ALEXANDRU PLĂCINTĂ – 75 DE ANI DE LA NAȘTERE
Scriitorul Alexandru Plăcintă s-a născut la 7 mai 1951, în satul Semeni, raionul Ungheni. A absolvit Școala Pedagogică din Călărași, apoi Universitatea de Stat din Chișinău, Facultatea de Biologie și Pedologie.
A debutat editorial în anul 2009, cu volumul de versuri „Soarele ni-e prieten”. Au urmat numeroase cărți dedicate copiilor și tinerilor cititori, între care: „În brațele Universului” (2010), „Ghicitori” (2010), „Poezii pentru copii” (2010), „Tot frumosul este-n noi” (2010), „Rădăcina vieții” (2011), „Pe aripi de vânt” (2011), „O taină, o șoaptă, un vis...” (2011), „Colorează, ghicește, citește” (2011), „Povestea focului” (2012), „Pomul fermecat” (2013), „Povești” (2013), „Povestea lui Aidin” (2014), „Tainele lecției” (2014), „File din viața lui Grigoraș” (2014), „Dacă aș fi ploaie” (2014), „E sfântă dragostea în om” (2017), „Peștera lutului auriu” (2017), „Poveștile bunicului Alexandru” (2018), „Poveștile celor patru anotimpuri” (2019) și „Vulpea, paznic la găini” (2020).
Opera sa se distinge prin apropierea de universul copilăriei, prin limpezimea mesajului moral și prin dorința de a forma, prin lectură, sensibilitatea și caracterul tinerilor cititori. Cărțile lui Alexandru Plăcintă au fost apreciate pentru căldura lor, pentru firescul expresiei și pentru capacitatea de a transmite, într-o formă accesibilă, lecții de omenie, prietenie, curaj și iubire față de lume.
Creația sa a fost recompensată cu numeroase premii și diplome în Republica Moldova și România, între care Premiul Portalului Literatură Copii din București, Premiul Salonului Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, Premiul „Lecturi basarabene pentru copii” al Bibliotecii Naționale a României, Premiul „Prietenul copiilor”, Premiul „Grigore Vieru” și Premiul „Veșnicia poveștilor”. În anul 2020, i-a fost acordat titlul de Cetățean de Onoare al comunei Zagarancea, raionul Ungheni.
Alexandru Plăcintă s-a stins din viață la 29 ianuarie 2022, lăsând în urmă o operă dedicată copiilor și o amintire luminoasă în spațiul literaturii române din Republica Moldova.
BACA DELEANU – 105 ANI DE LA NAȘTERE
Baca Deleanu (numele adevărat Leiba Cligman), s-a născut la 12 mai 1921, în satul Vadu-Rașcov, Soroca. A urmat studiile la Liceul de fete din Soroca, apoi a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Moldova (1951). A activat ca redactor literar la Televiziunea Moldovenească și la Editura „Lumina”.
Destinul său biografic a fost marcat de experiențele dramatice ale secolului XX. În anii războiului, a fost deportată în Transnistria, iar după 1944 s-a întors la Soroca. În același an, s-a căsătorit cu poetul Liviu Deleanu, alături de care avea să formeze unul dintre cuplurile importante ale literaturii basarabene postbelice.
Baca Deleanu a publicat schițe, recenzii și articole în reviste și ziare precum „Femeia Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”. Publicistica sa se înscrie într-un orizont cultural al responsabilității față de carte, față de educația cititorului și față de valorile literaturii.
Un loc aparte în activitatea sa îl ocupă traducerea. Baca Deleanu a apropiat de cititorii români din Republica Moldova opere importante ale literaturii universale și ale literaturii pentru copii. A tradus, între altele, „Aventurile lui Cipollino” de Gianni Rodari, „Povești rusești” după Lev Tolstoi, „Povestiri din Roma” de Alberto Moravia, „Dragoste târzie” de Aleksandr Ostrovski, „Judecata” de Vladimir Tendreakov, precum și lucrări de Vincent Šikula, Leonid Volînski, Vladimir Odoievski, Inge Maria Grimm, Eno Raud, Vitali Gubarev și E.T.A. Hoffmann. Prin aceste traduceri, a contribuit la formarea gustului pentru lectură al mai multor generații de copii și tineri.
O recunoaștere deosebită a acestei contribuții a venit în anul 2002, când traducerea cărții „Aventurile lui Cipollino” de Gianni Rodari a fost inclusă în Lista de Onoare IBBY, iar Baca Deleanu a fost distinsă cu Diploma de onoare „H.C. Andersen”.
După trecerea în eternitate a lui Liviu Deleanu, Baca Deleanu s-a consacrat cu devotament îngrijirii și valorificării moștenirii literare a poetului. A editat volumele de proză memorialistică „Carte pentru și despre tine” (1983) și „Drumeția noastră” (1992), lucrări importante pentru înțelegerea biografiei și universului creator al lui Liviu Deleanu. De asemenea, a îngrijit mai multe volume antologice de poezie, contribuind la păstrarea și transmiterea operei acestuia către noile generații de cititori.
Baca Deleanu s-a stins din viață la 5 octombrie 2005, la Chișinău. Prin munca sa discretă, prin fidelitatea față de literatură și prin devotamentul față de cuvântul scris, Baca Deleanu ocupă un loc aparte în cultura română din Republica Moldova.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.