Fondată in 1920

CAFENEAUA LITERARĂ LA CASA SCRIITORILOR | DIALOG CU THOMAS GLAVINIC

12 noiembrie 2026

Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită joi, 12 noiembrie 2026, începând cu ora 11:00, la o nouă ediție a proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”. Întâlnirea cu genericul „Viețile pe care le trăim și cele de care fugim” îl va avea ca invitat pe scriitorul austriac Thomas GLAVINIC, una dintre vocile importante ale literaturii austriece contemporane, și se va desfășura la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova (Chișinău, str. 31 August 1989, nr. 98, etajul 2, Sala de conferințe). Discuțiile vor porni de la romanul „Complexul lui Jonas”, apărut în traducere românească la Editura Cartier, în anul 2023, și vor aborda teme și preocupări caracteristice creației autorului, precum identitatea, singurătatea, căutarea de sine și raportul dintre realitate și imaginație. Dialogul va prilejui, în plus, un schimb de idei despre condiția scriitorului independent, despre traducerea și circulația internațională a literaturii, despre viața literară din Austria, schimburile culturale și relațiile dintre diferite spații literare. La dialogul cu Thomas GLAVINIC vor participa scriitorii Teo CHIRIAC, Vitalie CIOBANU și Emilian GALAICU-PĂUN. Întâlnirea va fi moderată de Ivan PILCHIN, care va asigura și traducerea din limbile germană și engleză în limba română și invers. Evenimentul este organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova, cu susținerea Ministerului Culturii al Republicii Moldova, în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Editura „Cartier”, în cadrul proiectului cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor” și al inițiativei europene „Read for Real” (European Authors Day), având ca parteneri Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, TVR Moldova, Radio Chișinău și „Revista literară”. Vă așteptăm!

evenimente

PETRU ȘTEFĂNUCĂ – 120 DE ANI DE LA NAȘTERE

(14 noiembrie 1906 – 12 iulie 1942)

La 14 noiembrie 2026 s-au împlinit 120 de ani de la nașterea folcloristului, etnografului, dialectologului, publicistului și pedagogului Petru Ștefănucă, una dintre personalitățile culturale ale Basarabiei interbelice.

Petru Ștefănucă s-a născut la Ialoveni, într-o familie de țărani-mazili. A urmat Liceul de băieți „Alexandru Donici” din Chișinău, apoi Facultatea de Filozofie și Litere a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1932, cu specializare în filologie modernă. Printre profesorii săi s-au numărat Nicolae Cartojan și Dumitru Caracostea. În anii studenției a participat și la cercetările sociologice conduse de Dimitrie Gusti, luând parte, în 1931, la campania monografică de la Cornova.

După încheierea studiilor, a activat ca profesor la Tighina, Cetatea Albă și Chișinău. În paralel, a colaborat la publicații precum „Viața Basarabiei”, „Moldovanul”, „Cuget moldovenesc”, „Școala basarabeană” și „Sociologie românească”. În 1940, a devenit membru-fondator al Societății Scriitorilor și Publiciștilor Basarabeni și membru al comitetului de conducere al acesteia.

Un loc important în activitatea sa l-a ocupat Institutul Social Român din Basarabia, unde a fost mai întâi secretar general, iar ulterior director. Aici și-a desfășurat o mare parte dintre cercetările în domeniul folcloristicii, etnografiei, dialectologiei și sociologiei. Interesul său s-a îndreptat spre cultura tradițională a satului basarabean, spre limba vorbită, obiceiuri, datini, literatură populară și viața comunităților rurale.

Petru Ștefănucă este autorul unor studii precum „Folclor din județul Lăpușna”, „Cercetări folclorice pe Valea Nistrului de Jos”, „Literatura populară a satului Iurceni”, „Covoarele vechi basarabene”, „Serbarea datinilor de Crăciun și Anul Nou”, „Școala și datinile” și „Contribuții la bibliografia studiilor de folclor privitoare la românii din Basarabia și popoarele conlocuitoare”. A cercetat, de asemenea, variante ale basmelor populare, tradițiile de familie și mărturiile orale despre Primul Război Mondial.

O preocupare constantă a cercetătorului a fost problema identității lingvistice și culturale a românilor din Basarabia. În studiul „Fenomenul limbii române și basarabenismul”, publicat în revista „Viața Basarabiei” în 1936, precum și în alte texte ale sale, Petru Ștefănucă a susținut unitatea limbii române și apartenența culturii basarabene la spațiul cultural românesc.

După ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, în 1940, Petru Ștefănucă a fost arestat de NKVD și acuzat de activitate antisovietică. În aprilie 1941, a fost condamnat la moarte, pedeapsa fiind ulterior comutată în zece ani de detenție. A murit la 12 iulie 1942, într-un lagăr sovietic.

După 1990, opera sa a fost recuperată și repusă în circuitul cultural. Folcloriștii Andrei Hâncu și Grigore Botezatu au adunat și au editat în două volume cercetările lui Petru Ștefănucă sub titlul „Folclor și tradiții populare”. În aceste volume au fost reunite studiile sale de folclor, etnografie, dialectologie și cultură populară.

Andrei Hâncu și Grigore Botezatu subliniau că opera lui Petru Ștefănucă reprezintă nu doar rezultatul unei ample munci de cercetare, ci și o formă de educație în spiritul respectului față de moștenirea culturală românească. Pentru ei, savantul basarabean rămânea „un mare învățător al românilor din Basarabia”.

avizier

VASILE LEVIȚCHI – 105 ANI DE LA NAȘTERE

(15 noiembrie 1921 – 21 octombrie 1997)

La 15 noiembrie 2026 se împlinesc 105 ani de la nașterea poetului, publicistului, traducătorului și profesorului Vasile Levițchi.

