RAPORTUL DE ACTIVITATE al Președintelui USM, Arcadie Suceveanu

Principiul de bază care a stat la baza programului nostru de activitate în perioada care s-a scurs de la ultima Adunare Generală a USM a fost redresarea economică și morală a instituției, îmbunătăţirea situaţiei materiale a membrilor USM, ridicarea prestigiului breslei și reabilitarea imaginii scriitorului, racordarea USM la cerinţele unei lumi moderne aflată în continuă schimbare, alinierea la imperativele unei pieţe literare concurenţiale.

Ținând cont de posibilitățile financiare şi potenţialităţile administrative reduse ale USM, dar și de situația pandemică care în ultima perioadă ne-a mai redus din ritm și activitate, putem spune că aceste obiective au fost în mare măsură îndeplinite. Urmărite şi realizate cu consecvenţă pe durata celor patru ani de mandat (la care, din motive de sănătate publică, s-a mai adăugat un an), ele au condus la o schimbare în mai bine a vieţii USM, au făcut vizibilă faţa, încă destul de şifonată, a USM pe scena publică, au ridicat pe noi trepte valorice statutul scriitorului profesionist. În contextul noilor realităţi social-economice, când este tot mai greu să menţii pe linia de plutire o instituţie de cultură cum este USM, am reușit să asigurăm buna funcționare a mecanismului economic și administrativ, să achităm la timp facturile și impozitele ce cresc zi de zi, să impulsionăm procesul de creație și de promovare a cărții, să reprezentăm onorabil Uniunea în faţa cititorilor, la forurile şi instanţele publice din ţară şi din afară.

Pandemia de coronavirus cu care ne confruntăm deja al doilea an a produs o tulburare și o deviere majoră și în viața noastră, multe lucruri nu vor mai putea să rămână la fel.

În aceste condiții, am încercat să găsim (și) alte forme de comunicare decât cele tradiționale, am pus în aplicare noi mecanisme de promovare a cărții și a creațiilor artistice. Membrii USM s-au lăsat antrenați în zeci, sute de lansări de carte, simpozioane, dezbateri și recitaluri on-line. Am organizat, la Uniunea Scriitorilor, „Anul literar 2019” on-line, publicând rapoartele prezentate în Revista literară, iar Gala Premiilor USM din acest an am lansat-o în spațiu deschis, la terasă.

Lovită puternic, cultura, care și până la momentul de criză se afla cu genunchii în cenușă, își va reveni poate cel mai greu. Este extrem de important ca Guvernul RM să asigure în continuare finanțarea celor două programe anuale de importanță capitală – Programul de proiecte culturale și Programul de editare a cărții naționale. Programele guvernamentale îndreptate spre „redresarea economiei”, care acum sunt reajustate în grabă, nicidecum nu ar trebui să disloce banii destinați educației și culturii. Mulțumim statului pentru subvenționarea celor două-trei proiecte anuale de care beneficiază USM (și acestea, tot mai „subțiate”, tot mai reduse). Dar parcă e prea puțin pentru o uniune de creație. O fi crezând oare cei ce fac bugete ministeriale că economisind câțiva lei, pe care îi refuză Ministerului Culturii sub al cărui patronaj se află Uniunea Scriitorilor, rezolvă marile probleme economice și sociale cu care se confruntă republica?! Am spus-o de atâtea ori și la diferite nivele, o repet și acum: nu vom înțelege niciodată rațiunea ce a stat la baza deciziei de a scoate uniunile de creație din categoria instituțiilor bugetare. Și asta în timp ce partidele politice și unele instituții, cu proprietăți sau cu profit semnificativ, obțin finanțări grase din partea statului. E și aici o problemă cronicizată, căreia noua conducere a USM împreună cu noul for legislativ vor trebui să-i găsească o soluție echitabilă.

