Fondată in 1920
Fondată in 1920
La mulți ani, cu multă sănătate, inspirație, bucurii și noi împliniri artistice și literare, adresăm poetei, teatrologului, actriței și regizoarei Otilia DEDIU, care sărbătorește astăzi frumoasa aniversare de 65 de ani!
Otilia Dediu s-a născut la 6 noiembrie 1961, la Chișinău. A urmat studii la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1978-1980), apoi și-a continuat formarea în domeniul artei teatrale. În 1985, a absolvit Școala Superioară de Teatru „B.V. Șciukin” din Moscova, Facultatea de Actorie. Între 1990 și 1992, a studiat la Universitatea de Arte „G. Enescu” din Iași, la specializarea Arta actorului mânuitor de păpuși și marionete, iar în 1995 a absolvit Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, specializarea Regie de teatru. Și-a continuat studiile de doctorat la aceeași instituție, obținând în 2001 titlul de doctor în domeniul teatrului.
Activitatea sa profesională cuprinde mai multe domenii ale artei teatrale. A fost actriță la Teatrul „Studio” din Moscova, la Teatrul „Luceafărul” și la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Între 1987 și 1990, a activat ca regizoare la Teatrul de Etnografie și Folclor „Ion Creangă” din Chișinău. În paralel, s-a consacrat și activității didactice, predând la Institutul de Arte din Chișinău și la Academia de Arte „G. Enescu” din Iași. A colaborat cu revista „Scena” din București și cu Compania de Teatru pentru Copii „Arabela” din București.
Otilia Dediu scrie poezie și dramaturgie, debutul său editorial având loc în 2004, cu volumul „Triptic «Noi»”. Au urmat volumele „Anotimpuri” (2007) și „101 poeme” (2012). Poezia Otiliei Dediu se construiește în jurul experiențelor afective și al relației cu lumea apropiată. Natura, timpul, memoria și legăturile dintre oameni se regăsesc între temele recurente ale liricii sale.
La mulți ani, stimată doamnă Otilia Dediu!
Emil LOTEANU – 90 DE ANI DE LA NAȘTERE
(6 noiembrie 1936 – 18 aprilie 2003)
La 6 noiembrie 2026 se împlinesc 90 de ani de la nașterea poetului, prozatorului, scenaristului și regizorului Emil Loteanu.
Emil Loteanu s-a născut în satul Clocușna, județul Hotin. Provenea dintr-o familie de învățători. Anii copilăriei și adolescenței sale au fost marcați de război și de mutări succesive ale familiei la Rădăuți, Râmnicu Vâlcea și București, unde a urmat cursurile Liceului „Sf. Sava”. A debutat foarte devreme în literatură, publicând versuri în revista „Contemporanul” din București, la numai 12 ani. Mai târziu, revenit în Basarabia, a activat pentru o perioadă la ziarul „Tinerimea Moldovei”.
Debutul său editorial are loc în 1956, cu placheta de versuri „Zbucium”. Au urmat volumele „Chemarea stelelor” (1962), „Ritmuri” (1965), „Versuri” (1970), „Sufletul ciocârliilor” (1974), precum și alte ediții apărute ulterior. Paralel cu poezia, Emil Loteanu a cultivat și proza, publicând volumele „Vioara albă” (1963), „Bucolica” (1966) și „Lăutarii” (1974). O parte dintre aceste texte au stat la baza propriilor sale creații cinematografice.
Poezia lui Emil Loteanu se remarcă prin elan liric, muzicalitate, imagini ample și o sensibilitate orientată spre natură, iubire, frumusețe. Universul său poetic este dominat de aspirația spre intensitatea trăirii, de nevoia de libertate interioară și de fascinația pentru lumea văzută ca spectacol al mișcării și al luminii. Critica literară a remarcat încă de timpuriu expresivitatea și energia acestei poezii. La apariția volumului „Chemarea stelelor”, Andrei Lupan îl considera pe Emil Loteanu unul dintre poeții de talent ai tinerei generații și observa caracterul viu, sonor și contemporan al versurilor sale.
Formarea sa artistică a continuat la Moscova. În 1954, s-a înscris la Școala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă, a frecventat cursurile Institutului de Literatură „M. Gorki”, iar din 1956 a studiat regia la Institutul Unional de Cinematografie. Încă din anii studenției a început să realizeze filme de scurtmetraj, între care „Măria Sa Hora” și „A fost odată un băiat”, acesta din urmă inspirat din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
Cinematografia va deveni, treptat, domeniul principal al activității sale. Filme precum „Așteptați-ne în zori”, „Poienele roșii”, „Această clipă”, „Lăutarii”, „O șatră urcă la cer”, „Dulcea și tandra mea fiară”, „Ana Pavlova”, „Luceafărul” și „Găoacea” i-au adus recunoaștere internațională și numeroase premii. În creația cinematografică a lui Emil Loteanu se păstrează însă multe dintre trăsăturile poetului: atenția pentru ritm, pentru imagine, pentru muzicalitate, pentru destinul excepțional al personajelor și pentru expresivitatea detaliului.
Un merit important al regizorului a fost și promovarea unor actori basarabeni care aveau să devină nume cunoscute ale cinematografiei: Grigore Grigoriu, Svetlana Toma, Maria Sagaidac, Vasile Zubcu-Codreanu, Mihai Volontir, Ion Șcurea și alții.
Pentru activitatea sa artistică, Emil Loteanu a fost distins cu titlul de Maestru Emerit în Artă din RSSM (1969), Artist al Poporului din Federația Rusă (1980), Premiul de Stat al URSS (1988) și „Ordinul Republicii” (2000). A fost, de asemenea, membru al Academiei de Științe a Moldovei.
Emil Loteanu s-a stins din viață la 18 aprilie 2003, la Moscova.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut financiar de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
6. Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar (ediția a IV-a, 17-24 septembrie 2026), organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, international literature festival odesa (ilo) și Uniunea Scriitorilor din Moldova, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Innovate Moldova, Elveția și Uniunea Europeană și susținut de EUNIC Moldova și institutele culturale și misiunile diplomatice membre ale rețelei.
