Ziua Națională a Culturii

15 ianuarie 2026

Uniunea Scriitorilor din Moldova, împreună cu Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, a organizat, pe 15 ianuarie 2026, o serie de manifestări dedicate Zilei Naționale a Culturii și omagiului adus lui Mihai Eminescu la cei 176 de ani de la naștere. Mulțumim colegilor și partenerilor care au fost alături de noi la depunerea florilor la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, la monumentul poetului din fața Casei Scriitorilor și la Troița ridicată în amintirea scriitorilor exterminați și deportați de către regimul comunist. Un moment central al programului a fost conferința publică susținută la Casa Scriitorilor de dr. hab., prof. univ. Ion GAGIM: „Poezia lui Eminescu pe portativul lui Doga: fascinația «meloversului»”. Prelegerea a propus un exercițiu rafinat de „ascultare” a literaturii și de „citire” a muzicii, urmărind interferențele muzicale în poezia eminesciană și cele poetice în creația lui Eugen Doga. Punctul de plecare a conferinței l-a constituit cartea prof. Ion Gagim „Doga și Eminescu: metafizica sunetului sau O carte despre iubire” (2024). Ion Gagim a urmărit, întâi de toate, interferențele muzicale din poezia eminesciană: ritmuri, sonorități, impulsuri de cânt, ideea poetului-auzitor a „muzicii sferelor”, care îl apropie de figura lui Orfeu. Ca și modelul său mitologic, Eminescu nu doar reprezintă lumea, ci o „cântă”, fără a face abstracție de armoniile reale și de profunzimile muzicale inerente cuvântului. În acest sens, Ion Gagim introduce noțiunea de „melovers”: un fenomen artistic pe care îl definește drept „retopirea simbiotică, una în alta, a ambelor substanțe – a poeziei și a muzicii”. În contrapunct, Ion Gagim a remarcat poeticitatea din creația lui Doga (fidelă mai degrabă „versului”, nu doar „textului” eminescian care se pune la baza cântecului, după cum afirma compozitorul). Din această perspectivă, „meloversul” devine, de fapt, numele unei fascinații: starea rară în care literatura și muzica încetează să se însoțească din afară și încep să comunice din interior, ca două arte „surori” reunite în aceeași respirație. Cu alte cuvinte, în cazul receptării creației eminesciene în muzica lui Eugen Doga, asistăm nu doar la o simplă „punere pe note” a textului, ci la o contopire în care versul își dezvăluie structurile muzicale lăuntrice, iar muzica, la rândul ei, își găsește sensul în vibrația și în „tonul” poeziei, acolo unde sunetul și semnificația tind să devină un tot. Momentul de maximă intensitate a conferinței fost audierea romanței „Ochiul tău iubit…”, în interpretarea Mariei Bieșu, comentată ca exemplu de coincidență între culminația versului și a melodiei: tensiunea expresivă se strânge până la un vârf care, în lectura conferențiarului, cade pe „proporția divină”. Finalul conferinței a deschis un dialog despre autenticitatea artei în epoca inteligenței artificiale și a digitizării, astăzi: dacă tehnologia poate reproduce forme, ceea ce rămâne decisiv este „misterul” interior al creației, acea parte vie care nu se reduce la calculul mecanic. Consemnare: Ivan PILCHIN. Reportaj fotografic: Dragoș COJOCARU.

citește mai mult

evenimente

In memoriam TATIANA AFANAS-CRĂCIUN

(13 martie 1963, Hristici, Soroca – 26 ianuarie 2026, Chișinău)

Cu profundă tristețe, Uniunea Scriitorilor din Moldova anunță trecerea la cele veșnice, pe 26 ianuarie 2026, a poetei și prozatoarei Tatiana Afanas-Crăciun.

Născută la 13 martie 1963, în satul Hristici (r. Soroca), Tatiana Afanas-Crăciun a urmat școala medie în localitatea natală, iar între 1981-1984 a studiat la Colegiul pedagogic din Soroca. A lucrat în domeniul educației, fiind directoare a grădiniței din Hristici (1985-1989); ulterior a activat și în administrația publică locală (1994-1998, Primăria s. Hristici), completându-și pregătirea profesională prin cursuri de psihologie didactică.

Debutul literar are loc prin publicarea unor poeme în revista „Roua stelară” (2011), iar debutul editorial – prin apariția volumelor „Am uitat să uit de tine” (2013) și „Întoarce-mă în vreme” (2013), urmate de „Ale gândurilor poeme” (2015) și de volumul antologic „Pietre din petale” (2016). A scris, de asemenea, poezii pentru copii, adunate în volumele „Eva, într-o zi de vară” (2016) și „Vera” (2018); a publicat la București cartea „Lacrimile dragostei” (2017), continuând cu asemenea titluri ca „Negru-mi este dorul” și „Podium de sticlă” (2019), volumul de proză „Vreau să am mamă” (2020), „Întoarce-mi sufletul” (2022) și „Viața mea în poeme” (2024).