Dar și în lipsa subvențiilor de stat, Uniunea Scriitorilor și-a organizat de așa manieră activitatea în perioada celor patru ani de mandat încât, strângând cureaua și gestionând rațional resursele interne, a reușit să facă față tuturor provocărilor. În pofida dificultăților de tot felul, am reuşit să imprimăm un nou impuls activității noastre literare, să aducem noi proiecte la Uniune și un nou suflu în derularea acestor proiecte, să întreținem cele mai bune relații cu Uniunea Scriitorilor din România, cu ICR, cu DRRP, să promovăm neabătut ideea integrării literaturii basarabene în circuitul românesc și european de valori.

Vreau să afirm cu satisfacție și bucurie că în cei patru ani de mandat ogorul literelor noastre a dat roade bogate: au apărut cărţi importante de poezie, de proză, de critică literară, de eseuri, de publicistică literară, cărți pentru copii, unele dintre ele având norocul să fie premiate de USM și chiar de USR, iar altele să se învrednicească de Premiul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării ori de Premiul Național al R. Moldova. Scriitorii noștri au colaborat la cele mai importante reviste și edituri de pe ambele maluri ale Prutului, au participat la evenimente cu caracter național și internațional, între care voi numi doar câteva: Salonul de carte de la Paris, Zilele literaturii din R. Moldova în Azerbaidjan și Zilele literaturii azere în R. Moldova, Festivalul de poezie „Poezia la Iași”, Festivalul „Tudor Arghezi” de la Târgu Jiu ș.a. Tot în această perioadă a continuat proiectul de editare anuală a antologiei „Cartea Poeziei”, când au apărut volumele „Cartea Poeziei” – 2017; 2018; 2019. Uniunea Scriitorilor împreună cu Editura Arc a continuat proiectul editorial de antologii poetice „Primăvara poeților”, cărți ce au fost lansate în cadrul Festivalului Internațional „Primăvara Europeană a Poeților”. Volumele publicate în acești ani poartă semnătura regretaților poeți George Meniuc, Aureliu Busuioc, Pavel Boțu, Mihail Ion Ciubotaru, Dumitru Matcovschi, Andrei Ciurunga, Vasile Levițchi, Nicolae Esinencu, Anatol Ciocanu.

Am insistat în mod deosebit, în perioada raportată, să punem accentul pe întreținerea dialogului cultural, invitând la Chișinău traducători din limba română în alte limbi europene, cu scopul de a promova literatura noastră în alte spaţii de cultură. Cu concursul nostru direct, au apărut câteva antologii internaționale: Premier/Poesie, revistă pariziană ce include un dosar cu poeți din R. Moldova (selecția și traducerea de Jan H. Mysjkin și Doina Ioanid), Le journal de Poesie „Primăvara Poeților”, revistă belgiană ce include un dosar cu poeți din R. Moldova (selecția și traducerea de Jan H. Mysjkin și Doina Ioanid), Dyuna, antologie de proză și poezie din R. Moldova în limba azeră, apărută la Baku în anul 2017. În anii 2017 și 2019 a apărut și Almanahul Festivalului Internațional Primăvara Europeană a Poeților, la Editura TipoMoldova din Iași. În acest moment, se află în lucru o antologie de poezie în traducere arabă.

Între 2016-2019, Uniunea Scriitorilor a organizat la Chişinău şi în alte localităţi din Basarabia trei ediţii ale Festivalului Internaţional „Primăvara Europeană a Poeţilor”, eveniment ajuns la cea de-a zecea ediție. De fiecare dată, agenda lui a inclus o gamă largă de subiecte privind problemele de traducere literară în diferite areale culturale, iar invitații au putut interveni pentru a împărtăși publicului din experiența proprie. Acțiunile organizate în acest scop au sporit vizibilitatea și șansa noastră de participare la dialogul dintre culturi, au contribuit la o mai profundă sincronizare a literaturii române din Basarabia cu literatura română de dincolo de Prut și cu literatura europeană. Totodată, participând la festival, cititorii noștri de poezie au avut prilejul să cunoască scriitori și traducători importanți din alte ţări: România, Germania, Franța, Cehia, Polonia, Olanda, Belgia, Ucraina, Rusia, Turcia, Azerbaijan, Slovenia ș.a. Numele participanților și cronica celor trei ediții ale Festivalului le găsiți în buletinul pe care îl aveți în mapă.

