Fondată in 1920
Fondată in 1920
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, putere de muncă și împliniri, adresăm astăzi poetului, publicistului și traducătorului Ion CAȚAVEICĂ, cu ocazia aniversării a 75-a de la naștere!
Ion Cațaveică s-a născut la 5 iunie 1951, în satul Bocani, raionul Fălești. După absolvirea școlii, a fost director al Casei de Cultură din satul Pietrosu (1968-1969). În 1969, a fost înmatriculat la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Filologie, specialitatea Limba și literatura română, pe care a absolvit-o în 1973, cu mențiune. I-a avut printre dascăli pe Ion Evtușenco, Petru Botezatu, Lev Eșanu, Eliza Botezatu, Valeriu Senic, Ilarion Matcovschi și alți profesori care au format generații importante de filologi și oameni de cultură.
Primele sale încercări literare și publicistice datează din anii studenției, când publică în ziarul „Pedagogul” al institutului. Frecventează ședințele Cenaclului literar „Luminița”, pe care ajunge să îl conducă, iar în 1972, în revista „Moldova”, îi apare primul ciclu de versuri, însoțit de o prezentare semnată de poetul Anatol Ciocanu. Participă, de asemenea, la ședințele Cenaclului literar „Luceafărul” din Chișinău, unde este remarcat și susținut de Grigore Vieru și Liviu Damian. Versurile sale au fost incluse în edițiile cunoscutei culegeri „Dintre sute de catarge”.
După absolvire, în 1974, devine lector-asistent la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din cadrul Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți. Între 1977 și 1979, urmează doctorantura la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe a Moldovei. Din 1979 până în 1984, activează în calitate de redactor la Editura „Literatura Artistică” din Chișinău, iar între 1984 și 1987 este șef al secției literatură și cultură la ziarul „Tinerimea Moldovei”. În perioada 1987-2000, lucrează la săptămânalul „Literatura și arta”, mai întâi în calitate de corespondent special, apoi de redactor-șef adjunct.
Debutul editorial al lui Ion Cațaveică se produce în 1983, cu volumul de poezie „Măsura de laudă”, apărut la Editura „Literatura Artistică” și prefațat de Aureliu Busuioc. Cartea a atras atenția asupra unui poet cerebral, atent la rigoarea rostirii și la echilibrul interior al poemului. Aureliu Busuioc a intuit de la debut profilul unui poet al lucidității și al construcției intelectuale, iar receptarea critică a cărții a confirmat apariția unei voci distincte în poezia basarabeană a anilor ’80.
După o îndelungată activitate publicistică și editorială, Ion Cațaveică revine în atenția cititorilor cu volumul „Exerciții de memorie”, apărut în 2021. Cartea a fost nominalizată la Premiile Uniunii Scriitorilor din Moldova pe anul 2021, la categoria Cartea de jurnal și memorii.
În perioada deșteptării naționale, Ion Cațaveică s-a remarcat prin articole de rezonanță dedicate democratizării, promovării idealurilor naționale și afirmării conștiinței civice. A realizat reportaje și materiale de actualitate pentru posturi de radio din străinătate, între care Europa Liberă, Svoboda, BBC Londra, Vocea Americii și Radio France Internationale. În 1989, a participat la o conferință internațională privind drepturile omului, prilej cu care a acordat interviuri pentru publicații importante, precum „Le Figaro”, „Libération” și „Le Monde”.
Pe lângă activitatea de poet și publicist, Ion Cațaveică a desfășurat o muncă susținută de redactor și traducător. A redactat volume importante, între care „Miorița” de Vasile Alecsandri și „Metodă de nai” de Vasile Iovu, și a tradus cărți precum „Timpul bunelor speranțe” de I. Smoktunovski, „Puiul de elan. Povestiri” de V. Ciaplina și „Puiul de vulpe” de I. Koval.
Pentru activitatea sa literară, publicistică și culturală, Ion Cațaveică a fost distins, în 2012, cu Medalia „Mihai Eminescu”.
La mulți ani, stimate domnule Ion Cațaveică!
La mulți ani, cu multă sănătate, bucurii, inspirație și împliniri literare, adresăm astăzi poetei, prozatoarei, eseistei și traducătoarei Lucreția BÂRLĂDEANU, cu ocazia aniversării a 70-a de la naștere!
Lucreția Bârlădeanu s-a născut la 30 mai 1956, în satul Tătărăuca Veche, raionul Soroca. A absolvit Facultatea de Filologie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. În 1996, și-a susținut doctoratul în filologie la Academia de Științe a Moldovei, cu teza „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu”.
