Fondată in 1920
Fondată in 1920
VITALIE BALTAG – 80 DE ANI DE LA NAȘTERE (In memoriam)
(10 aprilie 1946, Puhoi, Anenii Noi – 20 noiembrie 1992, Chișinău)
La 10 aprilie 2026, se împlinesc 80 de ani de la nașterea traducătorului Vitalie BALTAG – unul dintre tălmăcitorii discreți și devotați care au contribuit, prin muncă tenace și printr-o remarcabilă modestie, la apropierea cititorului de limbă rusă de literatura română din spațiul basarabean.
Vitalie Baltag s-a născut în satul Puhoi, raionul Anenii Noi. A urmat Școala medie de cultură generală nr. 32 din Chișinău (actualul Liceu „Iulia Hasdeu”), după care și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” din Moscova (1965-1969). Tema tezei sale de licență a fost consacrată transpunerii în limba rusă a nuvelei „Ciuleandra” de Liviu Rebreanu.
Revenit la Chișinău, a desfășurat o activitate susținută în domeniul editorial, lucrând, între altele, ca redactor-șef al buletinului „Noutăți editoriale” al Comitetului de Stat pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți, iar mai târziu ca redactor la Editura Literatura Artistică, în secția de traduceri. În paralel, a publicat numeroase recenzii dedicate traducerilor apărute la Chișinău în revistele și edițiile rusești ale publicațiilor „Kodry. Moldova literaturnaâ”, „Orizontul” și „Steluța”.
A tradus poezie și proză de autori contemporani precum Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Anatol Ciocanu, Aureliu Scobioală, Nicolae Esinencu, Ion Mânăscurtă, Gheorghe Urschi, Nina Vieru și alții, manifestând o afinitate aparte pentru literatura destinată copiilor și adolescenților. A îngrijit ediții bilingve pentru cei mici, între care „Foișorul vesel – Veselyj teremok” (1983) și „Moldavskie pisateli detâm” (1990), și a transpus în rusă pagini din „Povești” și „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
O parte însemnată a activității sale a fost consacrată valorificării fondului folcloric: balade, legende, cântece bătrânești, romanțe, incluse în volume precum „Cucușor cu pană sură – Serokrylaâ kukuška” (1988) și „Samye krasivye ţvety” (1990). Între realizările sale cele mai cunoscute se numără și transpunerea în limba rusă a baladei „Miorița”, republicată la Chișinău în mai multe rânduri.
Destinul lui Vitalie Baltag rămâne legat de figura traducătorului harnic, adesea retras din prim-plan, preferând să rămână fidel muncii sale, exercitate cu seriozitate și discreție. Într-un spațiu literar în care traducerea a însemnat adesea și efort nevăzut, și compromis profesional, și trudă anonimă, Vitalie Baltag a ilustrat condiția tălmăcitorului care slujește literatura cu probitate, chiar atunci când numele său rămâne în umbră.
Vlad POHILĂ: „Om cinstit și modest din fire, Vitalie Baltag nu a căutat să-și impună prin orice mijloace harul de tălmăcitor și dăruirea cu care muncea. Stilul boem de viaţă l-a făcut și mai pesimist la perspectivele de a deveni traducător de excepţie al unor capodopere literare românești. A acceptat de multe ori rolul ingrat de «salahor», «traducător la negru», făcând versiuni ad litteram, sau de «uz intern», spre satisfacţia unor autori dornici să se vadă, cu orice preţ, «pe orbita literaturii unionale»”.
NICOLAE ROMANENCO – 120 DE ANI DE LA NAȘTERE
Nicolae Romanenco (8 aprilie / 26 martie 1906, Eisk, regiunea Krasnodar – 27 iulie 2000, Moscova) a fost istoric literar, inginer și hasdeolog, cunoscut pentru contribuțiile aduse la studierea operei lui Bogdan Petriceicu Hasdeu și la istoria literaturii române din Basarabia.
A absolvit Școala Politehnică din Timișoara (1927). Între 1928-1940, a lucrat ca inginer-electrician, inclusiv la întreprinderi din București și Ploiești. În anii 1942-1948, este instructor politic (lector) în armata sovietică și redactor la ziarele „Grai nou” și „Înainte”, editate de direcția politică a armatei sovietice în limba română. Din 1949, se angajează la Secția de Energetică a Academiei de Științe a Moldovei, iar în 1967 își susține teza de doctor în științe tehnice. Începând cu anul 1969, activează în calitate de consultant la Uniunea Scriitorilor din URSS pentru literatura moldovenească și locțiitor al președintelui Consiliului Unional pentru literatura moldovenească.
Deși nu a avut studii filologice, Nicolae Romanenco s-a remarcat prin studiul moștenirii familiei Hâjdău-Hasdeu. Debutează editorial în 1957, cu micromonografia „B.P. Hasdeu. Viața și opera”, reluată, într-o variantă mai amplă, în 1959. De aici, activitatea sa de cercetare se dezvoltă în două direcții: pe de o parte, editarea și comentarea operei hasdeiene (prin ediții îngrijite și prefațate); pe de altă parte, participarea la elaborarea lucrărilor colective de referință, între care „Istoria literaturii moldovenești” (1958), „Studii și materiale despre B.P. Hasdeu” (1966), „Pagini din istoria literaturii și culturii moldovenești” (1979) și „Studii și materiale despre Alexandru și Boleslav Hâjdău” (1984). De asemenea, este preocupat de problemele traducerii artistice, reflectate în volumul „Confruntări literare” (1973). Colaborează la revistele „Limba și literatura moldovenească”, „Nistru”, „Literatura și arta”, „Kodry” ș.a.
În anii ’80, în contextul perestroikăi și a glasnostului, Nicolae Romanenco a fost printre susținătorii reoficializării limbii române în RSS Moldovenească și a revenirii la alfabetul latin. În 1988, adresează o scrisoare lui Andrei Lupan, în care argumentează necsitatea revenirii la alfabetul latin.
Grație cercetărilor întreprinse de Nicolae Romanenco, în fondurile Muzeului Național al Literaturii Române se păstrează multe lucrări (în fotocopii) ale lui Al. Hâjdău și B.P. Hasdeu. În același timp, manuscrisele sale sunt păstrate în Colecția de hasdeulogie a Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău.
Receptarea critică a activității sale este reflectată în numeroase comentarii exegetice (A. Sadovnic, E. Dvoicenko-Markova, I. Șpac, G. Meniuc), în articole de sinteză și aniversare (P. Balmuș, V. Malanețchi, V. Beșleagă). În 2006, la Moscova, apare volumul „In memoriam N. Romanenco. Amintiri, corespondență, evocări”.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