În cadrul Festivalului s-au acordat mai multe premii: Premiul cea mai bună carte de poezie, Premiul Relații culturale, Marele Premiu al Festivalului şi Marele Premiu cu înmânarea Trofeului Festivalului (o figură turnată în bronz, realizată de sculptorul Valentin Vârtosu).

În această perioadă a fost reluat proiectul Anul literar, care, începând din 2017, a realizat de fiecare dată retrospectiva anului ediorial precedent. La edițiile din 2017-2019 ale Anului literar au participat sute de scriitori, oameni de cultură și oameni politici. Evenimentele au fost televizate, iar prezentările au fost publicate în paginile Revistei literare. Anul literar 2021 a rămas în sarcina juriului din motive de sănătate publică.

Am organizat, în timpul mandatului nostru, și alte evenimente deosebite, având de fiecare dată tot sprijinul Muzeului Național de Literatură „M. Kogălniceanu”: Festivalul „Ion Creangă – 180 de ani de la naștere”, Simpozionul „B. P. Hasdeu – 180 de ani de la naștere”, Colocviul „O sută de ani de la scrierea poemului Limba noastră”, Festivalul „Liviu Deleanu în oglinzile fermecate ale timpului”, Festivalul „George Meniuc și toamnele lui Orfeu”, Festivalul „Alexei Mateevici – 100 de ani de la moarte”, cu deplasare la Zaim, baștina scriitorului, Colocviul „Iulia Hasdeu sub steaua destinului” (150 de ani de la naștere), Simpozionul „Igor Crețu – 95”, Masa rotundă „Scriitorii deportați și scrierile lor, în viață și în postumitate”, Simpozionul „Ion Druță – povara bunătății noastre” (90 de ani de la naștere), Simpozionul „Aureliu Busuioc – 90 de ani de la naștere”, Colocviul „Vladimir Beșleagă – 90 de ani de la naștere” și multe altele. Interesante au fost și expozițiile vernisate împreună cu Muzeul însoțite de colocvii memorabile consacrate unor personalități ca Aron Pumnul, Alecu Russo, Mihail Kogălniceanu, de la a căror naștere s-au împlinit în această perioadă 200 de ani.

În 2020 USM a înregistrat un secol de existență. Ne propusesem să consemnăm acest eveniment prin mai multe acțiuni, între care instituirea unor ordine și medalii ale USM, pregătirea unui volum de evocări și medalioane, „Viața literară la Chișinău”, derularea unui program cultural susținut de Primăria Chișinău, „Scriitorii pentru capitală, capitala pentru scriitori”, dar pandemia care a venit peste noi ne-a zădărnicit planurile. Ar fi bine să se revenină la ele în perioada următoare, când sperăm să prindem timpuri mai bune.

O importantă realizare din perioada acestui mandat este apariția regulată (cu o singură abatere mai de durată de la ritmul obișnuit) a organului de presă al USM, Revista literară. Publicația a reușit în acești ani să-și creeze o imagine inconfundabilă și în prezent se înscrie în topul revistelor culturale de elită ce apar pe ambele maluri ale Prutului. Ea reprezintă tabloul sinoptic și pulsul adevărat al literelor basarabene, imaginea veridică a literaturii ce se scrie astăzi la noi. Țin să le mulțumesc tuturor colaboratorilor acestei reviste și în special celor implicați nemijlocit în redactarea și apariția ei: Teo Chiriac, Adrian Ciubotaru, Lucia Țurcanu și Ana Ciumac.

Cât privește finanțarea revistei, ea vine în principal din partea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova și a Institutului Cultural Român. E adevărat, în ultima perioadă revista a beneficiat și de câteva subvenții din partea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al R. Moldova, dar cu acești bani nu se pot edita decât 2-3 numere pe an. E un fapt ciudat, care nu ar părea decât absurd dacă nu ar fi și dramatic. Vorba e că, de vreo 20-30 de ani, conducerea RM afișează o indiferență (aproape) totală față de revistele de cultură, prefăcându-se „a nu observa” că acestea există doar datorită unor finanțări venite dinafară. E adevărat, „dinafara” e Patria noastră istorică, dar ea reprezintă, totuși, un alt stat. Din acest punct de vedere, Republica Moldova, care nu poate (sau nu vrea?!) să-și întrețină propriile reviste de cultură nu poate avea decât imaginea unui stat vulnerabil, cu grave lacune la capitolul cultură și educație.

