Fondată in 1920

Comunicat comun

(30 aprilie 2026)

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA ȘI UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA SALUTĂ DECLARAȚIILE PREȘEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA MAIA SANDU ȘI ALE PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI NICUȘOR DAN ÎN SUSȚINEREA IDEALULUI REUNIFICĂRII Într-un interviu recent pentru „Le Monde”, Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a arătat că unirea Republicii Moldova cu România ar reprezenta rezolvarea integrării teritoriului actual al Moldovei de peste Prut în Uniunea Europeană ca parte a unui singur stat, România, cu toate consecințele benefice care decurg de aici. De asemenea, Maia Sandu a subliniat faptul că decizia reunificării aparține exclusiv cetățenilor moldoveni. Președintele Republicii Moldova a declarat în repetate rânduri că ar vota pentru reunirea cu România. Totodată, a reamintit că deține și cetățenia română. La rândul său, Președintele României, Nicușor Dan, a declarat cu referire la acest proiect că din partea României nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018, conform căruia România este pregătită în orice moment pentru reunificare. „Dacă va exista majoritate pentru acest proiect, noi suntem gata”, a adăugat Președintele României. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova întâmpină cu bucurie și cu legitimă speranță aceste declarații făcute la cel mai înalt nivel, în perspectiva unui moment care ar putea fi unul istoric. Să reamintim că scriitorii, intelectualii, cărturarii români au fost mereu adânc preocupați de idealul Unirii. Pentru aceasta au luptat cu armele lor (cuvintele), iar unii dintre ei și pe front, în secolele în care s-au înfăptuit Unirea de la 1859 și Marea Unire de la 1918. Iar în timpul regimului totalitar sovietic din secolul al XX-lea, scriitorii români dintre Prut și Nistru au dus o luptă impresionantă pentru păstrarea limbii și culturii române și ulterior pentru revenirea la alfabetul latin și recunoașterea limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova susțin introducerea pe agenda publică a acestui proiect unionist și transformarea lui într-o prioritate națională, transpartinică, a românilor din România și Republica Moldova. Indiferent de opțiunile ideologice, diferite în pluralismul democratic, românii de pe cele două maluri ale Prutului au o tradiție, un teritoriu, o istorie, o limbă, o cultură și o literatură comune; și, în fond, aceeași identitate națională. Considerăm că a venit timpul să se treacă de la declarații de intenții la fapte concrete, și anume la elaborarea unui scenariu realist, bine întemeiat, din punct de vedere politic, legislativ, financiar, economic, educațional, cultural etc., al obiectivului de Unire a Republicii Moldova cu România. Pentru elaborarea acestui scenariu potrivit ar fi formarea unui grup de experți de la București și de la Chișinău, care să analizeze toate aspectele unificării celor două state și, de asemenea, să conceapă o strategie de comunicare și promovare a acestui Proiect de Țară în cele două state românești și în dialogul cu partenerii noștri externi. Uniunea Scriitorilor din România și Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova se angajează să susțină nobilul obiectiv al Unirii cu toate mijloacele care le stau la dispoziție. Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian Președintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Teo Chiriac

evenimente

GRIGORE CRIGAN – 85 DE ANI DE LA NAȘTERE (In memoriam)

Grigore Crian s-a născut la 15 mai 1941, în comuna Tărăsăuți, fostul județ Hotin, astăzi raionul Noua Suliță, regiunea Cernăuți, Ucraina. A absolvit, în 1963, Facultatea de Filologie Romano-Germanică a Universității de Stat din Cernăuți.

Debutul său editorial este legat de traducere: în 1979 publică, în limba română, „Tristețea” de Maxim Gorki, inclusă în volumul IV din „Opere alese”. Traducerea avea să rămână una dintre direcțiile importante ale activității sale. A tălmăcit în limba română proză rusă, ucraineană și din alte spații literare, contribuind la circulația valorilor literare și la apropierea dintre culturi. Printre autorii traduși se numără Maxim Gorki, S. Guseinov, P. Panci, M. Șumilo, R. Fedoriv, Iuri Zbanațki, Oles Honcear, Dniprova Ceaika, A. Miaskivski, Hrihir Tiutiunik și Vladimir Solouhin.

Ca prozator și eseist, Grigore Crigan s-a impus printr-o scriitură atentă la oameni, locuri, memorie și identitate. A publicat volumele „Casa cea nouă” (2002), „Cea mai curată lacrimă a noastră” (2009), „De ce ne iubesc femeile?” (2014), „Cu sufletul pe buze. Grigore Crigan în dialog cu Vasile Tărâțeanu” (2015), „Cartea zoriștilor” (2016) și „Cutia Pandorei” (2017).

