Fondată in 1920
Fondată in 1920
In memoriam VICTOR PROHIN
(2 octombrie 1942 – 26 mai 2026)
Uniunea Scriitorilor din Moldova anunță сu profundă tristețe trecerea la cele veșnice a prozatorului, publicistului și autorului de literatură pentru copii Victor PROHIN, scriitor cu o voce distinctă în literatura română din Republica Moldova, cunoscut și apreciat pentru delicatețea observației, umorul blând, simțul firescului și discreția unei existențe puse în slujba cuvântului scris.
Născut la 2 octombrie 1942 în satul Vindrei, raionul Torbeevo, Republica Mordovia, Federația Rusă, Victor Prohin a crescut, de la vârsta de trei ani, în satul Lencăuți, din nordul Basarabiei. A absolvit școala medie din Verejeni, raionul Ocnița (1960), apoi Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, în 1965. După absolvirea facultății, a fost ostaș și ofițer în armată (1965-1966, 1968-1970).
Din 1970, și-a început activitatea redacțională, activând ca redactor la Televiziunea Moldovenească și, între 1970-1972, ca redactor-șef adjunct la revista „Chipăruș”. Între 1972 și 1995, a fost secretar de redacție și redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (devenită ulterior „Basarabia”). Din 1995, a activat ca șef de secție la ziarul „Moldova suverană”, iar din 2002 a fost secretar responsabil la revista pentru copii „Alunelul”. A fost, de asemenea, deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, în perioada 1985-1990, continuând să fie prezent în viața publică și culturală a timpului său.
Victor Prohin a debutat editorial cu volumul „Puiul de stea” în 1969, urmat de cărți care au intrat în memoria mai multor generații de cititori: „Supracotoi” (1970 ), „Orașul fără nume” (1972 ), „Olimpia” (1976 ), „S-a copt frunza” (1979, reeditată în 2008), „Noi doi și bunelul” (1984) și „Dacă ar fi mânzul fotograf” (2002). În 2025, a apărut volumul „Capra cu spații albe: schițe, interviuri, amintiri”.
Scrisul lui Victor Prohin se recunoaște printr-o bunătate rară. El descoperă, cu un zâmbet discret, micile slăbiciuni omenești, transformându-le în materie literară luminoasă. În prozele pentru copii, autorul a știut să păstreze curiozitatea, jocul, candoarea și mirarea; în schițele și textele sale publicistice, a cultivat măsura, finețea detaliului și o ironie caldă, lipsită de ostentație. Nu întâmplător, critica a remarcat la el o voce care nu caută zgomotul, ci adevărul omenesc al gestului simplu. Ion Ciocanu observa, pe bună dreptate, că umorul lui Victor Prohin este „atât de binevoitor, încât pare să se confunde cu elogiul”, remarcând în același timp firea lirică și sentimentală a autorului.
Victor Prohin a aparținut acelei categorii de scriitori care nu și-au construit opera din gesturi spectaculoase, ci din fidelitate față de limbă, față de copilărie, față de cititor și față de o anumită morală a modestiei. În acest sens, Victor Prohin rămâne unul dintre autorii care au dat literaturii pentru copii din Republica Moldova un ton cald, curat, memorabil și înțelepciunea simplă a vieții. Pentru activitatea sa, Victor Prohin a fost distins cu Premiul Salonului Internațional de Carte pentru Copii de la Chișinău (2002) și cu Medalia „Meritul Civic” (2025).
Prin dispariția lui Victor Prohin, literatura română din Republica Moldova pierde un autor luminos, un prozator al copilăriei, al umorului binevoitor și al omeniei. Rămân cărțile sale, rămâne amintirea unui scriitor care a știut să transforme simplitatea în expresie artistică și bunătatea în stil. Rămâne memoria colegilor și recunoștința cititorilor care i-au descoperit textele în anii formării lor.
Uniunea Scriitorilor din Moldova transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor de breaslă, prietenilor, cititorilor și tuturor celor care l-au cunoscut și l-au prețuit pe Victor Prohin.
Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină.
Uniunea Scriitorilor din Moldova
27 mai 2026
***
Corpul neînsuflețit al scriitorului va fi depus joi, 28 mai, la ora 18:00, la Catedrala „Sfânta Teodora de la Sihla” din Chișinău.