În perioada raportată a fost finalizat Proiectul Complexul locativ din str. Pietrarilor. Nu vă amintim decât că proiectul a demarat în 2007, iar în anul 2011, cele două firme implicate în construcție, Fame Industry SRL, în calitate de antreprenor general, și Fame Construction SRL, în calitate de subantreprenor, se situau pe poziții beligerante, cu nouă dosare pe rol în instanța de judecată. După mari și îndelungate eforturi, tocătoare de timp și nervi (și care, în general vorbind, sunt contraindicate persoanelor antrenate în munca de creație), imensul caier de probleme legate de această construcție a fost descâlcit. În final, 16 scriitori au putut beneficia de câte o garsonieră, procurată de la USM la preț redus. În urma acestei tranzacții, USM a acumulat la buget suma de 2.126.566,84 lei, sumă care de mai bine de un an se află depusă în două bănci la depozit și de care va beneficia USM – și, implicit, toți scriitorii – pentru realizarea scopurilor sale statutare. (Apropo, suportul financiar pentru premiile USM din acest an îl constituie în mare parte banii proveniți din dobândă). Țin să aduc aici mulțumiri membrilor Consiliului USM și membrilor Comisiei locative a USM, care au luat în dezbatere și au aprobat punctual toate deciziile legate de acest proiect, precum și unor scriitori care s-au implicat în tot acest timp în rezolvarea problemelor legate de derularea și finalizarea lui cu succes: Grigore Grigorescu, Nicolae Spătaru, Nicolae Rusu, Alexandru Perjaru, juristul USM.

Începând cu anul 2018, Uniunea Scriitorilor a relansat întâlnirile cu cititorii din orașe și sate. Întâlnirile au avut loc în școli și biblioteci, în muzee și universități, în cadrul proiectului intitulat „Literatura din RM – acțiuni, evenimente și cărți ale anilor 2018-2019”, finanțat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Astfel, pe parcursul a doi ani au participat la proiect și au fost remunerați pentru lecturi publice peste 50 de membri USM, iar unii dintre ei au beneficiat și de achiziţii de carte.

După ce site-ul precedent a fost supus atacurilor cibernetice, în 2018 USM a lansat un nou site, cu adresa www.uniuneascriitorilor.md, care a anunțat constat evenimentele, știrile, noutățile legate de viața USM. Site-ul prezintă totodată, într-un format standard, fișele biobibliografice ale tuturor membrilor USM, un calendar de date aniversare, proiectele culturale, deciziile Consiliului, rapoartele financiare etc. În felul acesta, activitatea instituţiei noastre a devenit cât se poate de transparentă și dinamică.

Inițiată în anul 2017, pagina de facebook a USM a reflectat și ea constant activitatea USM.

Cu câteva intermitențe, s-a derulat programul de burse de creaţie pentru stimularea creaţiei literare şi susţinerea materială a membrilor USM. Începând din 2011 și până în 2019 inclusiv, au fost acordate anual între 3 și 10 asemenea burse. Sperăm că noua conducere a USM va găsi resurse pentru susținerea acestui program și în perioada următoare.

Mă bucur că am putut contribui în mod direct la promovarea Legii indemnizaţiilor de merit acordate unor scriitori de valoare trecuţi de vârsta de 60 de ani. De ea beneficiază acum peste 30 de scriitori, iar pe lista de așteptare se află alți 20-30 de scriitori.

Am reuşit să dăm o nouă dimensiune decernării premiilor USM. Începând încă din 2011, am tot mărit numărul premiilor acordate, sporind totodată consistența lor financiară. Astăzi, Gala de decernare e un eveniment așteptat de toată lumea literară, un eveniment care se desfășoară anual într-un cadru civilizat şi într-o ambianţă agreabilă. Mă bucur că am reușit și în acest an pandemic să-i dăm un aspect de adevărată sărbătoare.

