Fondată in 1920

In memoriam celor deportați și persecutați de regimul stalinist

(6 iulie 2026)

Astăzi, 6 iulie 2026, marcăm Ziua comemorării victimelor stalinismului, prilej de reculegere și de readucere în conștiința publică a uneia dintre cele mai tragice pagini ale istoriei noastre. Această zi a fost instituită în anul 2016, prin Decretul președintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti, „întru comemorarea victimelor regimului stalinist și păstrarea în conștiința publică a paginilor tragice din istoria Republicii Moldova, ce țin de represiunile și exterminările în masă ale oamenilor în perioada deportărilor, precum și în scopul educării tinerei generații în spiritul libertății, democrației și al respectului pentru personalitatea umană”. Prin calvarul represiunilor, exterminărilor și deportărilor staliniste au trecut și numeroși scriitori basarabeni. În memoria lor, în anul 2014, în fața Casei Scriitorilor, la inițiativa Uniunii Scriitorilor din Moldova, a fost inaugurată și sfințită o Troiță, ctitorită de omul de afaceri Nicolae Gălășanu și de părintele Nectarie, starețul Mănăstirii Horăști. Pe fațada Troiței sunt gravate numele scriitorilor exterminați și deportați de regimul comunist totalitar: Ecaterina ARBORE-RALLY, Boris BAIDAN, Nistor CABAC, Pavel CHIORU, Alexei CIULCU, Andrei CIURUNGA, Nicolai COSTENCO, Mihail CURICHERU, Iacob DOIBANI, Gheorghe DRUȚĂ, Emil GANE, Sergiu GROSSU, Pantelimon HALIPPA, Samuil LEHTȚIR, Sanda LESNEA, Toader MALAI, Alexei MARINAT, Dumitru MILEV, Sergiu Matei NICA, Ioan PELIVAN, Vadim PIROGAN, Gheorghe RUSU, Petre SĂNDUȚĂ, Filimon SĂTEANU, Petru STATI, Cezar STOICA, Ioan SULACOV, Petre V. ȘTEFĂNUCĂ, Alexandru TAMBUR, Alexandru TERZIMAN, Vasile TEPORDEI, Nicolae ȚURCANU, Paul VATAMAN. De asemenea, pe fațada Troiței sunt gravate numele scriitorilor care au murit în cel de-al Doilea Război Mondial: Simion MOSPAN, Teodor NENCEV, Alexandru ROBOT. Să păstrăm vie memoria tuturor celor exterminați, deportați, întemnițați și persecutați de regimul comunist totalitar. Pomenirea lor reprezintă un act de responsabilitate față de trecut și o datorie față de generațiile viitoare.

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate, putere de creație și împliniri, adresăm prozatorului, publicistului și traducătorului Viorel MIHAIL, care, la 1 iulie 2026, a sărbătorit aniversarea a 75-a de la naștere!

Viorel Mihail s-a născut la 1 iulie 1951, în comuna Costești, raionul Râșcani. După absolvirea Școlii Medii din Proscureni, a urmat, între anii 1968 și 1974, Secția de ziaristică a Facultății de Filologie de la Universitatea de Stat din Chișinău.

Și-a început activitatea profesională în calitate de redactor, apoi a ocupat, de-a lungul anilor, funcțiile de secretar de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la mai multe publicații periodice: „Tinerimea Moldovei”, „Învățământul public”, „Tânărul leninist”, „Moldova”, „Literatura și arta”, „Nistru”, „Glasul Națiunii”, „Cuvântul” și „Sud-Est cultural”. Din anul 1992, a devenit redactor-șef al publicației „Săptămâna”. Activitatea sa jurnalistică și editorială, desfășurată în redacții importante ale presei din Republica Moldova, se distinge prin interesul constant pentru realitățile sociale și culturale, prin atenția acordată actualității și prin contribuția la promovarea literaturii și a dezbaterii publice.

Viorel Mihail a debutat editorial în anul 1982, cu volumul de nuvele „Bărbații la mijlocul verii”. Cartea a impus imaginea unui prozator preocupat de viața cotidiană, de lumea satului și de destinele unor oameni surprinși în momente de cumpănă, într-o scriitură atentă la detaliul semnificativ și la autenticitatea trăirii. În anul 1987, a publicat volumul de nuvele „Iubirile pierdute se pot recupera”. Cartea dezvoltă teme precum iubirea, memoria, pierderea, regăsirea și complexitatea raporturilor dintre oameni.

În anii următori, Viorel Mihail a publicat în revista „Moldova” nuvelele „Ștefan cel Mare” (1990), „Zgomotul” (1990) și „Ion Vodă” (1991). Aceste texte confirmă interesul său atât pentru problematica omului contemporan, cât și pentru trecutul istoric, privit prin prisma destinului individual și a responsabilității față de memorie.

Proza lui Viorel Mihail se caracterizează prin realismul observației, naturalețea construcției narative și interesul pentru dimensiunea morală a existenței. Personajele sale aparțin unor medii recognoscibile, iar conflictele lor pun în lumină tensiunile dintre aspirație și realitate, dintre iubire și înstrăinare, dintre valorile tradiționale și schimbările aduse de timp.

O componentă importantă a activității sale o reprezintă traducerea. Viorel Mihail a colaborat cu Studioul Cinematografic „Moldova-film”, realizând texte sincron pentru filmele „Al șaselea” (1982) și „În ultima instanță” (1983).

Opera sa a fost comentată de critici și scriitori precum Vladimir Beșleagă, Ion Ciocanu, Nicolae Popa, Vasile Senic, Gheorghe Mazilu și Victor Ciornei, care au evidențiat autenticitatea prozei, interesul pentru problemele timpului și atenția acordată universului afectiv și moral al personajelor.

Vladimir BEȘLEAGĂ: „[Autorul] se pricepe să creeze viaţa (nu s-o re-creeze, cum ne place să ne exprimăm în asemenea cazuri) și, prin talentul și munca sa îngrijită, ţărănească la obârșie, ajunge să oficieze acest act cu mult firesc și conștiinciozitate de artist cinstit încât crezi sută la sută cele înfăţișate, surprinzându-te exclamând: da, anume așa a fost, așa și nicidecum altfel”.

La mulți ani, stimate domnule Viorel Mihail!

avizier

In memoriam Vlad CIUMAC

(23 februarie 1956 – 7 iulie 2026)

Echipa de conducere a Uniunii Scriitorilor din Moldova exprimă sincere condoleanțe doamnei Ana CIUMAC, secretara Uniunii Scriitorilor din Moldova, și familiei îndoliate, în legătură cu plecarea la cele veșnice, pe 7 iulie 2026, a soțului său, Vlad CIUMAC.

Am primit cu profundă tristețe vestea stingerii sale din viață, după o grea perioadă de boală.

Vlad Ciumac a fost un om demn, inteligent și generos, un prieten apropiat și un susținător sincer al scriitorilor.

În aceste clipe de durere, suntem alături de doamna Ana Ciumac și de familia sa.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.

3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).