Fondată in 1920

Declarația Uniunii Scriitorilor din Moldova
„Împotriva campaniei de denigrare a scriitorilor și a altor Uniuni de creație din Republica Moldova”

23 martie 2026

Asistăm în ultimul timp la o agresivă campanie de discreditare, purtată pe rețelele de socializare și nu numai, a scriitorilor și a oamenilor de creație în general, deținători ai indemnizației de merit acordată de stat pentru contribuții deosebite la dezvoltarea culturii naționale. Cuantumul indemnizației de merit nu depășește un salariu mediu pe economie. E o modalitate de a răsplăti munca de o viață și totodată de a-i ajuta pe oamenii de creație, ajunși la o anumită vârstă, să-și continue activitatea, în situația în care pensia multora dintre ei este sub nivelul care le poate asigura o existență decentă. Cu toate acestea, Uniunea Scriitorilor are grijă de membrii săi confruntați cu probleme medicale sau de alt ordin, acordându-le ajutoare sociale în funcție de posibilitățile financiare ale instituției. Pentru un creator, procurarea de materiale pentru activitatea lui, procurarea de carte de specialitate sau de informare științifică generală, ca și ieșirile – obligatorii – din orizontul propriei culturi pentru vizite de documentare în țară și peste hotare reprezintă nu numai o necesitate vitală, care implică anumite costuri, ci și o chestiune de întreținere a condiției intelectuale și profesionale, de adecvare la „pulsul” culturii naționale și universale. Mecanisme de susținere a oamenilor de creație, de felul indemnizațiilor de merit, funcționează în mai multe state civilizate, inclusiv în cele ce și-au cucerit independența, ca și noi, în urma destrămări imperiului sovietic. Indemnizația de merit, trebuie spus foarte clar, nu este un supliment la pensie – o lege de acest fel există în România, nu și în Republica Moldova. Și indemnizația de merit nu se acordă oricărei persoane din acest domeniu care a împlinit 60 de ani. Statul oferă indemnizația de merit în baza unei selecții care se face în cadrul Uniunilor de creație. Sunt aplicate criterii de performanță artistică, în primul rând premii ale Uniunilor de creație, distincții de stat naționale și internaționale, traduceri în străinătate, vizibilitate publică, o pledoarie recunoscută a candidaților pentru valori naționale și democratice. Nicio selecție nu e fără cusur, dar a arunca anatema asupra tuturor scriitorilor și asupra Uniunilor de creație în ansamblul lor este în mod cert o diversiune. Sunt atacați fără temei intelectuali, creatori valoroși, prezentați ca fiind niște „privilegiați”, indivizi fără scrupule, care parazitează bugetul statului. Se insinuează că scriitorii și-ar fi vândut talentul, conștiința și idealurile pentru niște „plicuri cu bani”, se plânge ipocrit că vocea lor nu se mai aude ca altă dată, în momentele critice ale istoriei noastre. Nimic mai fals! Scriitorii au luat atitudine ori de câte ori au considerat că e necesar să-și spună punctul de vedere, prin articole de ziar sau emisiuni televizate, prin participare la dezbateri publice cu miză socială sau politică, dar și prin sutele și miile de întâlniri din școli, biblioteci, grădinițe de copii, având drept miză principală formarea conștiinței identitare românești și a ideii de europenitate etc. Nu i-au auzit doar cei care nu au vrut să audă. Inițiatorii acestor atacuri egalitariste de tip bolșevic pozează în „lupi moraliști” și varsă lacrimi de crocodil de mila poporului pe care artiștii (și nu clasa politică, din care fac parte și ei, „imaculații” acuzatori) l-ar fi adus la sapă de lemn. După ce au „rezolvat” pesemne problema Unirii, lupta cu oligarhia și corupția din Republica Moldova, după ce au „desăvârșit” desprinderea de imperiul sovietic, acești justițiari, foști politicieni, foști deputați în Parlamentul de la Chișinău, beneficiari ei înșiși ai unor retribuții de stat generoase, unii dintre ei fiind și proprietari de firme cu profit semnificativ, și-au găsit o nouă cauză: stigmatizarea, țintuirea la stâlpul infamiei a oamenilor de creație. Metodele acestor pseudo-revoltați amintesc de fostul PPCD, având același modus operandi: insinuări, demascări, atacuri la persoană, publicarea unor liste infamante de „privilegiați” și... „dușmani ai poporului” – acesta e mesajul subliminal. Falșii justițiari se pretind investigatori, își anunță textele ca „dezvăluiri senzaționale”, trișând de fapt, căci informația despre beneficiarii indemnizațiilor de merit este accesibilă oricui pe site-ul Ministerului Culturii. Mânați de frustrări și supărări private, în această oribilă campanie de denigrare a valorii s-au încadrat și persoane care nu se pot lăuda cu performanțe profesionale ieșite din comun și, mai ales, nu pot invoca în sprijinul lor o conduită morală ireproșabilă în raport cu instituția din care fac parte: este vorba inclusiv despre foști aderenți la Uniunea Scriitorilor „Nistru”, inițiată de ex-președintele comunist Vladimir Voronin – o organizație-fantomă, creată cu scopul de a submina Uniunea Scriitorilor din Moldova, cea care a inițiat și însuflețit Mișcarea de Eliberare Națională – scriitori basarabeni care prin creația lor contribuie la integrarea literaturii din Republica Moldova în literatura română contemporană. Noi credem că această campanie de defăimare nu este accidentală, ci e parte a „războiului hibrid” al Rusiei împotriva Republicii Moldova și ținta a fost bine aleasă: scriitorii, intelectualii români din Basarabia, într-un context în care eforturile noastre de integrare europeană, susținute de intelectuali, de Uniunile de creație, capătă un orizont tangibil, iar Ucraina rezistă pe câmpul de luptă în fața invaziei rusești. Cerem confraților noștri de breaslă să nu se lase manipulați și atrași în aceste jocuri populiste și resentimentare. Chemăm celelalte Uniuni de creație din Moldova să se solidarizeze cu demersul nostru și să înlăture suspiciunile și discordia pe care această campanie de denigrare le poate trezi în rândul propriilor membri. Uniunea Scriitorilor din Moldova declară că rămâne deschisă pentru orice dezbatere, dar fără insinuări și acuzații nefondate. Cerem instituțiilor statului, Ministerului Culturii, să nu se lase influențate de aceste învinuiri nedemne, injurioase, proferate în spațiul public, să aplice în continuare criteriile elaborate în ceea ce privește acordarea indemnizațiilor de merit pentru oamenii de creație care susțin prin opere de valoare identitatea națională românească a Republicii Moldova și aspirația noastră de aderare la Uniunea Europeană – un spațiu al legii, prosperității și meritocrației, inclusiv pe plan cultural. Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova, 23 martie 2026