Tuturor scriitorilor, fără excepție, am acordat, la date aniversare rotunde ori cu ocazia altor evenimente, ajutoare financiare între 500 şi 1000 de lei. De asemenea, am ajutat financiar familiile scriitorilor decedaţi.

Printr-o spornică relație de colaborare, implicând organizarea unor acțiuni comune ale USM cu Muzeul Național de Literatură „M. Kogălniceanu”, s-a reușit o sinergie care a îmbogățit atât vizual, cât și profesionist activitățile comune ale acestor două instituții. Datorită (și) eforturilor noastre, conjugate cu eforturile deosebite ale colegei Maria Șleahtițchi și ale altor câtorva muzeiști, Muzeul și-a consolidat statutul de instituţie naţională cu finanţare de la buget și a obținut un sediu nou. Acum el trece printr-o perioadă de reformare și restructurare care ne bucură. Sunt convins că noua conducere a USM va fi și în continuare alături de această instituție, sprijinind-o cu tot ce se poate.

Am acordat o atenție susținută patrimoniului USM. A fost reparat pe câteva segmente acoperişul Casei Scriitorilor, s-au reparat și s-au contorizat o serie de birouri, pe care le-am dat cu chirie prin contract de locațiune, holul de la parter și camera agenților de pază, subsolul și cazangeria. S-au procurat 112 metri pătrați de covoare pentru coridoare și holuri,15 scaune, un frigider, un calculator, un copiator, un aparat de aer condiționat, un telefon fax, un contor de energie termică ș. a.

Spre regret, două dintre proiectele noastre pe care încercăm să le promovăm de mai mulți ani nu au avut sorţi de izbândă. Sunt proiecte de maximă importanţă, care oricum vor trebui să prindă viață în anii care urmează. Primul vizează reînființarea Biroului de promovare a literaturii – fie în cadrul USM, fie în structurile Ministerului Culturii. Am avut discuții la acest subiect cu mai mulți factori de decizie de la Guvern, invocând de fiecare dată argumentul forte că scriitorii trebuie să aibă o comunicare firească și permanentă cu societatea, să inițieze mai multe acţiuni pentru a reabilita prestigiul cărții și al lecturii. Din păcate, demersurile noastre de fiecare dată au rămas surde, noi reușind să relansăm întâlnirile cu cititorii, așa cum am afirmat mai sus, doar sporadic, în cadrul unui proiect ce nu a durat decât doi ani.

Cel de-al doilea proiect pe care îl avem în vedere şi care, de asemenea, ar putea deveni unul de prestigiu și de durată ține de traducerea unor opere valoroase ale scriitorilor contemporani în alte limbi și promovarea lor în spațiile culturii europene. De mai mulți ani, USM își dorește să lanseze un program bine definit ce ar preconiza traducerea și editarea anuală a 10-15 titluri de carte aparținând celor mai valoroși autori. Astfel de programe există în mai toate țările europene și sunt finanțate la nivel de stat. Integrarea europeană se află în cea mai directă relație cu cartea, cu promovarea „înafară” a literaturii ce se scrie în acest spațiu. Traducerile ar trebui să devină o „strategie de stat” și să beneficieze de un capitol aparte în programul de editare a cărții naționale. Încă acum trei ani, se părea că aceste idei fuseseră îmbrățișate cu entuziasm de unii factori de decizie de la Minister, în special de dl Igor Șarov, pe atunci viceministru, dar – așa cum vocația lucrurilor bune neduse până la capăt e o caracteristică a noastră – proiectul nu a mai prins viață. Noua conducere a USM va trebui să insiste pe această idee.