A fost membră a cenaclurilor „Cuvântul” și „Grai matern”, participantă la festivaluri și proiecte literare din Republica Moldova și România, iar în 2017 a devenit membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Activitatea sa a fost recunoscută prin distincții precum Trofeul „Textiera anului” (pentru piesa „Am uitat să uit de tine”, interpretată de formația Akord), Premiul I la Concursul internațional „Steaua Severinului”, Premiul III la Festivalul internațional „Renata Verejanu” (poezie de autor) și Premiul Fundației „Valentin Eșanu” (2022).

Transmitem sincere condoleanțe familiei, apropiaților, prietenilor și tuturor celor care au cunoscut-o și au prețuit-o pe colega noastră Tatiana Afanas-Crăciun.

Dumnezeu s-o odihnească în pace și lumină.

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație creatoare și împliniri, adresăm astăzi prozatorului umorist și epigramistului Nicolae MEREACRE, cu ocazia aniversării a 70-a de la naștere!

Născut la 31 ianuarie 1956, în satul Costești, raionul Ialoveni, Nicolae Mereacre este absolvent al Universității de Stat din Chișinău, Facultatea de Jurnalistică (1981). A activat în presa raională și republicană, publicând schițe și texte satirice în revistele „Chipăruș”, „Literatura și arta” și „Viața satului”; a fost redactor la „Ora locală” (1981-1996). În paralel, și-a consolidat parcursul profesional în administrația publică, urmând Academia de Administrație Publică (2000), activând în calitate de secretar al Consiliul Raional Ialoveni.

Debutează editorial cu volumul de proze umoristice „În duși buni” (1994), urmat de „Povestea Greblei” (proze umoristice și epigrame, 2013), „La Raport!” (epigrame, 2016) și „Bobârnacul tămăduitor” (epigrame, 2021).

Cărțile sale au fost apreciate și prin distincții obținute în România: Premiul Consiliului Județean Alba Iulia (2013; pentru proză umoristică), Premiul „Întâlnirea epigramiștilor” (Brăila, 2014; pentru epigramă) și Premiul Festivalului „AlbUmor” (2017; pentru proză umoristică).

Nicolae Mereacre este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și membru al Uniunii Epigramiștilor din România.

Ion CUZUIOC: „Epigramistul Nicolae Mereacre, acumulând o experiență bogată de viață, observă cu ușurință lacunele și metehnele din societate ca să le transpună cu sarcasm în catrenele sale cu «pretenții epigramatice», cum le definește domnia sa, cu modestia care-l reprezintă”.

La mulți ani, stimate domnule Nicolae Mereacre!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 6, 2025

Din cuprins:
„Câte uniuni am avut (avem, vom avea)?” de Adrian Ciubotaru;
„Grimase ale demenței (VI)” de Teo Chiriac;
„Întâlnirea cu Grigore Vieru” de Nichita Danilov;
„Două romane de Val Butnaru (II). Istorie, etnic, etic & ficțiune” de Eugen Lungu;
„Mot-à-mort (Paul Celan, 105 ani de la naștere, 55 de ani de la moarte)” de Emilian Galaicu-Păun;
„Președintele Podului Mirabeau (III)” de Arcadie Suceveanu;
„105 ani de la fondare Societății Scriitorilor Români din Basarabia”;
„Avem o cameră goală” (poezie) de Irina Nechit;
„Eugen Lungu: «Eminescu a fost pentru noi decenii în șir ‘fructul cultural’ oprit sau dozat cu recalcitranță dogmatică…»” (dialog între Lucia Țurcanu și Eugen Lungu despre edițiile operei eminesciene în R.S.S.M.);
„Literatura «binelui» – o scriitură antitruism” de Viorica-Ela Caraman;
„Sângerare controlată” (demn de carte) de Dumitru Andreca;
„În voi a renăscut bucuria vieții!” (poeme) de Ferencz-Nagy Zoltán (traducere din maghiară de Krisztina Joós);
Patru texte inedite de Fulgencio Martínez (traducere de A. Ciubotaru);
„Biserica și statul în anii regimului comunist din România” de Nicolae Enciu;
„Poveste cu tata” (poezie) de Moni Stănilă;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LXIV)” de Leo Butnaru;
„«Crash-test» pentru suflet: radiografia unei prăbușiri metafizice” de Valeriu Valeavschi;
„Paul Goma, romanul «Din calidor». Satisfacția relecturii” de Oxana Gherman;
„Notre-Dame-de-la-Merci” de Quentin Mouron (traducere din limba franceză de Florica Ciodaru Courriol).