evenimente

ION PELIVAN – 150 DE ANI DE LA NAȘTERE

Ion Pelivan (1 aprilie 1876, Rezeni, Lăpușna – 25 ianuarie 1954, închisoarea Sighetu Marmației; înmormântat la cimitirul Mănăstirii Cernica, București) a fost publicist și doctor în drept, deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul României, ministru al Justiției, conducător al Filialei din Basarabia a Asociației de Cultură „Astra” (1927-1936).

Format la Seminarul Teologic din Chișinău și la Universitatea din Dorpat (Tartu), Facultatea de Drept, Ion Pelivan intră devreme în conflict cu autoritățile țariste: pentru participare activă la mișcarea studențească „Pământenia basarabeană” este arestat și deportat la Veatka și Arhanghelsk. Revenit la Chișinău, împreună cu C. Stere și Em. Gavriliță, întemeiază primul ziar în limba română, „Basarabia” (1906). Urmează o etapă bălțeană, în care adună o bibliotecă românească adusă clandestin și organizează un cerc de intelectuali orientat spre drepturile naționale.

În 1917, participă la fondarea Partidului Național Țărănesc. Partidul Moldovenesc îl propune pentru funcția de președinte al Sfatului Țării, însă el cedează în favoarea lui Ion Inculeț. Activitatea publică și cea de publicist se continuă în plan internațional: ia parte la Conferința de Pace de la Paris (1919-1920) și la cea de la Geneva (1922), iar în aceeași perioadă publică în ziare pariziene („Le temps”, „Le Victoire”, „Le Patrie”). Tot atunci apar și două volume în limba franceză, legate de unirea Basarabiei cu România: „L’union de la Bessarabie a la Mere-Patrie – la Roumanie” (Paris, 1919) și „Les droits des Roumains sur la Bessarabie” (Paris, 1920).

Ion Pelivan este menționat și ca Director general responsabil pentru afacerile străine (Ministru de Externe) în Republica Democratică Moldovenească, iar după Unire devine ministru al Justiției în guvernul condus de Alexandru Vaida-Voievod. În scris, își continuă interesul pentru documente și interpretări istorice prin eseul „Tadeu Ivanovici Hasdeu. 1769-1855” (București, 1932) și prin contribuții în periodice: „Câteva acte din trecut” („Arhivele Basarabiei”, 1935, nr. 4), „Figuri basarabene din trecut” („Arhivele Basarabiei”, 1938, nr. 1-4), „Contribuții noi pentru lămurirea evoluției naționalismului între Prut și Nistru” („Viața Basarabiei”, 1938, nr. 3-4), „Basarabia sub oblăduirea moscovită” („Viața Basarabiei”, 1938, nr. 6-7), eseul „Alexandru Matei Cotruță” („Viața Basarabiei”, 1940, nr. 9-10) și „Profesorul Nicolae Iorga” („Viața Basarabiei”, 1941, nr. 6-7), culminând cu volumul „Basarabia de sub oblăduirea rusească” (București, 1941).