Dar în capul listei, la capitolul nereușite, rămâne în continuare Casa de creaţie „A. Donici” din Peresecina, care cu siguranță este cea mai gravă dintre toate problemele pe care le are de rezolvat USM. În toată perioada mandatului am căutat în toate părțile investitori, persoane sau instituţii care să fie interesate de valorificarea acestui patrimoniu. Am discutat problema Casei de creație cu ultimii doi miniștri ai Educației, Culturii și Cercetării, cu președinții mai multor uniuni de creație din Moldova, cu conducerea Uniunii Scriitorilor din România, cu dl Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău. Dar, spre marele nostru regret, nu i-am putut găsi rezolvare. Sperăm totuși să găsească o soluție noua conducere a USM.

Vă putem asigura, însă, că actele privind Complexul Casa de creație „A. Donici” au fost actualizate de către Agenția Cadastru Orhei și se află în bună regulă. La sfârșitul lui 2020 și în primele luni ale anului curent, alertați de tăierile de pădure ce se operau în zonă, ne-am deplasat în câteva rânduri la fața locului, am sesizat în scris Agenția Națională Moldsilva și Agenția teritorială Moldsilva Orhei. Ambele instituții ne-au asigurat în scris că tăierile se fac conform unui grafic prestabilit, coordonat de ambele instituții, și ele nicidecum nu vizează teritoriul ce ne aparține.

Complexul Casa de creație de la Peresecina rămâne însă o problemă veche, pe care dvs., stimaţi colegi, trebuie să o cunoaşteţi în toată complexitatea ei. Imobilele sale au fost deteriorate încă acum 20-25 de ani și e greu să vorbim acum despre un posibil obiect de negociere în cadrul unor eventuale tranzacţii. Valoarea lui actuală o reprezintă numerele cadastrale ale imobilelor, dar mai cu seamă terenul de 6,2 ha dat nouă în folosinţă (şi nu în proprietate!), aflat în acea zonă naturală de agrement. Aș vrea să vă fac să înţelegeţi că problema Casei de creaţie este una care ne priveşte pe toţi împreună şi pe fiecare în parte. Este cu totul greșită și contraproductivă poziția unor colegi, care, stând ironici și în expectativă în fața calculatoarelor, așteaptă ca președintele și cele 2-3 persoane din echipa executivă a USM să găsească soluții la toate aceste probleme. În momentul de faţă, nici un preşedinte nu va fi în stare, de unul singur, să găsească o rezolvare. Va trebui să căutăm soluţii în comun, să ne mobilizăm eforturile, să punem cu toţii umărul pentru a recupera, măcar parţial, acest patrimoniu.

Cât privește situaţia economico-financiară a USM pe anii 2016 – 2021, mă voi opri să comentez câteva aspecte mai importante, pentru ca d-stră să vă puteţi face o imagine cât mai clară și pentru a pune capăt oricăror speculații și insinuări. Sursele noastre de venit sunt în principal două: venitul din spaţiile date în chirie, care reprezintă aproximativ 90 la sută din venit, şi subvențiile de la bugetul de stat pentru realizarea unor proiecte culturale – între două sute și trei sute de mii de lei anual. În afară de acestea, uneori reuşim cu greu să mai obţinem şi mici sponsorizări ori ajutoare din partea unor instituţii publice, cum ar fi Primăria capitalei, ICR, Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova ş. a. De ani de zile, mai exact, de zeci de ani, instituţia înregistrează un deficit bugetar cronic. Care sunt cauzele? Motivele principale sunt taxele şi impozitele extrem de mari, majorarea permanentă, cam o dată la jumătate de an, a preţurilor la serviciile comunale. Astfel se face că, aproape an de an, noi nu reuşim să achităm plata pentru agentul termic decât în mod eşalonat, stingând datoriile abia la începerea noului sezon de încălzire. Un alt motiv este creşterea ofertelor de spaţii pe piaţa imobiliară, care ne face o concurenţă acerbă, având în vedere spaţiile noastre mult mai modeste şi mai prost încălzite din cauza sistemului termic învechit şi destul de costisitor. Din cauza crizei mondiale, o parte din chiriaşii noştri au pierdut finanţarea externă şi au reziliat contractele de locaţiune încheiate cu noi. În această situație, deși publicăm întruna în presă oferte cu condiții avantajoase, multe spaţii pe care am dori să le dăm în locațiune rămân libere câte o jumătate de an, câte un an sau chiar mai mult.

