VASILE LEVIȚCHI – 105 ANI DE LA NAȘTERE
(15 noiembrie 1921 – 21 octombrie 1997)
La 15 noiembrie 2026 se împlinesc 105 ani de la nașterea poetului, publicistului, traducătorului și profesorului Vasile Levițchi.
Vasile Levițchi s-a născut în satul Carapciu, județul Storojineț, în Bucovina. A urmat Școala Pedagogică din Cernăuți, pe care a absolvit-o în 1948, apoi Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți. A activat ca profesor de limba română și director în mai multe școli din nordul Bucovinei. Între 1969 și 1975, a fost conferențiar și lector superior la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității de Stat din Cernăuți.
O parte importantă a activității sale a fost legată de presa culturală. A fost redactor-șef al ziarului „Zorile Bucovinei” și a colaborat, de-a lungul anilor, cu publicații precum „Basarabia”, „Contrafort”, „Literatura și arta”, „Flux”, „Plai românesc”, dar și cu reviste și ziare din Suceava, Iași și București.
Parcursul său profesional a fost marcat și de atitudinea constantă în apărarea identității românești și a valorilor culturale și morale. Din cauza acestei poziții, autoritățile sovietice l-au constrâns să părăsească atât catedra universitară, cât și redacția ziarului. În 1989, a devenit președinte fondator de onoare al Societății „Mihai Eminescu” din Cernăuți. În 1991, s-a stabilit la Chișinău.
Debutul editorial are loc în 1959, cu volumul „Versuri”. Au urmat cărțile „Grâu și cântec” (1962), „Poezii” (1963), „La izvoarele Siretului” (1966), „Mărturisiri în drum” (1966), „Preludiul primăverii” (1969), „Inima iarăși...” (1972), „Întârzieri de-o viață” (1982), „Se destramă o noapte albă” (1985), „Adaos la cartea de vise” (1989), „Cerul încă nesfărâmat” (1996) și „Punte spre un mal inexistent” (1997).
Vasile Levițchi a cultivat și proza umoristică. Volumele „O, sfântă naivitate” (1973) și „Centrul covrigului” (1992) reunesc schițe și povestiri în care observația cotidiană este filtrată prin ironie, umor și spirit critic.
Poezia sa este legată de memoria locurilor natale, de Bucovina, de istorie și de conștiința apartenenței la un neam și la o cultură. În volumele din ultimele decenii ale creației, reflecția asupra identității, destinului colectiv și memoriei istorice devine tot mai accentuată. Criticul Dumitru Apetri observa că eroul liric al lui Vasile Levițchi caută să recupereze aspectele ignorate ale identității naționale și privește retrospectiv spre genealogia neamului.
Vasile Levițchi a avut și o activitate susținută de traducător. A tălmăcit în limba română opere de Lev Tolstoi, Leonid Leonov, Andrei Platonov, Aleksei Tolstoi, Lesia Ukrainka și alți autori.
Pentru activitatea sa literară și culturală a fost distins cu titlul de Maestru Emerit în Arte, cu Ordinul „Gloria Muncii”, cu premii ale Uniunii Scriitorilor din Moldova și ale Societății literare „Iancu Flondor” din Rădăuți, precum și cu Premiul „Bacovia”.
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – 100 DE ANI DE LA NAȘTERE
(17 noiembrie 1926 – 29 august 2005)
La 17 noiembrie 2026 se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Antonie Plămădeală, teolog, ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, eseist, istoric al culturii și prozator.
Antonie Plămădeală s-a născut în satul Stolniceni, județul Lăpușna. A urmat Seminarul Teologic din Chișinău între 1937 și 1944, apoi Seminarul „Nifon” și Facultatea de Teologie din București. Și-a continuat studiile teologice la Cluj și, mai târziu, în Anglia, unde și-a susținut teza de doctorat la Heythrop College, Oxford.
Biografia sa a fost marcată de persecuțiile politice ale regimului comunist. A fost arestat și închis la Jilava pentru atitudinile sale legate de Basarabia. Ulterior, a fost exclus din mediul universitar și obligat să lucreze, timp de mai mulți ani, ca muncitor necalificat. Revenind în viața bisericească, a devenit secretar-șef al Institutului Teologic din București, apoi rector al acestei instituții și, din 1982, arhiepiscop al Sibiului și mitropolit al Ardealului.
