Fondată in 1920
Fondată in 1920
La mulți ani, cu multă sănătate și bucurii, adresăm poetului și traducătorului Vladimir RUSNAC, care, la 22 iunie 2026, a sărbătorit aniversarea a 90-a de la naștere!
Vladimir Rusnac s-a născut la 22 iunie 1936, în satul Ciorna, raionul Orhei. A urmat studiile la Facultatea de Fizică și Matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1958). A colaborat cu diverse publicații periodice, iar în anii 1969-1970 a activat în calitate de redactor la editurile „Cartea Moldovenească” și „Lumina”. Ulterior, a fost șef de secție la Comitetul de Stat pentru Televiziune și Radiodifuziune. Din octombrie 1979, s-a consacrat în întregime activității literare.
Debutul său editorial s-a produs în anul 1969, cu placheta de versuri satirice și umoristice „Poamă acră”. Cartea a anunțat o voce poetică atentă la realitățile cotidiene, capabilă să surprindă, prin umor, ironie și expresie concentrată, slăbiciunile și contradicțiile omenești.
În anii următori, Vladimir Rusnac a publicat volumele „Cine stinge stelele” (1972), „Zi de sărbătoare” (1973), „Cântecele verii” (1975), „M-a chemat la el izvorul” (1977), „Ultima modă” (1982), „Bobița de poamă” (1983), „Sunt fragezi zorii țării” (1984), „Cioara celebră” (1984), „Țărmul de aur al zilei” (1985), „Lumânărele” (1986) și „Telegrama” (1986).
O parte importantă a creației sale este reprezentată de poezia satirică și umoristică, de fabulă, epigramă și rondel. Volume precum „Ultima modă”, „Cioara celebră” și „Lumânărele” pun în valoare spiritul de observație al autorului, concizia expresiei, ironia și dimensiunea etico-civică a scrisului său.
Volumele „Mărgeanul zilelor” (1987), „Sfintele rădăcini” (1997) și „Patimile vieții” (2000) au confirmat însă și o altă latură a creației sale: poezia lirică, meditativă și elegiacă. În aceste cărți, Vladimir Rusnac abordează teme precum trecerea timpului, legătura cu pământul natal, memoria, iubirea, suferința, rădăcinile familiale și responsabilitatea morală a omului. Referindu-se la aceste trei volume reprezentative, criticul literar Tudor Palladi observa că autorul construiește un univers personal definit prin ritmul sufletesc al culorilor și prin finețea unui lirism trăit simplu și spontan, deopotrivă elegiac, meditativ și etico-civic.
Activitatea editorială a poetului a continuat prin volumele „Fabule” (2004), „Scrieri alese” (2005), „Fără tine. În amintirea Agnesei Roșca” (2010) și „Adă-mi în suflet lumină” (2014). Volumul memorial „Fără tine” dă expresie durerii pierderii și păstrează, prin poezie, chipul ființei iubite, într-un discurs al amintirii, al fidelității și al singurătății.
O componentă importantă a activității sale o constituie traducerea literară. Numeroase creații ale lui Vladimir Rusnac au fost traduse în limbile rusă, ucraineană, georgiană, armeană, azeră și tătară. La rândul său, poetul a tălmăcit în limba română din poezia rusă, azeră, georgiană și armeană, contribuind la apropierea dintre literaturi și culturi.
Creația lui Vladimir Rusnac a fost comentată de scriitori și critici literari precum Pavel Boțu, Nicolae Bilețchi, Mihai Cimpoi, Vasile Romanciuc, Claudia Partole, Tudor Palladi, Victor Mitrofan, Ion Proca și alții. Exegeții au evidențiat dimensiunea etică și civică a operei sale, legătura cu tradiția, sinceritatea lirică și meșteșugul cultivării formelor poetice clasice.
Pentru activitatea sa literară și culturală, Vladimir Rusnac a fost distins cu Medalia „Meritul Civic”.
La mulți ani, stimate domnule Vladimir Rusnac!
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii și împliniri, adresăm poetului, prozatorului, eseistului și dramaturgului Dorin CÂRCHELAN, care, la 1 iulie 2026, a sărbătorit aniversarea a 60-a de la naștere!
