Centenarul Unirii Basarabiei cu România.

Arcadie Suceveanu deschide întâlnirea cu un cuvânt emoționant referitor la importanța zilei, după care preoții Mitropoliei Basarabiei, veniți alături de părintele Ioan Cosoi, săvârșesc o slujbă de pomenire a membrilor Sfatului Țării și a scriitorilor deportați.

După acest moment solemn, programul a continuat cu istoricul Ion Țurcanu care a prezentat trei cărți aniversare: „Sfatul Țării, documente” – care cuprinde și procesele verbale de acum o sută de ani; „Basarabia în actul Marii Uniri – album foto-documentar”; „Sfatul Țării”. Domnia Sa a atras atenția publicului asupra faptului că, deși se vorbește mult despre acest moment istoric, foarte puțini știu cu adevărat ce s-a întâmplat atunci. A amintit rolul major al Guvernului României în actul de la 1918 și a insistat asupra necesității reUnirii.

Nicolae Dabija a remarcat că scriitorii au realizat deja Unirea în cadrul literaturii române. S-a încercat, până în prezent, să se facă Unirea pe bucăți (redobândirea cetățeniei române, admiterea la studii preuniversitare, universitare și postuniversitare etc.), dar s-a greșit. Scriitorul a invocat anul 1918, când Unirea s-a realizat instantaneu.

Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene Petre Dulfu din Baia Mare, a menționat că de Unire sunt interesate prea puține persoane și de datoria noastră a tuturora este ca să-i atragem pe toți cei inerți și indiferenți. A amintit că de la începutul anilor ’90 s-a implicat activ în campania de colectare a cărții românești și aducerea ei aici.

Gheorghe Pârja, membru al USR, a lansat la Chișinău volumul său de articole „Ochii Basarabiei” (2018), scrise de-a lungul timpului pe tema relațiiolor româno-basarabene și publicate în cotidianul „Graiul Maramureșului”.

Evenimentul a continuat cu două recitaluri de poezie. Primul, intitulat „Două voci – o singură literatură” i-a avut protagoniști pe Ion Pop și Emilian Galaicu-Păun. Ion Pop a spus în debutul lecturii că Unirea literară actuală a fost realizată de toți poeții buni. În ceea ce privește literatura scrisă în Basarabia, poetul clujean a scos în evidență generația ‘80, care a pus bazele unei sincronizări masive și de lungă durată. Recitalul a continuat cu poeții înscriși în program.