Anul literar

În cuvântul de deschidere, Arcadie Suceveanu a reiterat ideea că întrunirea anuală vrea să fixeze nişte jaloane pe harta literaturii, „o imagine în mişcare a momentului editorial actual”. Vorbitorul a precizat că Anul literar nu se reduce la apariţiile editoriale, ci include şi alte activităţi: editarea revistelor literare, care urmăreşte procesul literar în timp real, evenimentele literare, cum ar fi întâlnirile scriitoriceşti, lansările de carte, festivalurile, antologiile de literatură străină apărute în RM şi cele de literatură română ale autorilor autohtoni, apărute în străinătate. Bunăoară, în 2017 un număr al revistei de literatură universală de la Baku a fost consacrat literelor basarabene, iar la Iaşi (ed. Junimea) a fost editată o antologie de proză azeră. Preşedintele USM a mai amintit că suntem în preajma unui eveniment literar important – ediţia a VIII-a a Festivalului Internaţional Primăvara Europeană a Poeţilor. Totodată, a exprimat speranţa că anul viitor va demara programul de traducere şi editare a autorilor noştri în străinătate. A mai adăugat că USM depune eforturi pentru a întreţine procesul literar în continuare.

Lucia Ţurcanu a comentat volumele de poezie apărute în anul editorial 2017, specificând că acestea au o geografie editorială foarte largă: de la Bucureşti până la oraşe precum Soroca. Autoarea a adnotat fiecare plachetă, evidenţiind pe scurt trăsăturile cărţii şi integrându-le într-o categorie convenţională: Moni Stănilă, O lume de evantaie, pe care nu o împarţi cu nimeni, Alexandru Vakulovski, Privelişti, Dumitru Crudu, Cinci poeme din Rotterdam, Virgil Botnaru, Schimbare de altitudine; Eugenia Bulat, Piatra Ca’Vendramin, Grigore Chiper, Piese dintr-un puzzle (ultimii doi trecuţi la literatură de frontieră); Viaceslav Russu, Ad libitum, Gheorghe Colţun, Insistenţa chemării, Petre Popa, Blazonul veşniciei, Tatiana Afanas-Creciun, Lacrimile dragostei. Vorbitoarea a pomenit de antologiile auctoriale: Arcadie Suceveanu, 101 poeme (selecţia aparţine criticului Ioan Holban, care oferă o altă imagine a poetului), Leo Bordeianu, Harta, Victor Pânzaru, Muzeul seminţelor, Traian Vasilcău, Poezii alese, Nicolae Spătaru, Nebunul cu o singură fereastră, Opt (volum dedicat debutanţilor). Volumele de parodii şi epigrame: Titus Ştirbu, Unul scriem, doi – în minte şi Motanul poliglot, Tache Bârcă, Vorbe, nişte vorbe, Ion Diviza, Trei epigramişti români. Autoarea a regretat, la final, lipsa debuturilor individuale în poezie.

Ana Bantoş a integrat cărţile de proză într-o arie problematică mai largă, deschizând totodată o discuţie asupra nivelului şi tendinţelor în proza actuală din RM. Cărţile luate în colimator au fost: Lilia Calancea, Sub constelaţia lyrei, Marcela Mardare, Reintrarea în cerc, Dumitru Crudu, Moartea unei veveriţe, Anatol Moraru, Punct de vedere, Val Butnaru, Misterioasa dispariţie a lui Teo Neamţu, Ghenadie Postolache, Pastorala. Autoarea a concluzionat că anul 2017 se remarcă prin reuşite certe în domeniul prozei artistice.

Dumitru Crudu a comentat cărţile de memorialistică şi publicistică, menţionând următoarele dintre ele: Vasile Malaneţchi, Cărţile vechilor cazanii, Vasile Vasilache, Jurnal, Mihai Ştefan Poiată, Mihai Dolgan. De ce plâng ghitarele?, Ioan Mânăscurtă, Citirea a doua, nu ultima, Grigore Grigorescu, Paradisul pădurilor, Aura Christi, Din Infern, cu dragoste, Valentin Guţu, Duşi cu Titanicu, Radmila Popovici, Reconstituiri cu Ileana Popovici. Comentatorul a apreciat buna documentare a operelor. În ceea ce priveşte volumul lui Vasilache, Dumitru Crudu a regretat că prozatorul exprimase multă prudenţă în notele sale diaristice.

Teo Chiriac a spus că volumele autorilor noştri s-au bucurat de cronici de întâmpinare, publicate atât în presa literară din RM, cât şi în cea din România.

Victoria Fonari a vorbit pe marginea literaturii pentru copii, împărţindu-le în cărţi de poezie: Ana Leah, Primăvară, fată pistruiată, Ion Anton, Locul de-a cuvintele şi Cercei de cireşe, Irina Nechit, Caruselul primăverii şi cărţi de proză: Lidia Hlib, Legendele zânei Fauna, Margareta Spânu-Cemârtan, Caisul fermecat, Aurelia Borzin, Soarele de acadea, Claudia Partole, Lola cea frumoasă, Titus Ştirbu, Ceaunel, Valerian Ciobanu, Aproape de Carpaţi, Marcel Gherman, Universuri paralele, Mircea Grecu/Jana Grecu, În ospeţie la ursuleţul Marmi.

Teo Chiriac a ţinut să precizeze că anul acesta Guvernul RM a suplimentat suma destinată editării de carte şi a îndemnat autorii să apeleze la serviciile mai multor edituri pentru a a-şi vedea cărţile editate.

Arcadie Suceveanu a completat listele de cărţi comentate au alte titluri, neluate în seamă din varii motive: Mihai Babele, Călăii secolului XX, Maria Pilchin, Poezie, Eros şi putere şi Realităţi poetice în zig-zag, Loghin Alexeev-Martin, Schiţe bio şi autobiografice, Iulian Filip, Moartea împăcată a mamei poetului care semăna tatălui, Nicolae Roibu, Dreptul la Numele tău, Vlad Zbârciog, Exerciţiu de Orfeu sau Clipa de graţie a poeziei române actuale, Gheorghe Budeanu, Maria, vai, sărmana turturică…, Veronica Postolachi, Ecouri mitologice în lirica românească din Basarabia, Dumitru Pasat, Pastile de minte, Pavel Zavulan, Pagini de istorie literară ş.a. Preşedintele USM a conchis că, în total, la sediul USM au fost prezentate vreo 80 de cărţi.

O serie de scriitori s-au pronunţat pe marginea evenimentului derulat: Mihai Ştefan Poiată, Ion Ciocanu, Eugenia David ş.a. Mihai Ştefan Poiată a susţinut ideea de a organiza, pe lângă Gala Premiilor literare, şi un An Literar, aşa cum în cinematografia americană Oscarul este precedat de un alt concurs, Globul de Aur.

Moni Stănilă, secretar al USM, a scos în vileag dificultăţile în organizarea unui eveniment literar dublu, Anul literar şi Gala Premiilor literare: trebuie identificate două colective de critici, care să citească producţia literară, în plus, autorii cărţilor trebuie să prezinte, conform regulamentului, câte 3 exemplare – un efort financiar considerabil –, pentru a facilita procesul de lectură al persoanelor implicate în actul de comentare şi apreciere a literaturii editate în decurs de un an.