În 1940, se refugiază în România, dar este arestat în Noaptea demnitarilor de regimul comunist al lui Petru Groza pentru rolul său în unirea Basarabiei cu România și pentru opoziția sa fermă față de comunism și Uniunea Sovietică. S-a stins din viață în închisoarea Sighetu Marmației la 25 ianuarie 1954.

Astăzi, în Republica Moldova, numele lui Ion Pelivan poartă o localitate din raionul Orhei, Liceul teoretic din satul Răzeni (raionul Ialoveni), o stradă din sectorul Buiucani a municipiului Chișinău.

avizier

La mulți ani, cu multă sănătate și bucurii, îi adresăm astăzi poetului și diplomatului Vergiliu DERGACI, care, la 30 martie 2026, a sărbătorit aniversarea a 60-a de la naștere!

Vergiliu Dergaci s-a născut la 30 martie 1966, la Chișinău. A absolvit Școala medie nr. 1 din Chișinău, iar în 1989 a încheiat studiile la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, Facultatea de Relații Internaționale, secția Est. Activitatea sa profesională s-a desfășurat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova.

De-a lungul anilor, a colaborat cu publicații precum „Columna”, „Moldova”, „Literatura și arta” și „Glasul Națiunii”.

Debutul său editorial a avut loc în anul 1997, cu placheta de versuri „Florile spasmelor”. Volumul anunța o voce poetică atentă la construcția textului, preocupată de rigoarea formei și de expresivitatea imaginii.

Creația sa lirică s-a conturat ulterior prin volumele „Neant și amulete” (2006), „Geometria literelor” (2010), „101 poeme” (2012), „Contemporanele Adameadei” (2013) și „COR a (l) bia MIR aculoasă «Agapornis»” (2015). Aceste titluri configurează un traseu poetic coerent, în care reflecția, sensibilitatea și atenția pentru elaborarea limbajului se află într-un constant echilibru. Comentariul critic a remarcat în poezia lui Vergiliu Dergaci tensiunea fertilă dintre sobrietatea formei și deschiderea spre metaforă, precum și atașamentul pentru o expresie poetică de filiație tradițională.

La mulți ani, stimate domnule Vergiliu Dergaci!

proiecte

PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026

1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”.

2. Proiectul cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”.

3. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”.

4. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”.

5. Proiectul cultural „Scriitorii din Republica Moldova: in memoriam”.

PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT

6. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.

7. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.

Citiți
în acest
număr

„Revista literară”, nr. 1, 2026

Din cuprins:
„Ceata anonimă și «fiorul sacru» al răului” de Adrian CIUBOTARU;
„Haos” de Teo CHIRIAC;
„Experimente și experimente” de Nichita DANILOV;
„Liviu Deleanu și crudul mâine” de Eugen LUNGU;
„Gheorghe Cincilei, directorul fondator al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău” de Maria ȘLEAHTIȚCHI;
„Președintele Podului Mirabeau (IV)” de Arcadie SUCEVEANU;
„Iberice. Zile și nopți” (poezie) de Margareta CURTESCU;
„Eroi și bufoni” de Leo BUTNARU;
„Călătorie spre frasinul gigant (fragmente)” (proză) de Nicolae POPA;
„Uniunea Scriitorilor din Moldova, decorată cu ordinul «Meritul Cultural» al statului român” (consemnare de Ivan PILCHIN);
„Liviu Deleanu, avangardistul înfometat” de Lucia ȚURCANU;
„Un spirit polivalent” de Larisa TUREA;
„Singurătatea nu-și negociază hotarele” (versuri) de Vasile NEDELCIU;
„Între memorie și adevăr” de Olga CĂPĂȚÂNĂ;
„Trecătoarea morților” (poezie) de Liviu DELEANU;
„Un omagiu pios pentru Paul Goma” de Nicolae ENCIU;
„O poezie a fragilității” de Nina CORCINSCHI;
„Proximități și mărturisiri de Ioan Pintea” de Vasile GRIBINCEA;
„Iubire și absență. Jurnalul contaminării” de Adelina LABIC-LUNGU;
„Confruntări postimperiale” de Svetlana SUVEICĂ (traducere din limba engleză de Cristian FULAȘ).