Fondată in 1920

ZIUA MONDIALĂ A SCRIITORILOR

3 martie 2026

Astăzi, de Ziua Mondială a Scriitorului, Uniunea Scriitorilor din Moldova adresează cele mai sincere felicitări tuturor colegilor de breaslă – celor care dau glas gândurilor și emoțiilor prin cuvântul scris: poeților, prozatorilor, dramaturgilor, eseiștilor, criticilor și istoricilor literari, traducătorilor. Această zi, marcată anual pe 3 martie, a fost instituită în anul 1986 la inițiativa PEN Club International, una dintre cele mai importante organizații literare din lume. Scopul sărbătorii constă în a consolida solidaritatea scriitorilor din toate colțurile lumii pentru a promova libertatea de creație și dialogul literar la nivel global. În această zi dedicată artei literare, vă dorim ca inspirația să vă fie călăuză, iar bucuria creației să vă umple inimile și paginile. Literatura rămâne cea mai puternică armă împotriva barbariei, ignoranței, uitării și dispariției umane. Prin scris, construim memorie, visăm lumi noi, dăinuim esența umanității. Ne amintim, totodată, și de cei care au slujit cuvântul de-a lungul veacurilor: de marii scriitori ai tuturor timpurilor, a căror operă este mereu alături de noi. Statutul Uniunii Scriitorilor din Moldova fixează valorile asociației noastre profesionale: libertatea de creație și solidaritatea de breaslă. În același timp, Uniunea Scriitorilor din Moldova reprezintă și protejează drepturile și interesele scriitorilor, susține patrimoniul literaturii naționale. La mulți ani cu inspirație, curaj și bucurii de creație, dragi colegi! Uniunea Scriitorilor din Moldova

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și împliniri profesionale, îi adresăm astăzi criticului și istoricului literar Diana VRABIE, cu ocazia aniversării a 50-a de la naștere!

Diana Vrabia s-a născut la 2 martie 1976, în Soroca. A absolvit Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de litere (1998). În 2004 își susține teza de doctorat, consacrată problematicii autenticității în literatura românească interbelică. Astăzi, activitatea sa îmbină, în mod exemplar, cercetarea și viața academică: este doctor în filologie și conferențiar universitar la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, iar în planul cercetării se asociază instituțional cu Muzeul Național al Literaturii Române din Iași.

Debutul editorial se produce cu volumul de eseuri critice „Urme pe nisip” (2005), urmat de studiul monografic „Cunoaştere şi autenticitate” (2008), care cuprinde cercetările asupra literaturii interbelice. O linie la fel de consistentă o reprezintă investigațiile asupra literaturii pentru copii, concretizate în volume cu miză critică și bibliografică: „Literatura pentru copii” (2009) și „Dicţionar bibliografic de literatură pentru copii” (2011). În paralel, preocupările sale de antropologie urbană și memorie culturală capătă vizibilitate prin antologii și sinteze dedicate orașelor și spațiului românesc de frontieră: „Imaginea Iașilor în presa interbelică ieșeană” (2016), „Orașul Iași în evocări literare: de la Costache Negruzzi la Geo Bogza” (2016), „Chișinău: evocări interbelice” (2018), „Chișinău: alte evocări (ne)sentimentale” (2022) și „Bălțiul în lumina vremurilor de altădată” (2022).

Dintre celelalte apariții editoriale se cuvin menționate: „Dialogues francophones” (2012, în colaborare), „Declinul istoric al Basarabiei și Bucovinei în mărturii și imagini” (2014, în colaborare), „Mihail Sadoveanu, «fiul țărăncii» din Verșeni” (2015, în colaborare), „Kafka sau Alegoria omului modern” (2016, în colaborare), „Lecturi în oglindă: literatura pentru copii în studii critice” (2016), „O sută de voci lirice în Iașii centenari” (2018), „Unirea din 1918 în presa din regiunea Moldovei” (2018), „Remember literar” (2022).

Membră a Uniunii Scriitorilor din România și a Uniunii Scriitorilor din Moldova, precum și a Asociației Ziariștilor Independenți din România, Diana Vrabie se distinge printr-o prezență care unește competența academică, disciplina documentării și responsabilitatea interpretării.

Activitatea sa a fost recunoscută prin premii și mențiuni, între care: Premiul Didactica (2008) pentru monografia „Cunoaștere și autenticitate”, Premiul Consiliului Uniunii Scriitorilor din Moldova (2009) și Premiul revistei „Dunărea de Jos” (2009) pentru aceeași lucrare, Premiul Ministerului Educației al Republicii Moldova (2010) pentru volumul „Literatura pentru copii”, Premiul Colocviului „Gr. Vieru” (2013) pentru ampla panoramă a literaturii pentru copii și Premiul Festivalului „Liviu Deleanu” (2017).

La mulți ani, stimată doamnă Diana Vrabie!

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație creatoare și noi împliniri, îi adresăm poetului, eseistului, criticului și istoricului literar, dramaturgului și editorului Mircea V. Ciobanu, cu ocazia aniversării a 70-a de la naștere!

