Fondată in 1920

In memoriam celor deportați și persecutați de regimul stalinist

(6 iulie 2026)

Astăzi, 6 iulie 2026, marcăm Ziua comemorării victimelor stalinismului, prilej de reculegere și de readucere în conștiința publică a uneia dintre cele mai tragice pagini ale istoriei noastre. Această zi a fost instituită în anul 2016, prin Decretul președintelui Republicii Moldova Nicolae Timofti, „întru comemorarea victimelor regimului stalinist și păstrarea în conștiința publică a paginilor tragice din istoria Republicii Moldova, ce țin de represiunile și exterminările în masă ale oamenilor în perioada deportărilor, precum și în scopul educării tinerei generații în spiritul libertății, democrației și al respectului pentru personalitatea umană”. Prin calvarul represiunilor, exterminărilor și deportărilor staliniste au trecut și numeroși scriitori basarabeni. În memoria lor, în anul 2014, în fața Casei Scriitorilor, la inițiativa Uniunii Scriitorilor din Moldova, a fost inaugurată și sfințită o Troiță, ctitorită de omul de afaceri Nicolae Gălășanu și de părintele Nectarie, starețul Mănăstirii Horăști. Pe fațada Troiței sunt gravate numele scriitorilor exterminați și deportați de regimul comunist totalitar: Ecaterina ARBORE-RALLY, Boris BAIDAN, Nistor CABAC, Pavel CHIORU, Alexei CIULCU, Andrei CIURUNGA, Nicolai COSTENCO, Mihail CURICHERU, Iacob DOIBANI, Gheorghe DRUȚĂ, Emil GANE, Sergiu GROSSU, Pantelimon HALIPPA, Samuil LEHTȚIR, Sanda LESNEA, Toader MALAI, Alexei MARINAT, Dumitru MILEV, Sergiu Matei NICA, Ioan PELIVAN, Vadim PIROGAN, Gheorghe RUSU, Petre SĂNDUȚĂ, Filimon SĂTEANU, Petru STATI, Cezar STOICA, Ioan SULACOV, Petre V. ȘTEFĂNUCĂ, Alexandru TAMBUR, Alexandru TERZIMAN, Vasile TEPORDEI, Nicolae ȚURCANU, Paul VATAMAN. De asemenea, pe fațada Troiței sunt gravate numele scriitorilor care au murit în cel de-al Doilea Război Mondial: Simion MOSPAN, Teodor NENCEV, Alexandru ROBOT. Să păstrăm vie memoria tuturor celor exterminați, deportați, întemnițați și persecutați de regimul comunist totalitar. Pomenirea lor reprezintă un act de responsabilitate față de trecut și o datorie față de generațiile viitoare.

evenimente

La mulți ani, cu multă sănătate și bucurii, adresăm poetului și traducătorului Vladimir RUSNAC, care, la 22 iunie 2026, a sărbătorit aniversarea a 90-a de la naștere!

Vladimir Rusnac s-a născut la 22 iunie 1936, în satul Ciorna, raionul Orhei. A urmat studiile la Facultatea de Fizică și Matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1958). A colaborat cu diverse publicații periodice, iar în anii 1969-1970 a activat în calitate de redactor la editurile „Cartea Moldovenească” și „Lumina”. Ulterior, a fost șef de secție la Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune. Din octombrie 1979, s-a consacrat în întregime activității literare.

Debutul său editorial s-a produs în anul 1969, cu placheta de versuri satirice și umoristice „Poamă acră”. Cartea a anunțat o voce poetică atentă la realitățile cotidiene, capabilă să surprindă, prin umor, ironie și expresie concentrată, slăbiciunile și contradicțiile omenești.

În anii următori, Vladimir Rusnac a publicat volumele „Cine stinge stelele” (1972), „Zi de sărbătoare” (1973), „Cântecele verii” (1975), „M-a chemat la el izvorul” (1977), „Ultima modă” (1982), „Bobița de poamă” (1983), „Sunt fragezi zorii țării” (1984), „Cioara celebră” (1984), „Țărmul de aur al zilei” (1985), „Lumânărele” (1986) și „Telegrama” (1986).

O parte importantă a creației sale este reprezentată de poezia satirică și umoristică, de fabulă, epigramă și rondel. Volume precum „Ultima modă”, „Cioara celebră” și „Lumânărele” pun în valoare spiritul de observație al autorului, concizia expresiei, ironia și dimensiunea etico-civică a scrisului său.

Volumele „Mărgeanul zilelor” (1987), „Sfintele rădăcini” (1997) și „Patimile vieții” (2000) au confirmat însă și o altă latură a creației sale: poezia lirică, meditativă și elegiacă. În aceste cărți, Vladimir Rusnac abordează teme precum trecerea timpului, legătura cu pământul natal, memoria, iubirea, suferința, rădăcinile familiale și responsabilitatea morală a omului. Referindu-se la aceste trei volume reprezentative, criticul literar Tudor Palladi observa că autorul construiește un univers personal definit prin ritmul sufletesc al culorilor și prin finețea unui lirism trăit simplu și spontan, deopotrivă elegiac, meditativ și etico-civic.

Activitatea editorială a poetului a continuat prin volumele „Fabule” (2004), „Scrieri alese” (2005), „Fără tine. În amintirea Agnesei Roșca” (2010) și „Adă-mi în suflet lumină” (2014). Volumul memorial „Fără tine” dă expresie durerii pierderii și păstrează, prin poezie, chipul ființei iubite, într-un discurs al amintirii, al fidelității și al singurătății.

O componentă importantă a activității sale o constituie traducerea literară. Numeroase creații ale lui Vladimir Rusnac au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, georgiană, armeană, azeră și tătară. La rândul său, poetul a tălmăcit în limba română din poezia rusă, azeră, georgiană și armeană, contribuind la apropierea dintre literaturi și culturi.

Creația lui Vladimir Rusnac a fost comentată de scriitori și critici literari precum Pavel Boțu, Nicolae Bilețchi, Mihai Cimpoi, Vasile Romanciuc, Claudia Partole, Tudor Palladi, Victor Mitrofan, Ion Proca și alții. Exegeții au evidențiat dimensiunea etică și civică a operei sale, legătura cu tradiția, sinceritatea lirică și meșteșugul cultivării formelor poetice clasice.

Pentru activitatea sa literară și culturală, Vladimir Rusnac a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”.

La mulți ani, stimate domnule Vladimir Rusnac!

avizier

In memoriam Vlad CIUMAC

(23 februarie 1956 – 7 iulie 2026)

Echipa de conducere a Uniunii Scriitorilor din Moldova exprimă sincere condoleanțe doamnei Ana CIUMAC, secretara Uniunii Scriitorilor din Moldova, și familiei îndoliate, în legătură cu plecarea la cele veșnice, pe 7 iulie 2026, a soțului său, Vlad CIUMAC.

Am primit cu profundă tristețe vestea stingerii sale din viață, după o grea perioadă de boală.

Vlad Ciumac a fost un om demn, inteligent și generos, un prieten apropiat și un susținător sincer al scriitorilor.

În aceste clipe de durere, suntem alături de doamna Ana Ciumac și de familia sa.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.

3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).