Antonie Plămădeală a desfășurat și o amplă activitate teologică și culturală internațională. A participat la congrese și simpozioane în numeroase țări europene și din afara Europei și a făcut parte din structuri de conducere și dialog ale Bisericii Ortodoxe Române. A fost membru de onoare al Academiei Române și al Academiei de Științe a Moldovei.
Opera sa cuprinde lucrări teologice, istorice, eseistice și memorialistice. Printre volumele publicate se numără „Ca toți să fie una” (1979), „Nume și fapte în istoria culturii românești” (1983), „Tradiție, libertate și unitate în spiritualitatea ortodoxă” (1983), „Lazăr-Leon Asachi în cultura română” (1985), „Biserica slujitoare” (1986), „Calendar de inimă românească” (1988), „Românitate, continuitate, unitate” (1988), „Cuvinte la zile mari” (1989) și „Tâlcuri noi la texte vechi” (1989).
Un loc aparte în creația sa îl ocupă romanul „Trei ceasuri în iad”, publicat în 1985 și tradus ulterior în limbile bulgară și franceză. Cartea este legată de experiența represiunii politice și de reflecția asupra degradării omului în condițiile totalitarismului. Manuscrisul romanului fusese remarcat de Gala Galaction și de Geo Bogza, acesta din urmă sprijinind apariția cărții.
În 2024, romanul a fost readus în atenția cititorilor printr-o nouă ediție, apărută la Editura Polisalm din Chișinău. Referindu-se la destinul romanului „Trei ceasuri în iad”, criticul și istoricul literar Andrei Țurcanu amintește că Geo Bogza, după lectura manuscrisului, i-a oferit autorului o recomandare pentru editură și observă că, în pofida acestei susțineri, în jurul cărții s-a ridicat ulterior „zidul de tăcere” al cenzurii comuniste. Criticul vede în roman o mărturie despre „iadul totalitar”, în care până și cenzorii puteau păstra, după cum spera Antonie Plămădeală, „resturi de omenie”.
Scrisul lui Antonie Plămădeală se află la întâlnirea dintre teologie, cultură, istorie și literatură. Interesul pentru tradiția românească, pentru memoria Basarabiei și a Transilvaniei, pentru continuitatea culturală și pentru rolul intelectualului în societate revine constant în cărțile și intervențiile sale publice.
Pentru activitatea sa i-au fost acordate numeroase distincții bisericești și civile, între care Ordinul „Sfântul Petru și Pavel” al Patriarhiei Antiohiei, Ordinul „Sfântul Mormânt” al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul „Crucea Papală”, Ordinul „Sfântul Metodiu și Kiril”, Ordinul „Sfântul Serghei de Radonej”, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce.
Antonie Plămădeală s-a stins din viață la 29 august 2005, la Sibiu.
***
Un interviu realizat de scriitorul Ioan Pintea cu Antonie Plămădeală, care completează portretul unei personalități a culturii și spiritualității românești, poate fi citit în nr. 4/2026 al „Revistei literare” (pp. 22-24).
Centenarul lui Antonie Plămădeală va fi marcat astăzi, 17 noiembrie 2026, și la Hâncești, prin Simpozionul Științific Internațional „Mitropolitul Antonie Plămădeală – 100 de ani de la naștere: destin de ierarh, cărturar și om de cultură”, organizat la Biblioteca Publică Raională „ÎPS Antonie Plămădeală”, în incinta Palatului Manuc-Bey, în colaborare cu Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Uniunea Scriitorilor din Moldova și cu participarea reprezentanților vieții bisericești, academice și literare.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut financiar de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
6. Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar (ediția a IV-a, 17-24 septembrie 2026), organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, international literature festival odesa (ilo) și Uniunea Scriitorilor din Moldova, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Innovate Moldova, Elveția și Uniunea Europeană și susținut de EUNIC Moldova și institutele culturale și misiunile diplomatice membre ale rețelei.