Fondată in 1920
Fondată in 1920
Aurel SCOBIOALĂ – 85 de ani de la naștere
(17 septembrie 1941 – 3 iunie 2007)
Născut la 17 septembrie 1941, în satul Mălăiești, raionul Râșcani, Aurel Scobioală a fost prozator, autor de literatură pentru copii, publicist și om al cărții, una dintre prezențele distincte ale literaturii basarabene din ultimele decenii ale secolului al XX-lea. A urmat școala în localitatea natală și la Șaptebani, iar între anii 1958 și 1963 a studiat la Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, la specialitatea limba și literatura română și limba franceză.
Și-a început activitatea profesională în învățământ, fiind profesor la Știubeieni și Vasileuți, precum și la Colegiul de Economie și Contabilitate din Tighina. Din 1963, destinul său profesional s-a legat pentru mai bine de un deceniu de radio și televiziune, unde a activat în calitate de redactor și șef de redacție. Ulterior, a lucrat la editurile „Lumina” și „Literatura Artistică”, a fost consultant literar al Uniunii Scriitorilor din Moldova, iar între 1992 și 1994 a ocupat funcția de director general al Departamentului de Stat pentru Edituri, Poligrafie și Comerțul cu Cărți. A continuat apoi să activeze în domeniul editorial, inclusiv la Editura „Prut Internațional”, și în cadrul Uniunii Scriitorilor.
A debutat editorial în 1974 cu volumele pentru copii „Cărăruie albă” și „La menajerie”, inaugurând o operă în care umorul, observația atentă a comportamentului uman, jocul de limbaj și disponibilitatea ludică aveau să devină trăsături definitorii. Au urmat „Dincoace de poveste” (1977), „Greu mai cresc bărbații” (1977), „Ispita” (1980), „Viceversa, hop!” (1981), „Ce te-nvață o povață” (1987), „Aricioaica-doctoriță” (1989), „Băiețelul din Lună” (1990), „Vorba bună ne adună” (1992), „Alfabetul-grădiniță” (1992), „Ulciorul cu pătăranii” (1994), „Marele fermier Buș-Lăbuș” (1999), „Peripeții cu melodii” (2001), „Carte pentru câini deștepți” (2003), „ÎnvățăMinte din vorbe cuMinte” (2004) și „Scriitorii când erau copii” (2004).
Deși este cunoscut în primul rând ca autor pentru cei mici, Aurel Scobioală a scris și proză destinată publicului matur. Umorul său a fost o formă de observare a lumii cotidiene, cu slăbiciunile, contradicțiile și micile ei absurdități. În scrierile sale, copilul este privit cu înțelegere și complicitate, iar jocul, întâmplarea și poanta devin adesea căi spre cunoașterea oamenilor. Eugen Lungu remarca această capacitate a prozatorului de a ne readuce „pe pământ, în cotidian” și de a dezvălui ridicolul care însoțește, în diferite forme, existența umană: „Prozatorul ne pune să coborâm pe pământ, în cotidian, ne face să ne dăm seama de ridicolul ce ne joacă festa la fiecare pas, indiferent că suntem oportuniști sau neconformiști, tradiţionaliști sau avangardiști, mari sau mici, tot personaje ale «Comediei umane» suntem”.
Creația lui Aurel Scobioală s-a bucurat de numeroase aprecieri. A fost distins în repetate rânduri cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru cartea pentru copii, iar unele dintre volumele sale au primit premii în cadrul saloanelor internaționale de carte. În 2006 i-a fost acordată Diploma de Onoare a Consiliului Internațional al Cărții pentru Copii și Tineret – IBBY, una dintre cele mai importante recunoașteri internaționale în domeniul literaturii pentru copii. Scrierile sale au fost traduse în mai multe limbi, între care franceza, engleza, lituaniana, ucraineana, belarusa și uzbeca.
Aurel Scobioală s-a stins din viață la 3 iunie 2007, la Chișinău. Memoria sa este păstrată și în localitatea natală, gimnaziul din Mălăiești purtând numele scriitorului. Prin cărțile sale, el rămâne unul dintre autorii care au știut să apropie literatura de universul copilăriei fără a o simplifica, îmbinând firescul povestirii cu umorul, inteligența jocului verbal și o înțelegere generoasă a naturii umane.
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație și împliniri, adresăm poetei și publicistei Eugenia BULAT, cu prilejul aniversării a 70-a de la naștere!
Eugenia Bulat s-a născut în anul 1956, în satul Sadova, raionul Călărași. A absolvit Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău. A activat în învățământ, în administrația publică, la Centrul Național de Creație Populară și la Agenția Națională de Presă „Moldpres”. În anii de afirmare a mișcării de renaștere și emancipare națională s-a implicat activ în viața publică, fiind primul primar ales în mod democratic în comuna sa de baștină după 1989.
