In memoriam VICTOR PROHIN
(2 octombrie 1942 – 26 mai 2026)
Uniunea Scriitorilor din Moldova anunță сu profundă tristețe trecerea la cele veșnice a prozatorului, publicistului și autorului de literatură pentru copii Victor PROHIN, scriitor cu o voce distinctă în literatura română din Republica Moldova, cunoscut și apreciat pentru delicatețea observației, umorul blând, simțul firescului și discreția unei existențe puse în slujba cuvântului scris.
Născut la 2 octombrie 1942 în satul Vindrei, raionul Torbeevo, Republica Mordovia, Federația Rusă, Victor Prohin a crescut, de la vârsta de trei ani, în satul Lencăuți, din nordul Basarabiei. A absolvit școala medie din Verejeni, raionul Ocnița (1960), apoi Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, în 1965. După absolvirea facultății, a fost ostaș și ofițer în armată (1965-1966, 1968-1970).
Din 1970, și-a început activitatea redacțională, activând ca redactor la Televiziunea Moldovenească și, între 1970-1972, ca redactor-șef adjunct la revista „Chipăruș”. Între 1972 și 1995, a fost secretar de redacție și redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (devenită ulterior „Basarabia”). Din 1995, a activat ca șef de secție la ziarul „Moldova suverană”, iar din 2002 a fost secretar responsabil la revista pentru copii „Alunelul”. A fost, de asemenea, deputat în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești, în perioada 1985-1990, continuând să fie prezent în viața publică și culturală a timpului său.
Victor Prohin a debutat editorial cu volumul „Puiul de stea” în 1969, urmat de cărți care au intrat în memoria mai multor generații de cititori: „Supracotoi” (1970 ), „Orașul fără nume” (1972 ), „Olimpia” (1976 ), „S-a copt frunza” (1979, reeditată în 2008), „Noi doi și bunelul” (1984) și „Dacă ar fi mânzul fotograf” (2002). În 2025, a apărut volumul „Capra cu spații albe: schițe, interviuri, amintiri”.
Scrisul lui Victor Prohin se recunoaște printr-o bunătate rară. El descoperă, cu un zâmbet discret, micile slăbiciuni omenești, transformându-le în materie literară luminoasă. În prozele pentru copii, autorul a știut să păstreze curiozitatea, jocul, candoarea și mirarea; în schițele și textele sale publicistice, a cultivat măsura, finețea detaliului și o ironie caldă, lipsită de ostentație. Nu întâmplător, critica a remarcat la el o voce care nu caută zgomotul, ci adevărul omenesc al gestului simplu. Ion Ciocanu observa, pe bună dreptate, că umorul lui Victor Prohin este „atât de binevoitor, încât pare să se confunde cu elogiul”, remarcând în același timp firea lirică și sentimentală a autorului.
Victor Prohin a aparținut acelei categorii de scriitori care nu și-au construit opera din gesturi spectaculoase, ci din fidelitate față de limbă, față de copilărie, față de cititor și față de o anumită morală a modestiei. În acest sens, Victor Prohin rămâne unul dintre autorii care au dat literaturii pentru copii din Republica Moldova un ton cald, curat, memorabil și înțelepciunea simplă a vieții. Pentru activitatea sa, Victor Prohin a fost distins cu Premiul Salonului Internațional de Carte pentru Copii de la Chișinău (2002) și cu Medalia „Meritul Civic” (2025).
Prin dispariția lui Victor Prohin, literatura română din Republica Moldova pierde un autor luminos, un prozator al copilăriei, al umorului binevoitor și al omeniei. Rămân cărțile sale, rămâne amintirea unui scriitor care a știut să transforme simplitatea în expresie artistică și bunătatea în stil. Rămâne memoria colegilor și recunoștința cititorilor care i-au descoperit textele în anii formării lor.
Uniunea Scriitorilor din Moldova transmite sincere condoleanțe familiei îndoliate, colegilor de breaslă, prietenilor, cititorilor și tuturor celor care l-au cunoscut și l-au prețuit pe Victor Prohin.
Dumnezeu să-l odihnească în pace și lumină.
Uniunea Scriitorilor din Moldova
27 mai 2026
BACA DELEANU – 105 ANI DE LA NAȘTERE
Baca Deleanu (numele adevărat Leiba Cligman), s-a născut la 12 mai 1921, în satul Vadu-Rașcov, Soroca. A urmat studiile la Liceul de fete din Soroca, apoi a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Moldova (1951). A activat ca redactor literar la Televiziunea Moldovenească și la Editura „Lumina”.
Destinul său biografic a fost marcat de experiențele dramatice ale secolului XX. În anii războiului, a fost deportată în Transnistria, iar după 1944 s-a întors la Soroca. În același an, s-a căsătorit cu poetul Liviu Deleanu, alături de care avea să formeze unul dintre cuplurile importante ale literaturii basarabene postbelice.
Baca Deleanu a publicat schițe, recenzii și articole în reviste și ziare precum „Femeia Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta”. Publicistica sa se înscrie într-un orizont cultural al responsabilității față de carte, față de educația cititorului și față de valorile literaturii.
Un loc aparte în activitatea sa îl ocupă traducerea. Baca Deleanu a apropiat de cititorii români din Republica Moldova opere importante ale literaturii universale și ale literaturii pentru copii. A tradus, între altele, „Aventurile lui Cipollino” de Gianni Rodari, „Povești rusești” după Lev Tolstoi, „Povestiri din Roma” de Alberto Moravia, „Dragoste târzie” de Aleksandr Ostrovski, „Judecata” de Vladimir Tendreakov, precum și lucrări de Vincent Šikula, Leonid Volînski, Vladimir Odoievski, Inge Maria Grimm, Eno Raud, Vitali Gubarev și E.T.A. Hoffmann. Prin aceste traduceri, a contribuit la formarea gustului pentru lectură al mai multor generații de copii și tineri.
O recunoaștere deosebită a acestei contribuții a venit în anul 2002, când traducerea cărții „Aventurile lui Cipollino” de Gianni Rodari a fost inclusă în Lista de Onoare IBBY, iar Baca Deleanu a fost distinsă cu Diploma de onoare „H.C. Andersen”.
După trecerea în eternitate a lui Liviu Deleanu, Baca Deleanu s-a consacrat cu devotament îngrijirii și valorificării moștenirii literare a poetului. A editat volumele de proză memorialistică „Carte pentru și despre tine” (1983) și „Drumeția noastră” (1992), lucrări importante pentru înțelegerea biografiei și universului creator al lui Liviu Deleanu. De asemenea, a îngrijit mai multe volume antologice de poezie, contribuind la păstrarea și transmiterea operei acestuia către noile generații de cititori.
Baca Deleanu s-a stins din viață la 5 octombrie 2005, la Chișinău. Prin munca sa discretă, prin fidelitatea față de literatură și prin devotamentul față de cuvântul scris, Baca Deleanu ocupă un loc aparte în cultura română din Republica Moldova.
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.
2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.
3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.
4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.
5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.