GRIGORE CRIGAN – 85 DE ANI DE LA NAȘTERE (In memoriam)
Grigore Crian s-a născut la 15 mai 1941, în comuna Tărăsăuți, fostul județ Hotin, astăzi raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Ucraina. A absolvit, în 1963, Facultatea de Filologie Romano-Germanică a Universității de Stat din Cernăuți.
Debutul său editorial este legat de traducere: în 1979 publică, în limba română, „Tristețea” de Maxim Gorki, inclusă în volumul IV din „Opere alese”. Traducerea avea să rămână una dintre direcțiile importante ale activității sale. A tălmăcit în limba română proză rusă, ucraineană și din alte spații literare, contribuind la circulația valorilor literare și la apropierea dintre culturi. Printre autorii traduși se numără Maxim Gorki, S. Guseinov, P. Panci, M. Șumilo, R. Fedoriv, Iuri Zbanațki, Oles Honcear, Dniprova Ceaika, A. Miaskivski, Hrihir Tiutiunik și Vladimir Solouhin.
Ca prozator și eseist, Grigore Crigan s-a impus printr-o scriitură atentă la oameni, locuri, memorie și identitate. A publicat volumele „Casa cea nouă” (2002), „Cea mai curată lacrimă a noastră” (2009), „De ce ne iubesc femeile?” (2014), „Cu sufletul pe buze. Grigore Crigan în dialog cu Vasile Tărâțeanu” (2015), „Cartea zoriștilor” (2016) și „Cutia Pandorei” (2017).
Un loc aparte în opera sa îl ocupă volumul „Cea mai curată lacrimă a noastră” (2009), consacrat lui Mihai Eminescu. Cartea reunește eseuri, interviuri și articole și confirmă atașamentul autorului față de mitologia culturală eminesciană, dar și față de rolul identitar al literaturii române în comunitățile istorice din afara granițelor actuale ale României.
Prin „Cartea zoriștilor” (2016), Grigore Crigan a adus un omagiu unei importante tradiții publicistice românești din Cernăuți. Volumul are valoare documentară și memorialistică, fixând chipuri, momente și contribuții ale oamenilor care au slujit presa românească din Bucovina.
Activitatea lui Grigore Crigan a fost apreciată prin numeroase premii: Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni pentru proză, acordat pentru volumul „Casa cea nouă”; Premiul special al Societății Scriitorilor Bucovineni și Premiul „Mihai Eminescu. Teiul de argint” pentru „Cea mai curată lacrimă a noastră”; Premiul Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru „Cartea zoriștilor”; Premiul Reuniunii Culturale „Alecsandriada” pentru „Cutia Pandorei” și pentru promovarea literaturii române în Bucovina.
Grigore Crigan s-a stins din viață la 21 septembrie 2021. Rămâne în memoria culturală ca un scriitor al Bucovinei românești, un traducător atent la nuanțele limbii, un publicist devotat și un slujitor al continuității românești prin carte, presă și literatură. Opera sa păstrează amprenta unui spirit lucid, fidel locului natal și valorilor culturii române.
BACA DELEANU – 105 ANI DE LA NAȘTERE
Baca Deleanu (numele adevărat Leiba Cligman), s-a născut la 12 mai 1921, în satul Vadu-Rașcov, Soroca. A urmat studiile la Liceul de fete din Soroca, apoi a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Moldova (1951). A activat ca redactor literar la Televiziunea Moldovenească și la Editura „Lumina”.
Destinul său biografic a fost marcat de experiențele dramatice ale secolului XX. În anii războiului, a fost deportată în Transnistria, iar după 1944 s-a întors la Soroca. În același an, s-a căsătorit cu poetul Liviu Deleanu, alături de care avea să formeze unul dintre cuplurile importante ale literaturii basarabene postbelice.
Baca Deleanu a publicat schițe, recenzii și articole în reviste și ziare precum „Femeia Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”. Publicistica sa se înscrie într-un orizont cultural al responsabilității față de carte, față de educația cititorului și față de valorile literaturii.
Un loc aparte în activitatea sa îl ocupă traducerea. Baca Deleanu a apropiat de cititorii români din Republica Moldova opere importante ale literaturii universale și ale literaturii pentru copii. A tradus, între altele, „Aventurile lui Cipollino” de Gianni Rodari, „Povești rusești” după Lev Tolstoi, „Povestiri din Roma” de Alberto Moravia, „Dragoste târzie” de Aleksandr Ostrovski, „Judecata” de Vladimir Tendreakov, precum și lucrări de Vincent Šikula, Leonid Volînski, Vladimir Odoievski, Inge Maria Grimm, Eno Raud, Vitali Gubarev și E.T.A. Hoffmann. Prin aceste traduceri, a contribuit la formarea gustului pentru lectură al mai multor generații de copii și tineri.
O recunoaștere deosebită a acestei contribuții a venit în anul 2002, când traducerea cărții „Aventurile lui Cipollino” de Gianni Rodari a fost inclusă în Lista de Onoare IBBY, iar Baca Deleanu a fost distinsă cu Diploma de onoare „H.C. Andersen”.
După trecerea în eternitate a lui Liviu Deleanu, Baca Deleanu s-a consacrat cu devotament îngrijirii și valorificării moștenirii literare a poetului. A editat volumele de proză memorialistică „Carte pentru și despre tine” (1983) și „Drumeția noastră” (1992), lucrări importante pentru înțelegerea biografiei și universului creator al lui Liviu Deleanu. De asemenea, a îngrijit mai multe volume antologice de poezie, contribuind la păstrarea și transmiterea operei acestuia către noile generații de cititori.
Baca Deleanu s-a stins din viață la 5 octombrie 2005, la Chișinău. Prin munca sa discretă, prin fidelitatea față de literatură și prin devotamentul față de cuvântul scris, Baca Deleanu ocupă un loc aparte în cultura română din Republica Moldova.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.