dus: școala Marchian (I)” de Ala Sainenco;
„Doctrine și politici de reorganizare corporatistă a României interbelice” de Nicolae Enciu;
„Între exil și emigrație: Veneția în poezia Eugeniei Bulat” de Smaranda Bratu Elian;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LXI)” de Leo Butnaru;
„Un poem și zece epigrame” (poezie) de Ion Cuzuioc;
„Masă rotundă la Casa Scriitorilor: «Literatura română contemporană: România – Republica Moldova»”;
„Viața lui Céline” (avanpremieră editorială) de Frédéric Vitoux.