Serviciul divin va avea loc pe 29 mai, începând cu ora 11:00, iar plecarea spre cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău va fi la ora 12:00.
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație și împliniri literare, adresăm astăzi poetei, prozatoarei, eseistei și traducătoarei Lucreția BÂRLĂDEANU, cu ocazia aniversării a 70-a de la naștere!
Lucreția Bârlădeanu s-a născut la 30 mai 1956, în satul Tătărăuca Veche, raionul Soroca. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. În 1996, și-a susținut doctoratul în filologie la Academia de Științe a Moldovei, cu teza „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”.
Activitatea sa profesională a început în satul de baștină, unde, între 1979 și 1982, a fost profesoară la școala medie. Ulterior, a activat ca lector asistent la Catedra de limba și literatura română a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1982-1988), apoi ca lector superior și conferențiar universitar la Catedra de Teatrologie și Literatură Universală a Universității de Arte (1988-1998). Din 1998, locuiește la Paris, unde și-a continuat activitatea literară, eseistică și de mediere culturală între spațiul românesc și cel francez.
A debutat în culegerea colectivă „Dintre sute de catarge” (1977), iar debutul editorial l-a realizat cu volumul de poezie „Roua de cuvinte” (1988). Au urmat cărțile de versuri „Clipe cu păsări” (1996) și „Capitalul din Para Sângelui” (1998), volume care au conturat o voce lirică distinctă, atentă la delicatețea stărilor interioare și la tensiunile identitare ale unei conștiințe aflate între locul originar și spațiul european al exilului ales.
O direcție importantă a operei sale o reprezintă eseistica și reflecția critică. Studiul „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu” (1996) confirmă interesul autoarei pentru temele majore ale literaturii române, completat, de-a lungul timpului, de texte despre George Bacovia, George Coșbuc, Lucian Blaga, Liviu Damian, Grigore Vieru și alți autori. Volumele „Dialoguri pariziene…” (2005, ediția a II-a – 2014) și „Secolul nomazilor” (2006) exprimă poziționarea scriitoarei între culturi, limbi, experiențe și forme diferite de apartenență.
După stabilirea la Paris, Lucreția Bârlădeanu a publicat cărți care lărgesc aria preocupărilor sale literare (poezie, proză scurtă, roman, literatură pentru copii, dramaturgie): „Dealul Drăguței (Amintiri din altă copilărie)” (2010), „Scrisori din Paris” (2011), „Lectures de métro” (2012), „Le prix de remède” (2014), „Surprises de métro” (2015), „Tunica portocalie” (2016), „Misterul de Est” (2020), „Cherche la femme” (2021), „Motănașul din flori” (2022), „Crimă la Paris” (2023) și „Regele Balului” (2025).
Lucreția Bârlădeanu este prezentă și în spațiul traducerii și al promovării literaturii române în limba franceză. Antologia „Nouvelles de Moldavie” (2013), realizată în traducerea lui Jean-Louis Courriol, a contribuit la circulația prozei scurte basarabene în Franța, iar propriile ei cărți publicate în limba franceză au consolidat profilul unei autoare care aparține, prin biografie și prin operă, mai multor spații culturale.
Activitatea sa literară a fost răsplătită cu numeroase distincții: Medalia „Mihai Eminescu” (2010), titlul de Cetățean de onoare al satului Tătărăuca Veche (2011), titlul de Cetățean de onoare al raionului Soroca (2013), Premiul „Danaster” pentru proză pentru copii al Fundației Culturale „Eco Art” din Iași pentru volumul „Dealul Drăguței” (2011), Premiul Diaspora al Salonului Internațional de Carte de la Chișinău (2011), Premiul Epistolaris pentru cartea „Scrisori din Paris” (2012), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru Relații Culturale pe anul 2011, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru cartea de proză „Tunica portocalie” pe anul 2016, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumul „Misterul de Est” pe anul 2021, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru literatură pentru copii pentru „Motănașul din flori” pe anul 2023 și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie pentru piesa „Crimă la Paris” pe anul 2024.
La mulți ani, stimată doamnă Lucreția Bârlădeanu!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