Pentru o transparență totală a activității financiar-economice a USM, pe site-ul nostru a fost amplasat un amplu Raport financiar ce cuprinde veniturile și cheltuielile în perioada 2016–2021. Așa cum oricine poate înțelege, toate cifrele prezentate în acest raport sunt susținute de acte justificative: contracte de locațiune, vizate de părțile contractante, inclusiv de juristul USM, facturi, bonuri fiscale, acte bancare, dări de seamă prezentate lunar și anual la inspectoratul fiscal, la statistică, la fondul social etc. Cât privește salariile angajaților (pentru că în jurul lor se mai fac uneori speculații), țin să precizez că în prezent ele variază între 3000 de lei și 6900 de lei (în condițiile în care, așa cum se știe, salariul mediu lunar pe economie este de 8716 lei, iar cuantumul minim garantat al salariului este de 2935 lei pe lună). Și asta în ultima perioadă, pentru că până acum 3-4 ani ele variau între 2000 de lei și 5000 de lei. Oricine dintre membrii USM are acces la toate datele și actele contabile, haiducii de facebook oricând le-ar putea verifica și analiza înainte de a lansa, cu o iresponsabilitate și o nonșalanță năucitoare, falsuri și învinuiri în spațiul public.

Vorbind despre situația financiar-economică, aș vrea să spun câteva cuvinte și despre Comisia de cenzori. Membrii acestei comisii au luat parte la toate ședințele Consiliului USM la care s-au discutat și aprobat rapoartele financiare anuale. Administrația intenționa să invite un grup de audit extern pentru controlul activității contabile a USM din ultimii patru ani. Întrucât costurile unor asemenea servicii sunt foarte mari (40-60 de mii de lei), Consiliul USM a decis să pună această sarcină în seama Comisiei de cenzori, care va prezenta un raport financiar mai detaliat în cadrul Adunării Generale, conform Statutului USM.

În încheiere, țin să mulțumesc membrilor Consiliului de conducere al USM, membrilor Comisiei de cenzori, membrilor Comisiei locative pentru implicarea lor activă în procesul de soluționare a celor mai importante probleme interne ale instituției, membrilor juriilor care au citit și evaluat zeci, sute de cărți semnate de autorii noștri. Aduc mulțumiri membrilor echipei administrative a USM, precum și celorlalți membri ai echipei tehnice, care au asigurat, zi de zi, buna funcționare a USM, s-au îngrijit de sănătatea acestui edificiu, care, trebuie să recunoaștem, respiră tot mai greu.

Urez mult succes, forță de muncă și putere de rezistență viitorului Președinte al USM, care va prelua conducerea unei instituții cu un trecut glorios, instituție care a făcut și continuă să facă istorie (și nu doar literară!), cu nume de raftul întâi, cu oameni de o înaltă valoare artistică și morală, dar și cu oameni frustrați, care încă nu au învățat că respectul, aprecierea nu se pretind în mod imperativ și necondiționat, ci se câștigă.

Cer iertare tuturor colegilor pe care, cu voie sau fără de voie, i-am jignit, poate, cu o vorbă spusă la repezeală sau poate i-am subapreciat.

Rămân încrezător că vom cunoaște timpuri mai bune, că în această lume grăbită de Cronos şi înrobită de materialitate literatura va supraviețui. Iar oamenii politici care ne conduc vor înțelege în cele din urmă că rentabilitatea literaturii se manifestă în timp – în frumusețea relațiilor umane, în limba vorbită în școli și la posturile de televiziune, în instituțiile de stat ori pe stradă, în sănătatea intelectului, în capacitatea omului de a se manifesta ca ființă liberă, sensibilă și gânditoare.

Sper să ajungem cu toții ziua când la întâlnirile viitoare vom putea discuta mai puțin despre greutăți sau frustrări și mai mult despre împliniri, despre bucuria scrisului și despre realizări literare, singurele în măsură să ne onoreze numele și să justifice rostul nostru ca instituție.