Vasile Levițchi s-a născut în satul Carapciu, județul Storojineț, în Bucovina. A urmat Școala Pedagogică din Cernăuți, pe care a absolvit-o în 1948, apoi Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți. A activat ca profesor de limba română și director în mai multe școli din nordul Bucovinei. Între 1969 și 1975, a fost conferențiar și lector superior la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității de Stat din Cernăuți.

O parte importantă a activității sale a fost legată de presa culturală. A fost redactor-șef al ziarului „Zorile Bucovinei” și a colaborat, de-a lungul anilor, cu publicații precum „Basarabia”, „Contrafort”, „Literatura și arta”, „Flux”, „Plai românesc”, dar și cu reviste și ziare din Suceava, Iași și București.

Parcursul său profesional a fost marcat și de atitudinea constantă în apărarea identității românești și a valorilor culturale și morale. Din cauza acestei poziții, autoritățile sovietice l-au constrâns să părăsească atât catedra universitară, cât și redacția ziarului. În 1989, a devenit președinte fondator de onoare al Societății „Mihai Eminescu” din Cernăuți. În 1991, s-a stabilit la Chișinău.

Debutul editorial are loc în 1959, cu volumul „Versuri”. Au urmat cărțile „Grâu și cântec” (1962), „Poezii” (1963), „La izvoarele Siretului” (1966), „Mărturisiri în drum” (1966), „Preludiul primăverii” (1969), „Inima iarăși...” (1972), „Întârzieri de-o viață” (1982), „Se destramă o noapte albă” (1985), „Adaos la cartea de vise” (1989), „Cerul încă nesfărâmat” (1996) și „Punte spre un mal inexistent” (1997).

Vasile Levițchi a cultivat și proza umoristică. Volumele „O, sfântă naivitate” (1973) și „Centrul covrigului” (1992) reunesc schițe și povestiri în care observația cotidiană este filtrată prin ironie, umor și spirit critic.

Poezia sa este legată de memoria locurilor natale, de Bucovina, de istorie și de conștiința apartenenței la un neam și la o cultură. În volumele din ultimele decenii ale creației, reflecția asupra identității, destinului colectiv și memoriei istorice devine tot mai accentuată. Criticul Dumitru Apetri observa că eroul liric al lui Vasile Levițchi caută să recupereze aspectele ignorate ale identității naționale și privește retrospectiv spre genealogia neamului.

Vasile Levițchi a avut și o activitate susținută de traducător. A tălmăcit în limba română opere de Lev Tolstoi, Leonid Leonov, Andrei Platonov, Aleksei Tolstoi, Lesia Ukrainka și alți autori.

Pentru activitatea sa literară și culturală a fost distins cu titlul de Maestru Emerit în Arte, cu Ordinul „Gloria Muncii”, cu premii ale Uniunii Scriitorilor din Moldova și ale Societății literare „Iancu Flondor” din Rădăuți, precum și cu Premiul „Bacovia”.

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut financiar de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.

3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

6. Festivalul CHILL – Chișinău Laborator Literar (ediția a IV-a, 17-24 septembrie 2026), organizat de Fundația CHILL Corner, în parteneriat cu FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Chișinău, international literature festival odesa (ilo) și Uniunea Scriitorilor din Moldova, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova al Guvernului României, Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Innovate Moldova, Elveția și Uniunea Europeană și susținut de EUNIC Moldova și institutele culturale și misiunile diplomatice membre ale rețelei.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 4, 2026

Din cuprins:
„Chica sclavilor (II)” de Adrian CIUBOTARU;
„Amor fati (II) (La o aniversară)” de Teo CHIRIAC;
„Cu moș Ahile la crama dacilor” de Nichita DANILOV;
„Laudă poeziei românești (I)” (discurs de recepție rostit cu prilejul primirii în Academia Română ca membru titular) de Ion POP;
„Vladimir Beșleagă. Ultima carte” de Eugen LUNGU;
„Virginia Woolf sau fascinantele aventuri ale cititoarei” de Mircea V. CIOBANU;
„Forța vindecătoare a poeziei” de Silvia LUPAN;
„Scrisoare de intenție” (poezie) de Virgil BOTNARU;
„Poetul bicefal” (cronică literară) de Nicolae LEAHU;
„Intertextualitate și hermeneutică în poemul «Citirea în vise» de Anatol Moraru și Virgil Botnaru” (debut) de Victoria GUPAL;
„Arhiva unei lumi în destrămare” (debut) de Beatrice NOROC;
„Triada dihotomiilor… unitare” (eseu) de Leo BUTNARU;
„Războaiele lor și războaiele noastre” de Viorica-Ela CARAMAN;
Trei poeme („Cuvintele”, „Dorințele unui poem”, „Cu speranță de viață”) de Marcela BENEA;
„Pariul IA în literatură… și până unde este legitim” de Silvia GOTEANSCHII;
„O lucrare esențială pentru înțelegerea istoriei recente a Republicii Moldova” de Nicolae ENCIU;
Ioan PINTEA: Mitropolitul Antonie (evocări);
Antonie Plămădeală: „Numai în libertate te poți simți în tradiție” (dialog cu Ioan PINTEA).