Un loc aparte în opera sa îl ocupă volumul „Cea mai curată lacrimă a noastră” (2009), consacrat lui Mihai Eminescu. Cartea reunește eseuri, interviuri și articole și confirmă atașamentul autorului față de mitologia culturală eminesciană, dar și față de rolul identitar al literaturii române în comunitățile istorice din afara granițelor actuale ale României.

Prin „Cartea zoriștilor” (2016), Grigore Crigan a adus un omagiu unei importante tradiții publicistice românești din Cernăuți. Volumul are valoare documentară și memorialistică, fixând chipuri, momente și contribuții ale oamenilor care au slujit presa românească din Bucovina.

Activitatea lui Grigore Crigan a fost apreciată prin numeroase premii: Premiul Societății Scriitorilor Bucovineni pentru proză, acordat pentru volumul „Casa cea nouă”; Premiul special al Societății Scriitorilor Bucovineni și Premiul „Mihai Eminescu. Teiul de argint” pentru „Cea mai curată lacrimă a noastră”; Premiul Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru „Cartea zoriștilor”; Premiul Reuniunii Culturale „Alecsandriada” pentru „Cutia Pandorei” și pentru promovarea literaturii române în Bucovina.

Grigore Crigan s-a stins din viață la 21 septembrie 2021. Rămâne în memoria culturală ca un scriitor al Bucovinei românești, un traducător atent la nuanțele limbii, un publicist devotat și un slujitor al continuității românești prin carte, presă și literatură. Opera sa păstrează amprenta unui spirit lucid, fidel locului natal și valorilor culturii române.

avizier

BACA DELEANU – 105 ANI DE LA NAȘTERE

Baca Deleanu (numele adevărat Leiba Cligman), s-a născut la 12 mai 1921, în satul Vadu-Rașcov, Soroca. A urmat studiile la Liceul de fete din Soroca, apoi a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Moldova (1951). A activat ca redactor literar la Televiziunea Moldovenească și la Editura „Lumina”.

Destinul său biografic a fost marcat de experiențele dramatice ale secolului XX. În anii războiului, a fost deportată în Transnistria, iar după 1944 s-a întors la Soroca. În același an, s-a căsătorit cu poetul Liviu Deleanu, alături de care avea să formeze unul dintre cuplurile importante ale literaturii basarabene postbelice.

Baca Deleanu a publicat schițe, recenzii și articole în reviste și ziare precum „Femeia Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”. Publicistica sa se înscrie într-un orizont cultural al responsabilității față de carte, față de educația cititorului și față de valorile literaturii.

Un loc aparte în activitatea sa îl ocupă traducerea. Baca Deleanu a apropiat de cititorii români din Republica Moldova opere importante ale literaturii universale și ale literaturii pentru copii. A tradus, între altele, „Aventurile lui Cipollino” de Gianni Rodari, „Povești rusești” după Lev Tolstoi, „Povestiri din Roma” de Alberto Moravia, „Dragoste târzie” de Aleksandr Ostrovski, „Judecata” de Vladimir Tendreakov, precum și lucrări de Vincent Šikula, Leonid Volînski, Vladimir Odoievski, Inge Maria Grimm, Eno Raud, Vitali Gubarev și E.T.A. Hoffmann. Prin aceste traduceri, a contribuit la formarea gustului pentru lectură al mai multor generații de copii și tineri.

O recunoaștere deosebită a acestei contribuții a venit în anul 2002, când traducerea cărții „Aventurile lui Cipollino” de Gianni Rodari a fost inclusă în Lista de Onoare IBBY, iar Baca Deleanu a fost distinsă cu Diploma de onoare „H.C. Andersen”.

După trecerea în eternitate a lui Liviu Deleanu, Baca Deleanu s-a consacrat cu devotament îngrijirii și valorificării moștenirii literare a poetului. A editat volumele de proză memorialistică „Carte pentru și despre tine” (1983) și „Drumeția noastră” (1992), lucrări importante pentru înțelegerea biografiei și universului creator al lui Liviu Deleanu. De asemenea, a îngrijit mai multe volume antologice de poezie, contribuind la păstrarea și transmiterea operei acestuia către noile generații de cititori.

Baca Deleanu s-a stins din viață la 5 octombrie 2005, la Chișinău. Prin munca sa discretă, prin fidelitatea față de literatură și prin devotamentul față de cuvântul scris, Baca Deleanu ocupă un loc aparte în cultura română din Republica Moldova.

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).