Fondată in 1920

„EMINESCU ȘI (T)ACTUL CRITIC”. Conferință publică și lansarea volumului „Critice” de Ștefan Hostiuc

(15 iunie 2026)

Stimați colegi, Uniunea Scriitorilor din Moldova vă invită, în data de 15 iunie 2026, la evenimentele prilejuite de Ziua comemorării lui Mihai Eminescu, organizate la Chișinău. Programul zilei va începe la ora 10:00, cu un moment comemorativ de depunere de flori și de evocare a creației eminesciene în Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt”, precum și la monumentul lui Mihai Eminescu din fața Casei Scriitorilor. Începând cu ora 11:00, la Casa Scriitorilor va avea loc conferința publică „Eminescu și (t)actul critic”, susținută de Ștefan HOSTIUC, poet, critic și istoric literar, una dintre vocile importante ale culturii române din Bucovina. Evenimentul va include și lansarea volumului „Critice”, apărut la Editura Druk Art din Cernăuți. Întâlnirea va propune o discuție despre actualitatea lecturii eminesciene, despre raportul dintre exercițiul critic și memoria culturală, despre locul Cernăuțiului și al Bucovinei în configurarea unei conștiințe literare românești. Conferința va porni de la preocupările constante ale lui Ștefan Hostiuc pentru opera lui Mihai Eminescu, pentru literatura română din nordul Bucovinei și pentru dialogul cultural dintre spații, generații și instituții. În calitate de vorbitori, la eveniment vor participa: Leo BUTNARU, Grigore CHIPER, Mircea V. CIOBANU, Vitalie CIOBANU, Ivan PILCHIN. Evenimentul va fi moderat de Teo CHIRIAC și Arcadie SUCEVEANU. Ștefan HOSTIUC s-a născut la 28 decembrie 1951, în comuna Mahala, regiunea Cernăuți. A studiat filologia română la Universitatea din Cernăuți. A fost crainic la Radio Kiev, lector la Catedra de Filologie Română și Clasică a Universității din Cernăuți, redactor la revista „Glasul Bucovinei”, redactor-șef adjunct la „Septentrion literar” și redactor-șef al revistei „Mesager bucovinean”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România. A semnat volume de poezie, critică literară, interviuri și publicistică, între care „Clepsidra reveriei”, „Scriitori români din nordul Bucovinei”, „Dialoguri septentrionale”, „Românii din Ucraina: teme, probleme, dileme” și „Critice”. Este coordonator al colecției „Scriitori români din Cernăuți” și laureat al mai multor premii literare. Evenimentul va avea loc la Casa Scriitorilor: Chișinău, str. 31 august 1989, nr. 98, etajul 2, Sala mică de conferințe. Parteneri: Editura Druk Art, Centrul Cultural Român „Eusebiu Hurmuzachi” din Cernăuți, Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, TVR Moldova, Radio România Chișinău, „Revista literară”. Vă așteptăm!

evenimente

PETRU DUDNIC – 85 DE ANI DE LA NAȘTERE

Petru Dudnic (10 iunie 1941, Iacobstal [azi Lazo] – 6 noiembrie 1984, Chișinău) a fost poet și publicist. S-a născut în familia țăranilor Marc și Xenia Dudnic. După începutul celui de-al Doilea Război Mondial, familia se mută la Camenca, unde își face școala medie (1947-1957).

După absolvirea școlii, se înscrie la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (Facultatea de Istorie și Filologie), își ia concediu academic și lucrează la Karaganda (Kazahstan), la o fabrică de ciment. În 1959, publică prima poezie, „Nocturnă”, în „Tinerimea Moldovei” (25 decembrie).

În 1960 se transferă la Universitatea de Stat din Leningrad (Facultatea de Ziaristică, secția serală), însă, îmbolnăvindu-se de hipertonie, părăsește facultatea în 1961 și lucrează în diferite întreprinderi din oraș și regiune. În 1963, se căsătorește cu Liubov Emilianenko (originară din Belarus). Revine la Chișinău în 1965 și activează mai mulți ani ca redactor la postul de radio pentru copii și tineret „Luceafărul” (Radio Moldova).

Debutul editorial are loc cu placheta „Infinitul aproape” (1968), care se deschide cu o recomandare a lui Grigore Vieru. Urmează volumele de poezie „Revărsarea culorilor” (1970) și „Răvașe din zbucium” (1971). În 1970, devine membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În 1973, publică volumul „Nerv”, considerat de critica literară drept una dintre realizările poetului. În 1974, îi apare prima carte de publicistică, „Lumina palmelor tale”, iar în 1975 publică poemul „Soltâs”, pentru care primește Premiul „Boris Glavan”. Tot în această perioadă apar și ediții în limba rusă din creația sa poetică.

