Fondată in 1920

Dezbatere: „Proza actuală românească din Republica Moldova”

06 octombrie 2023

Pe data de 06 octombrie 2023, în Sala mică de conferințe a Casei Scriitorilor, a avut loc dezbaterea „Proza actuală românească din Republica Moldova”, organizată de Uniunea Scriitorilor din Moldova și de Filiala Chișinău a USR, în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței științifice internaționale „Filologia modernă: realizări și perspective în context european” (Chișinău, 5-6 octombrie 2023).

În cadrul discuției moderate de Teo CHIRIAC, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova, s-a produs un schimb de idei și de opinii privind procesul literar autohton. Împreună, participanții au încercat să răspundă la mai multe întrebări actuale: încotro se îndreaptă romanul contemporan, care sunt cele mai importante tendințe și strategii narative în proza tânără, prin ce se deosebește retorica romanului de azi de cea de acum două sau trei decenii, cum narațiunea copilăriei în romanele din Republica Moldova poate fi văzută drept o formă de recuperare identitară, cum putem să revigorăm liantul dintre scriitor, editură și cititor?

În debutul evenimentului, dr. hab. Alexandru BURLACU, criticul și istoricul literar, a oferit o panoramă a prozei actuale din Republica Moldova, trecând în revistă cele mai importante modele, structuri și strategii narative, probleme ale stilului și ale tehnicilor narative din proza basarabeană actuală; identificând elementele ei novatoare; oferind idei de perspectivă asupra viitorului romanului românesc din spațiul basarabean.

Dr. hab. Maria ȘLEAHTIȚCHI, director al Muzeului Național al Literaturii Române din Chișinău, a evidențiat maturitatea prozei basarabene, care poate fi integrată în corpul general al literaturii române de azi.

Dr. Jarmila HORÁKOVÁ, lector la Facultatea de Litere a Universității Caroline din Praga, a relatat despre receptarea literaturii române din Republica Moldova în Cehia, oferind o panoramă a traducerilor din creația autorilor basarabeni în limba cehă.

Dr. Oxana GHERMAN, cercetătoare și criticul literar, a punctat câteva momente ale prozei tinere din Republica Moldova: opțiuni narative, specificul stilistic, căutări și elemente novatoare ale prozatorilor tineri din Republica Moldova.

Dr. Constantin IVANOV, cercetător de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, a evidențiat etapele marcante ale evoluției prozei basarabene, făcând trimitere la cercetările istoricului literar dr. hab. Andrei ȚURCANU. De asemenea, Constantin Ivanov a evocat câteva concluzii ale cercetării dr. Nadejda IVANOV despre narațiunea copilăriei în romanele din Republica Moldova ca o formă de recuperare identitară.

Dr. Inga SOROCEANU, pedagog și cercetătoare de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, a evocat importanța promovării lecturii în rândul elevilor, precum și a unui dialog nonformal dintre scriitori și cititori.

Poeta și criticul literar Maria PILCHIN a remarcat schimbarea de paradigmă în zona limbajului literar, criza cititului și a domeniului filologic în general, mutațiile culturale care determină preferințele tinerilor în materie de lectură.

Scriitoarea Claudia PARTOLE a evidențiat diversitatea tematică și tipologică a prozei basarabene și interesul tinerilor pentru proza adresată adolescenților.

Scriitorul Nicolae BĂLȚESCU a subliniat importanța menținerii contactelor dintre scriitori și cititorii de proză.

Scriitorul Vitalie CIOBANU, președinte al PEN Club Moldova, a relevat problema autenticității scrisului, a esențializării și a spiritului critic al scriitorilor; a evocat relația dintre industria literară și practica scrisului, făcând trimitere la câteva rețele de succes care au determinat interesul publicului pentru lectură.

În încheiere, scriitorul Val BUTNARU a evocat câteva exemple ale romanului basarabean actual, semnalând provocările și așteptările de viitori, dar și perspectiva de a trata în proza autohtonă marile teme (istorice, culturale, identitare etc.) ale spațiului basarabean.