Fondată in 1920

La mulți ani, dragi români!

1 decembrie 2025

De Ziua Națională a României, 1 decembrie, Uniunea Scriitorilor din Moldova se alătură sărbătoririi unității culturale a românilor. Reiterăm, cu acest prilej, angajamentul nostru pentru protejarea, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului literaturii naționale și pentru afirmarea literaturii artistice ca parte integrantă a culturii românești. Uniunea Scriitorilor din Moldova pledează consecvent pentru cultivarea valorilor naționale, pentru păstrarea memoriei culturale și pentru consolidarea unității scriitorilor români de pretutindeni. Într-o epocă a schimbărilor rapide și a provocărilor multiple, credem că literatura, dialogul și libera circulație a ideilor rămân forțe fundamentale de coeziune, solidaritate și continuitate în întregul spațiu al limbii române și în comunitățile noastre din lume. La mulți ani, dragi români!

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate, inspirație și bucurii creatoare, adresăm poetului, prozatorului și publicistului Ion ANTON, cu ocazia aniversării a 75-a de la naștere!

Ion Anton s-a născut la 3 decembrie 1950, în satul Ghelăuza, raionul Strășeni, într-o familie de răzeși. A urmat școala de opt ani din localitatea natală, unde s-a remarcat prin rezultatele excelente la limba și literatura română și prin interesul tot mai pronunțat pentru poezie. Studiile liceale le continuă la Școala Medie nr. 1 din Strășeni, actualul Liceu Teoretic „Ion Vatamanu”. În 1969, finalizează studiile medii și publică primele versuri în presa timpului, în săptămânalul „Cultura” și în gazeta raională „Munca pașnică”.

În aceeași perioadă, lucrează ca ucenic și ulterior ca strungar la uzina „Electrotocipribor” din Chișinău (1969-1972), continuând totodată să scrie și să frecventeze Cenaclul „Luceafărul” de la „Tinerimea Moldovei”, condus de poetul Liviu Damian. În 1977, absolvă cu mențiune secția de Jurnalistică a Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova, perioadă în care se implică activ în viața literară universitară, fiind secretar al Comitetului Cenaclului „Mihai Eminescu”.

După absolvire, timp de aproape un deceniu, își desfășoară activitatea la săptămânalul „Literatura și arta”, unde ocupă funcțiile de secretar general de redacție și șef de secție (1978-1987). Aici participă, alături de Leonida Lari și Nina Josu și cu sprijinul redactorului-șef Victor Teleucă, la organizarea Cenaclului „Dialog”, devenit ulterior cenaclul Uniunii Scriitorilor din Moldova, sub conducerea lui Nicolae Dabija. În paralel, între 1978 și 1994, activează la publicația pentru copii și adolescenți „Florile dalbe”, ca secretar general de redacție și redactor-șef adjunct, iar din 1994 este redactor-șef și director al revistei, funcție pe care o exercită până în prezent. Colaborează, de asemenea, cu reviste pentru copii din România, fiind redactor asociat la „Prichindel” (Iași) și redactor-consultant la „Duminica cuvintelor” (București).

A semnat numeroase rubrici permanente în „Literatura și arta” și „Florile dalbe”, abordând teme de etică, educație, patrimoniu cultural și reflecție morală. Editorialele sale, consacrate întrebărilor cititorilor tineri, reprezintă un instrument didactic suplimentar pentru cadrele didactice.

Debutează editorial cu volumul „Vamă pentru speranță” (1983), urmat de „Viitorul ca moștenire” (1992), „Rondelurile călătorului” (1997), „Mâine va fi ieri” (2002) și de o serie amplă de cărți pentru copii, între care „Bună dimineața, Ziuă!” (1986), „Garderoba veselă” (1988, 2006), „Alfabetul pe portativ” (1998), „Semaforul” (2000), „Cuibul soarelui” (2003) sau „DE CE? Enciclopedie pentru fete și băieți curioși” (2011).

Activitatea sa literară pentru cititorul matur cuprinde volumele „Zodia Zimbrului” (2004), „Necuprinsul punctului” (2005), „Cădere sentimentală pe gânduri” (2010), „FOKA” (2012), romanele „Viața ca amintire” (2013-2014), „Ieșirea din uitare”, consacrat muzicianului Eugeniu Coca (2019), precum și romanul-cronică „Marele Nanu sau Stejarul genealogic Dicescu” (2020). A publicat, de asemenea, „Dezgolirea sufletului de trup” (2020) și volume de proză și poezie apreciate de critici și cititori.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (USM) și al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova, precum și al Secției Naționale IBBY (din 2015). A făcut parte din juriile Uniunii Scriitorilor și este membru al Consiliului USM din 2017.