Un loc aparte în activitatea Eugeniei Bulat îl ocupă susținerea și promovarea tinerelor talente. A fondat și a condus revista de cultură și creație a tinerei generații „Clipa siderală”, în jurul căreia s-a constituit un adevărat spațiu de formare literară, precum și Cenaclul „Iulia Hasdeu” și Concursul Național de Creație Literară cu același nume. Revista „Clipa siderală” a fost distinsă, în 2009, cu Premiul de Stat pentru Tineret în Domeniul Literaturii.
Parcursul său poetic se deschide editorial cu volumul „La Putna mi-e drumul” (1994), titlu care anunță deja una dintre coordonatele fundamentale ale creației sale: căutarea identității și raportarea la memoria culturală românească. Au urmat „Poeme de pe Valea Plângerii” și „Silabisind în tainele iubirii” (1996), „De dor de voi” (2000), „Scrisori de dragoste din Orașul Libertății” și „Stalactite” (2002). În paralel, autoarea s-a preocupat de fenomenul literar format în jurul revistei sale, publicând studiul „Erupția rostirii sau Generația Clipei siderale. Ideea națională, POEZIA” (2003) și îngrijind colecția „Sclipiri siderale”.
Încă de la primele cărți se configurează o poezie intens biografică și confesivă, în care experiența individuală este permanent traversată de istoria colectivă. Dorul, rana, memoria, țara, limba, sentimentul dezrădăcinării și nevoia adevărului alcătuiesc nucleul acestei lirici. Ion Vatamanu remarca, încă la volumul de debut, caracterul personal, intim și dramatic al drumului poetic, iar Gheorghe Vodă definea poemele Eugeniei Bulat drept inconfundabile, subliniind spontaneitatea, curajul, expresivitatea și amestecul de mirare și durere al scrisului său.
O etapă decisivă în evoluția scriitoarei este legată de experiența italiană. Între 2007 și 2012, Eugenia Bulat a trăit la Veneția, într-un autoexil care avea să transforme atât geografia, cât și substanța poeziei sale. Din această experiență se naște tripticul „Jurnalul unui evadat din Est”: „Veneția ca un dat”, „În debara. Al doilea jurnal al unui evadat din Est” și „Piatra de Ca’ Vendramin. Dialogurile străinei cu vechiul său prieten Alter. Al treilea jurnal al unui evadat din Est”. Adrian Dinu Rachieru vedea în această etapă o călătorie „de la Est către sine”, o renaștere prin poezie și apariția unei alte voci poetice, suspendate între două lumi. Vasile Gârneț considera tocmai această întâlnire dintre exod și Veneția culturală o etapă importantă în evoluția poetei.
Prin cărțile sale venețiene, Eugenia Bulat deschide totodată creația basarabeană către un dialog european. Volumele au cunoscut versiuni italiene, iar experiența dintre cele două limbi și culturi a devenit ea însăși materie poetică. Emilian Galaicu-Păun observa că traseul autoarei, pornind de la regăsirea valorilor românești și ajungând la asumarea unui orizont european, are și o valoare simbolică pentru intelectualitatea basarabeană.
Critica a remarcat constant în poezia Eugeniei Bulat întâlnirea dintre estetic și etic, dintre sensibilitatea vulnerabilă și atitudinea polemică. Geo Vasile o definește drept o conștiință civică militantă, capabilă să denunțe bolile sociale și abuzul, fără ca revolta să anuleze duioșia, iubirea sau fragilitatea.
De-a lungul timpului, creația și activitatea culturală a Eugeniei Bulat au fost răsplătite cu numeroase distincții: Premiul I la Festivalul Internațional de Creație Literară „Dimitrie Bolintineanu” (1993), Premiul I pentru debut la Salonul Național de Carte al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova (1994), Premiul pentru Poezie al revistei „Glasul Națiunii” (1996), Premiul special al Salonului Internațional de Carte pentru Copii pentru studiul „Erupția rostirii sau Generația Clipei siderale” (2005), Premiul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni pentru promovarea literaturii române în Italia (2010) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru Poezie (2018).
La aniversarea a 70 de ani, Uniunea Scriitorilor din Moldova îi adresează Eugeniei Bulat cele mai calde urări de sănătate, seninătate, putere de creație și inspirație. Îi dorim ani rodnici, bucurii alături de cei dragi și noi împliniri literare, precum și aceeași energie de a apăra prin cultură, poezie și faptă valorile în care a crezut și cărora le-a rămas fidelă de-a lungul întregului său parcurs.
La mulți ani, stimată doamnă Eugenia Bulat!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut financiar de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
6. Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar (ediția a IV-a, 17-24 septembrie 2026), organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, international literature festival odesa (ilo) și Uniunea Scriitorilor din Moldova, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Innovate Moldova, Elveția și Uniunea Europeană și susținut de EUNIC Moldova și institutele culturale și misiunile diplomatice membre ale rețelei.