Activitatea sa profesională a început în satul de baștină, unde, între 1979 și 1982, a fost profesoară la școala medie. Ulterior, a activat ca lector asistent la Catedra de limba și literatura română a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1982-1988), apoi ca lector superior și conferențiar universitar la Catedra de Teatrologie și Literatură Universală a Universității de Arte (1988-1998). Din 1998, locuiește la Paris, unde și-a continuat activitatea literară, eseistică și de mediere culturală între spațiul românesc și cel francez.
A debutat în culegerea colectivă „Dintre sute de catarge” (1977), iar debutul editorial l-a realizat cu volumul de poezie „Roua de cuvinte” (1988). Au urmat cărțile de versuri „Clipe cu păsări” (1996) și „Capitalul din Para Sângelui” (1998), volume care au conturat o voce lirică distinctă, atentă la delicatețea stărilor interioare și la tensiunile identitare ale unei conștiințe aflate între locul originar și spațiul european al exilului ales.
O direcție importantă a operei sale o reprezintă eseistica și reflecția critică. Studiul „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu” (1996) confirmă interesul autoarei pentru temele majore ale literaturii române, completat, de-a lungul timpului, de texte despre George Bacovia, George Coșbuc, Lucian Blaga, Liviu Damian, Grigore Vieru și alți autori. Volumele „Dialoguri pariziene…” (2005, ediția a II-a – 2014) și „Secolul nomazilor” (2006) exprimă poziționarea scriitoarei între culturi, limbi, experiențe și forme diferite de apartenență.
După stabilirea la Paris, Lucreția Bârlădeanu a publicat cărți care lărgesc aria preocupărilor sale literare (poezie, proză scurtă, roman, literatură pentru copii, dramaturgie): „Dealul Drăguței (Amintiri din altă copilărie)” (2010), „Scrisori din Paris” (2011), „Lectures de métro” (2012), „Le prix de remède” (2014), „Surprises de métro” (2015), „Tunica portocalie” (2016), „Misterul de Est” (2020), „Cherche la femme” (2021), „Motănașul din flori” (2022), „Crimă la Paris” (2023) și „Regele Balului” (2025).
Lucreția Bârlădeanu este prezentă și în spațiul traducerii și al promovării literaturii române în limba franceză. Antologia „Nouvelles de Moldavie” (2013), realizată în traducerea lui Jean-Louis Courriol, a contribuit la circulația prozei scurte basarabene în Franța, iar propriile ei cărți publicate în limba franceză au consolidat profilul unei autoare care aparține, prin biografie și prin operă, mai multor spații culturale.
Activitatea sa literară a fost răsplătită cu numeroase distincții: Medalia „Mihai Eminescu” (2010), titlul de Cetățean de onoare al satului Tătărăuca Veche (2011), titlul de Cetățean de onoare al raionului Soroca (2013), Premiul „Danaster” pentru proză pentru copii al Fundației Culturale „Eco Art” din Iași pentru volumul „Dealul Drăguței” (2011), Premiul Diaspora al Salonului Internațional de Carte de la Chișinău (2011), Premiul Epistolaris pentru cartea „Scrisori din Paris” (2012), Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru Relații Culturale pe anul 2011, Premiul special al Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru cartea de proză „Tunica portocalie” pe anul 2016, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru volumul „Misterul de Est” pe anul 2021, Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru literatură pentru copii pentru „Motănașul din flori” pe anul 2023 și Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru dramaturgie pentru piesa „Crimă la Paris” pe anul 2024.
La mulți ani, stimată doamnă Lucreția Bârlădeanu!
PROIECTE INIȚIATE ȘI REALIZATE DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN MOLDOVA ÎN ANUL 2026
1. Proiectul cultural „Gala Premiilor Literare (ediția a XVII-a)”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
2. Proiectul cultural „Cafeneaua literară la Casa Scriitorilor”, susținut din Fondul Național al Culturii în Republica Moldova (Ministerul Culturii Republicii Moldova) și de către Uniunea Scriitorilor din Moldova.
3. Proiectul cultural „Scriitorii pentru Capitală, Capitala pentru Scriitori” (ediția a V-a), desfășurat în parteneriat cu Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”, susținut de către Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a Consiliului municipal Chișinău și Uniunea Scriitorilor din Moldova.
PROIECTE REALIZATE ÎN PARTENERIAT
4. Campania națională de promovare a lecturii „Să citim împreună!” (ediția a XV-a), realizată de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Moldova, și susținută de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova.
5. Concursul Național de Lectură „La izvoarele înțelepciunii” (ediția a XXXVI-a), organizat de Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova și Secția Natională IBBY din Republica Moldova.