Mircea V. Ciobanu s-a născut la 29 februarie 1956, în satul Petreni, Soroca. A urmat studiile preuniversitare în Drochia, apoi a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie. Își leagă destinul profesional de instituțiile culturale și de presa literară, afirmându-se printr-o muncă susținută de editor, printr-o prezență constantă în spațiul publicistic și printr-o consecvență a spiritului critic. Din anul 2000 este director editorial și redactor-șef la Editura Știința, iar activitatea sa publicistică se desfășoară în paralel cu responsabilități și colaborări, inclusiv la revista „Semn”, precum și în revistele „România literară”, „Viața românească” și „Revista literară”.

Debutează în presă cu versuri încă din 1974, iar un grupaj de poezii îi este tipărit în volumul colectiv „Dintre sute de catarge” (1990). Debutul editorial se produce cu placheta „Haydn între două claxoane” (1995; ediția a II-a – 2015), volum care fixează o voce poetică recognoscibilă prin mobilitate intertextuală, ironie controlată și o luciditate atent dozată. Ecoul apariției este susținut și de includerea autorului în „Une anthologie de la poesie moldave” (1996), în selecția și prezentarea semnate de Sorin Alexandrescu. În dramaturgie, piesa „Stația terminus” (1998) confirmă o direcție complementară a creației sale, iar în eseu și critică literară autorul își construiește, în timp, un profil de analist exigent, cu instrumentar teoretic solid și vocație interpretativă: „Plăcerea interpretării” (2008), „Proza lui Mihail Sadoveanu” (2009), „Deziluziile necesare” (2013), „După-amiaza unui faun” (2013), „Resetare (2014; ed. II – 2019), „Tratat cu literatură” (2015), „Aureliu Busuioc: sunt norii albi, dar umbra lor e neagră…” (2016, în colaborare), „O legendă: Teatrul «Luceafărul»” (2018, în colaborare), „Căderile în realitate ale criticului” (2018), „Eugen Lungu între spațiile și oglinzile timpului” (2019), „Réinitialisation (2019)”, „Un tărâm al literarului” (2021), „Biblioteca” (2021), „Rebeliunea Nelly Cozaru” (2022), „Literatura română din Republica Moldova: 1991-2025” (2026).

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, al Uniunii Scriitorilor din România, al PEN Club Moldova și al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova.

Mircea V. Ciobanu este laureatul mai multor premii și distincții: Premiul Festivalului Internațional de Poezie de la Chișinău (1995, pentru „Haydn între două claxoane”), Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2009), Ordinul de Onoare al Republicii Moldova (2012, conferit de Nicolae Timofti), Ordinul „Meritul Cultural”, grad de ofițer (România) (2014, conferit de Traian Băsescu), Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2014, pentru „Resetare”), Premiul pentru eseu și critică literară al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2015, 2018, 2022), nominalizare la Premiul Uniunii Scriitorilor din România (Critică și istorie literară/eseu) (2016), Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2017).

La mulți ani, stimate domnule Mircea V. Ciobanu!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 6, 2025

Din cuprins:
„Câte uniuni am avut (avem, vom avea)?” de Adrian Ciubotaru;
„Grimase ale demenței (VI)” de Teo Chiriac;
„Întâlnirea cu Grigore Vieru” de Nichita Danilov;
„Două romane de Val Butnaru (II). Istorie, etnic, etic & ficțiune” de Eugen Lungu;
„Mot-à-mort (Paul Celan, 105 ani de la naștere, 55 de ani de la moarte)” de Emilian Galaicu-Păun;
„Președintele Podului Mirabeau (III)” de Arcadie Suceveanu;
„105 ani de la fondare Societății Scriitorilor Români din Basarabia”;
„Avem o cameră goală” (poezie) de Irina Nechit;
„Eugen Lungu: «Eminescu a fost pentru noi decenii în șir ‘fructul cultural’ oprit sau dozat cu recalcitranță dogmatică…»” (dialog între Lucia Țurcanu și Eugen Lungu despre edițiile operei eminesciene în R.S.S.M.);
„Literatura «binelui» – o scriitură antitruism” de Viorica-Ela Caraman;
„Sângerare controlată” (demn de carte) de Dumitru Andreca;
„În voi a renăscut bucuria vieții!” (poeme) de Ferencz-Nagy Zoltán (traducere din maghiară de Krisztina Joós);
Patru texte inedite de Fulgencio Martínez (traducere de A. Ciubotaru);
„Biserica și statul în anii regimului comunist din România” de Nicolae Enciu;
„Poveste cu tata” (poezie) de Moni Stănilă;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LXIV)” de Leo Butnaru;
„«Crash-test» pentru suflet: radiografia unei prăbușiri metafizice” de Valeriu Valeavschi;
„Paul Goma, romanul «Din calidor». Satisfacția relecturii” de Oxana Gherman;
„Notre-Dame-de-la-Merci” de Quentin Mouron (traducere din limba franceză de Florica Ciodaru Courriol).