Dorin Cârchelan s-a născut la 1 iulie 1966, la Chișinău, în familia scriitorului Iuliu Cârchelan. A urmat studiile la Facultatea de Limbi Străine a Universității de Stat din Moldova, secția Limba și literatura franceză, pe care a absolvit-o în 1991.
Până în anul 1996, a lucrat în calitate de traducător de limbă franceză la o întreprindere din Chișinău. Ulterior, și-a desfășurat activitatea în presa pentru copii și tineret: a fost redactor de secție la revista „Noi”, colaborator literar al săptămânalului „Patria tânără”, iar din 1997 a colaborat cu redacția publicației „Florile dalbe”.
Dorin Cârchelan a debutat în presă la o vârstă fragedă, cu povestirea fantastică „Zeii nu au dreptul să greșească” (1981). De-a lungul anilor, a semnat poezie, proză, eseuri, publicistică, maxime și aforisme în revistele „Nistru”, „Moldova”, „Orizontul”, „Codri”, „Noi”, „A mic”, precum și în publicațiile „Literatura și arta”, „Glasul Națiunii”, „Tineretul Moldovei”, „Patria tânără”, „Moldova literară”, „Curierul de seară”, „Viața satului”, „Florile dalbe”, „Pasărea Phoenix”, „Dimineața” și „Făclia”.
Creațiile sale au fost incluse în mai multe antologii: „Dintre sute de catarge” (1984), „Cartea poeziei ’85” (1985), „Culorile ploii” (1986), „Constelația lirei” (1987), „Peste leagăn” (1988), „Iubire de metaforă” (2001), antologie de poezie postbelică în două volume, alcătuită de Mihail Dolgan, precum și în „O antologie cronologică a aforismului românesc de pretutindeni”, alcătuită de Efim Tarlapan (2005).
În anul 1986, Comitetul de conducere al Societății republicane „Prietenii cărții” și revista „Orizontul” i-au acordat, în cadrul concursului republican „La steaua”, Premiul I și Diploma de gradul I pentru cel mai bun debut în poezie al anului 1985.
Debutul său editorial s-a produs în 1988, cu volumul de versuri „Ultima cruciadă”. Cartea a conturat profilul unui poet preocupat de condiția ființei umane, de raportul dintre ideal și realitate, de căutarea sensului și de tensiunile conștiinței. În 1995, a publicat volumul „Obsesia cercului”, alcătuit din aforisme, eseuri și maxime. Cartea relevă dimensiunea reflexivă a creației sale, interesul pentru existență, pentru circularitatea experiențelor umane și pentru raportul dintre cunoaștere, singurătate și aspirația spre infinit.
Activitatea literară a lui Dorin Cârchelan a continuat prin volumele „Ușa din infinit” (poezii și eseuri, 2010), „Aspiratorul de gânduri” (comedie fantastică, 2011), „Aspiratorul de gânduri. Extinctorul de patimi” (piese de teatru science-fiction, 2019) și „Mai am ce spune...” (versuri, sonete și proză, 2020).
Volumul „Ușa din infinit” reprezintă o carte de sinteză, care reunește poezia și eseul sub semnul meditației asupra universului, al spiritului și al limitelor cunoașterii. Comedia science-fiction „Aspiratorul de gânduri” a fost montată în 2015 la Radioul Public, în cadrul emisiunii „Teatru la microfon”. Piesa a fost continuată prin „Extinctorul de patimi”, text care confirmă interesul autorului pentru literatura fantastică, pentru jocul ideilor și pentru explorarea, în registru ludic și satiric, a comportamentului uman.
Dorin Cârchelan a colaborat, de asemenea, cu mai mulți compozitori din Republica Moldova, între care Daria Radu, Dumitru Chițenco, Dinu Matveevici și Constantin Baranovschi.
Creația sa a fost comentată de scriitori și critici literari precum Gheorghe Vodă, Ion Vatamanu, Claudia Partole, Tudor Palladi, Liuba-Drăgostișa Bujor, Sergiu Grama, Ludmila Rusu etc.
Dorin Cârchelan este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova din anul 1996 și membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova din 1999.
La mulți ani, stimate domnule Dorin Cârchelan!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
