Pavel Pelin s-a născut pe 4 octombrie 1948, în Satul Nou (azi Novosiolovka), Sarata, reg. Odesa, Ucraina. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie (1966 - 1970). Licențiat al Institutului de Literatură „M. Gorki” din Moscova (1985). A activat în calitate de ziarist la publicațiile „Zorile Bucovinei” din Cernăuți, „Tinerimea Moldovei” și „Cultura” (Chișinău). Inspector teatral în cadrul Ministerului Culturii al R. Moldova, consilier parlamentar, consilier prezidențial.
A debutat editorial cu volumul de eseuri „Ce dragoste veche – Actorii” (1983; 1998 ed. a II-a). Volumul de proză „Lupoaica”, 1998, a obțiut Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1998) și Premiul revistei „Convorbiri literare” (1998, Iași).
A mai publicat volumele: „Scribul”, „Manuscrisele lui Aritel”, „Privitor ca la teatru – carte despre artişti” și „Lupta cu urâtul. Viața artiştilor basarabeni”.
Prin dispariția lui Pavel Pelin, proza și publicistica noastră a pierdut o voce distinctă și originală.
Dumnezeu să îl odihnească!
Consiliul Uniunii Scriitorilor din Moldova