Pentru activitatea sa literară și jurnalistică a fost distins cu numeroase premii și distincții: Premiul Ligii Jurnaliștilor Profesioniști (2002), Premiul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova pentru romanul „Ieșirea din uitare” (2020), Premiul pentru Excelență al USM (2022), precum și premii importante la Saloanele Internaționale de Carte pentru Copii și Tineret de la Chișinău, între care Premiul „Grigore Vieru” (2016) și Premiul „Ion Creangă” pentru întreaga activitate în literatura pentru copii (2024). A fost decorat cu Medalia „Meritul civic” (2000), cu Ordinul de Onoare și Diploma de gradul I a Guvernului Republicii Moldova (2010). În 2019, a primit Premiul juriului la Festivalul Internațional „Tudor Arghezi” (Târgu-Jiu) și Premiul Național de Proză „Liviu Rebreanu” (Bistrița), iar în 2020 – Diploma de Onoare a IBBY. În anul 2025, devine laureat al Premiului Național în domeniul literaturii „pentru întreaga creație literară și publicistică dedicată copiilor și tinerilor, de o valoare educativă și cultural-artistică deosebită”.

Sub conducerea sa, revista „Florile dalbe” a fost distinsă, în 2008, la Paris, cu Premiul Internațional pentru calitate și excelență „Steaua Calității”, Categoria Aur, fiind considerată una dintre cele mai apreciate publicații de cultură generală pentru copii și adolescenți.

Victor TELEUCĂ: „Ion Anton rămâne, cu precădere, un poet al tineretului, mai exact, al vârstei care are în față apa fremătătoare a vieții, prin care se poate trece o singură dată”.

Mihai CIMPOI: „Romanul-cronică «Marele Nanu sau Stejarul genealogic Dicescu» reflectă, dincolo de genealogie, patrimoniul memorial al unei familii exemplare de nobili moldoveni. (…) Un roman de familie, dar și un roman de istorie, în care, ca într-o picătură de rouă, se oglindește destinul dramatic al întregii elite naționale basarabene”.

Iurie COLESNIC: „Inedit prin segmentul cronologic, romanul «Foca» te cucerește prin fluiditatea expunerii, prin firescul personajelor, prin nedorința de a epata cu orice preț, prin tragismul unei existențe mereu amenințate de un regim pretins uman, dar inuman în esență”.

La mulți ani, stimate domnule Ion Anton!

avizier

La mulți ani senini, cu multă sănătate și împliniri, adresăm poetului și publicistului Iurie DONICI, cu ocazia aniversării a 70-a de la naștere!

Iurie Donici s-a născut la 4 decembrie 1955 în satul Lucăceni, raionul Fălești. A urmat Colegiul de Arte din Soroca, apoi Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova, pe care a absolvit-o în 1986. Parcursul său profesional este legat de presa scrisă: a fost redactor la ziarul „Patria” din Fălești, la „Curierul de seară” din Chișinău și la „Tinerimea Moldovei”.

Debutul editorial are loc în 1990, cu volumul de poezie „Verticala clipei”, urmat de „Inerția orei” (2002), „Elegii romane” (2003), „Marginalii la timp” (2008) și „Simfonia mării” (2008). Poemele sale au fost incluse în importante antologii și culegeri colective: „Dintre sute de catarge” (1984), „Peste leagăn” (1992), „La steaua” (1996), „Eterna iubire” (2000).

Poet al interiorizării și al mișcării lăuntrice, Iurie Donici cultivă, cum observa Ion Vatamanu, „râvna către frumos, mișcarea sufletului”. Biografia și opera sa alcătuiesc traseul unui autor fidel sensibilității și limbajului poetic, situat cu distincție și rigoare în literatura noastră.

La mulți ani, stimate domnule Iurie Donici!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare, ediția a XVI-a”, susținut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova și Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”, susținut de Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a IV-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” și susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

4. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

5. Proiectul cultural „105 ani de la fondarea Uniunii Scriitorilor din Moldova”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XIV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Proiectul editorial „Chișinăul literar cu pretext fotografic”, inițiat de Fundația „Heritage 21” și realizat în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 5, 2025

Din cuprins:
„Narcis, pizmașul... (II)” de Adrian Ciubotaru;
„Grimase ale demenței (V)” de Teo Chiriac;
„Gogol și Infernul” de Nichita Danilov;
„Două romane de Val Butnaru (I). Istorie, etnic, etic & ficțiune” de Eugen Lungu;
„Literatura română din Republica Moldova (1991-2025). Istoria unor cărți (cuvânt-înainte)” de Mircea V. Ciobanu;
„Președintele Podului Mirabeau (II)” de Arcadie Suceveanu;
„Agale către cer” (poezie) de Marius Chelaru;
„Elefanții (fragment)” (proză) de Silvia Goteanschii;
„Grija de celălalt – o formă a viitorului” de Viorica-Ela Caraman;
„În răspăr. Sau nu?” de Lucia Țurcanu;
„Vladimir Beșleagă și viața academică (III)”. Interviu de Nina Corcinschi;
„Păsări scrijelind cerul metalic” (poeme) de Oxana Gherman;
„O contribuție remarcabilă: Ion Giurcă: «1918. Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna»” de Nicolae Enciu;
„Distanțele se măsoară în timp” (poezie) de Doina Postolachi;
„Jurnal în marginile istoriei literare (LXIII)” de Leo Butnaru;
„Adunarea generală a Uniunii Scriitorilor din Moldova” de Ivan Pilchin;
„Profesionalism și meritocrație sau.. filantropie?” de Nicolae Leahu;
„Cucerirea păcii” (avanpremieră editorială) de Stella Ghervas (traducere de Emanuela Jalbă-Șoimaru).