Întâlnire cu Excelența Sa, domnul Paun Rohovei, Ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova

Pe 10 decembrie 2025, la sediul Uniunii Scriitorilor din Moldova, a avut loc o nouă ediție a proiectului cultural „Diplomație și cultură: dialoguri la Casa Scriitorilor”, organizat de Uniunea Scriitorilor din Moldova și Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, cu susținerea Ministerului Culturii al Republicii Moldova.

Întâlnirea a avut ca invitat de onoare pe Excelența Sa, domnul Paun ROHOVEI, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova. Dialogul a fost moderat de Teo CHIRIAC, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, și Ivan PILCHIN, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. De asemenea, la eveniment au fost prezenți domnul Mykola TURYK, consilier al Ambasadei Ucrainei pe probleme cultural-umanitare, și doamna Yuliia KLOCHKO, secretar I pe mass-media al Ambasadei Ucrainei în Republica Moldova.

În deschidere, a fost păstrat un minut de reculegere în memoria soldaților ucraineni căzuți pe frontul de apărare a Ucrainei împotriva agresiunii militare din partea Federației Ruse.

A urmat prezentarea succintă a proiectului și a invitatului de onoare. Excelența Sa, domnul Paun Rohovei, Ambasador al Ucrainei în Republica Moldova, este diplomat de carieră și istoric de formație, cu experiență în misiuni la București și Chișinău. În intervenția sa de început, ambasadorul a fixat, din primele minute, tonul întâlnirii printr-o afirmație care a devenit o idee recurentă a dialogului: „Suntem foarte apropiați”.

Dialogul a urmărit, în primul rând, raportul dintre diplomație și cultură într-un context în care războiul a modificat vocabularul solidarității și a reconfigurat agenda relațiilor dintre state. Ambasadorul a formulat direct această mutație, observând că „cel mai tare am avut nevoie de cultură după ce a început războiul”. În logica acestei idei, cultura a fost discutată ca resursă de rezistență, de orientare și de reconstrucție morală. Din această perspectivă, a fost reluată tema diplomației culturale ca instrument al relațiilor bilaterale și al încrederii, ambasadorul subliniind: „Cultura își are o prioritate, un cuvânt de spus foarte puternic”. În cadrul întâlnirii, această afirmație a funcționat ca o invitație de a trata colaborarea culturală nu ca un șir de evenimente disparate, ci ca o direcție asumată, cu o continuitate instituțională.

Un segment important al discuției s-a concentrat pe rolul literaturii într-o epocă dominată de presiuni informaționale, de propagandă și deformări deliberate ale realității. Ambasadorul a sintetizat limpede această temă: „Literatura este un instrument de luptă împotriva dezinformării și manipulării”, dezvoltând ideea că lectura formează discernământ, iar discernământul devine formă de apărare civică. În aceeași logică, a fost invocată funcția formativă a canonului literar, cu formula: „Literatura clasică asigură imunitatea unui popor de a respinge orice dezinformare”. În contextul discuției, literatura a apărut astfel nu doar ca patrimoniu, ci ca mecanism de educație democratică, de consolidare a unei culturi a dialogului și de protejare a spațiului public de radicalizare și de falsificare.

Pornind de la experiențele concrete ale mediului literar din Republica Moldova, a fost prezentată și dimensiunea civică a Uniunii Scriitorilor din Moldova în anii de început ai războiului în Ucraina, inclusiv Campania umanitară „Scriitorii pentru refugiații ucraineni” (lansată în aprilie 2022), precum și inițiativele publice de pledoarie pentru pace. Reamintirea acestor acțiuni a fost integrată în discuția despre felul în care instituțiile culturale pot trece de la declarații la fapte, iar în fundalul acestei teme s-a articulat și în comentariu ambasadorului Paun Rohovei, care a lărgit sensul confruntării: „Lupta se duce nu cu armele, ci cu un popor, cu valorile lui”.

Pe linia cooperării culturale, dialogul a pus accent pe traducere și circulația textelor în spațiul limbii române și a limbii ucrainene. Ambasadorul a numit traducerea drept „un lucru nobil”, iar afirmația a fost însoțită de discuții despre cum pot fi transformate traducerile, edițiile și colaborările teatrale într-o strategie de prezență coerentă a literaturii și dramaturgiei ucrainene în spațiul cultural românesc și, prin el, în spațiul european.

Au fost discutate, de asemenea, exemple de inițiative culturale care pot deveni repere de cooperare durabilă. În acest cadru, ambasadorul a menționat proiectul unui ghid audio în limba ucraineană pentru muzeele din Chișinău, destinat atât comunității refugiaților, cât și unui public ucrainean interesat de Chișinău. Un alt punct a fost dedicat memoriei culturale comune și proiectelor de valorizare a patrimoniului arheologic și istoric regional, prin referirea la proiectul trilateral (Ucraina, România, Republica Moldova) „Tripolie Cucuteni”.

Întregul dialog a fost traversat de ideea că Republica Moldova și Ucraina se află în același timp într-o confruntare pentru securitate și într-un proces de articulare a unei identități europene asumate. Discuția a fost completată de o privire asupra schimbărilor interne din Republica Moldova, în termenii percepției unui diplomat care a cunoscut acest spațiu de-a lungul mai multor etape: „Sunt multe schimbări în Republica Moldova datorită parcursului de integrare europeană; țara e mai prosperă, mai luminoasă”. În aceeași ordine de idei, ambasadorul a adăugat o mărturisire personală ce a dat întâlnirii o notă de apropiere umană: „M-am îndrăgostit de Moldova – o țară mare datorită poporului, oamenilor, valorilor sale culturale”.

În partea de discuție liberă cu publicul, scriitori, artiști și jurnaliști culturali au formulat întrebări și comentarii despre tipurile de proiecte comune care pot fi dezvoltate, despre nevoia de continuitate a traducerilor, despre rolul instituțiilor de creație în sprijinirea refugiaților, precum și despre funcția literaturii în documentarea traumei și în reconstrucția morală. Au intervenit, cu întrebări și sugestii, Leo BUTNARU, Angela ARAMĂ, Dumitru APETRI, Vitalie CIOBANU, Viorica COVALSCHI, Irina NECHIT, iar discuția a urmărit, în mod constant, ideea de colaborare directă între scriitori, editori, traducători, biblioteci, teatre, universități.

Întâlnirea s-a încheiat cu concluzii scurte ale moderatorilor și cu mulțumiri adresate Excelenței Sale, domnului Paun Rohovei, urmate de fotografie de grup și discuții neformale.

Reportaj fotografic: Dragoș COJOCARU.

Consemnare: Ivan PILCHIN, coordonator al proiectului.