În a doua jumătate a anilor ’70, publică „Țărâna de acasă” (1976) și „Tu și pământul meu” (1977), apoi volumul de publicistică „Cu numele tău pe buze” (1979). Între 1979-1981 urmează Cursurile superioare de literatură la Institutul „M. Gorki” din Moscova. În 1980, apare „Se-ntorcea la vatră tata”, iar în 1982 – „Văzduh pentru suflet”. În 1984 tipărește a treia carte de publicistică, „Grăbește-te a trăi”. În același an se stinge din viață, la 43 de ani, fiind înmormântat la cimitirul „Sfântul Lazăr” din Chișinău.

Postum apar volumele „Hatân” (cu prefață de Vasile Coroban) și „Planeta frăției” (1985), iar în 2012 este publicată antologia postumă „Poeme și epistole în zbucium” (selecția, antologarea și prefața sunt semnate de Vitalie Răileanu), prima carte în grafia latină a lui Petru Dudnic.

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, putere de creație și împliniri, adresăm poetului, criticului literar, traducătorului și editorului Tudor PALLADI, care, la 6 iunie 2026, a sărbătorit aniversarea a 80-a de la naștere!

Tudor Palladi s-a născut la 6 iunie 1946, în satul Bălănești, raionul Nisporeni. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova (1969). Din 1974, și-a legat activitatea profesională de domeniul editorial, activând în calitate de redactor la editurile „Cartea moldovenească”, „Literatura artistică”, „Hyperion” și, ulterior, la „Cartea Moldovei”.

Versurile sale au fost incluse în cunoscuta culegere colectivă „Dintre sute de catarge” (în edițiile din 1975 și 1977), volum care a reunit mai multe voci literare importante ale generației sale.

Debutul editorial al lui Tudor Palladi s-a produs în 1990, cu volumul de poeme „Plăpând ca un colte”, urmat de cartea de poezii pentru copii „Mugurașii mugurei” (1991) și de volumul de poeme „Odiseea lacrimii” (1994).

În anii următori, Tudor Palladi și-a continuat activitatea literară prin volume de poezie, eseu și critică literară: „Momentul monumentelor perene” (2005), „Nemărginirea clipei” (2011), „Între aspirație și inspirație, modele și forme moderne” (2011), „Semință și altar” (2012), „Talismanul ursitei” (2012), „Metafora între cuvânt și dramă” (în 3 volume) (2012-2020), „Apoteoză” (2014), „Cenușa din suspine. Poeme (Pălăduiri)” (2014) și „Împlinirea în Suferință sau Epifanizarea ideii și sentimentului de Om... Poetica versului” (2016).

Opera sa poetică se distinge printr-o expresie meditativă, prin tensiunea dintre confesiune, reflecție și rostire gravă, prin atașamentul față de limbă, memorie și valorile culturale. Volumele „Plăpând ca un colte” și „Odiseea lacrimii” au impus imaginea unui autor preocupat de condiția ființei umane, de fragilitatea omului și de puterea cuvântului de a ordona trăirea interioară.

O componentă importantă a activității lui Tudor Palladi o reprezintă critica literară și eseistica. A semnat numeroase eseuri, cronici și studii despre creația scriitorilor români clasici și contemporani. Din 1996, a coordonat, împreună cu criticul și istoricul literar Ion Ciocanu, colecția „Biblioteca școlarului” la Editura Litera, proiect editorial cu rol important în apropierea elevilor de textele fundamentale ale literaturii. Tudor Palladi a prefațat, de asemenea, mai multe volume ale unor scriitori contemporani, între care „Viața ca o întâmplare” de Anatol Caraman, „Omul visurilor” de Ion Cuzuioc, „Al Raiului tărâm” și „Iubirea” de Irina Ganea, „Romanța fără de sfârșit” de Teodor Octavirginianu.

Tudor Palladi este laureat al publicațiilor „Literatura și arta”, „Glasul Națiunii”, „Patria tânără” și „Moldova suverană”.

La această frumoasă aniversare, Uniunea Scriitorilor din Moldova îi adresează domnului Tudor Palladi urări de sănătate, ani luminoși și noi împliniri literare.

La mulți ani, stimate domnule Tudor Palladi!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.

3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).