La 6 noiembrie 2026 se împlinesc 90 de ani de la nașterea poetului, prozatorului, scenaristului și regizorului Emil Loteanu.
Emil Loteanu s-a născut în satul Clocușna, județul Hotin. Provenea dintr-o familie de învățători. Anii copilăriei și adolescenței sale au fost marcați de război și de mutări succesive ale familiei la Rădăuți, Râmnicu Vâlcea și București, unde a urmat cursurile Liceului „Sf. Sava”. A debutat foarte devreme în literatură, publicând versuri în revista „Contemporanul” din București, la numai 12 ani. Mai târziu, revenit în Basarabia, a activat pentru o perioadă la ziarul „Tinerimea Moldovei”.
Debutul său editorial are loc în 1956, cu placheta de versuri „Zbucium”. Au urmat volumele „Chemarea stelelor” (1962), „Ritmuri” (1965), „Versuri” (1970), „Sufletul ciocârliilor” (1974), precum și alte ediții apărute ulterior. Paralel cu poezia, Emil Loteanu a cultivat și proza, publicând volumele „Vioara albă” (1963), „Bucolica” (1966) și „Lăutarii” (1974). O parte dintre aceste texte au stat la baza propriilor sale creații cinematografice.
Poezia lui Emil Loteanu se remarcă prin elan liric, muzicalitate, imagini ample și o sensibilitate orientată spre natură, iubire, frumusețe. Universul său poetic este dominat de aspirația spre intensitatea trăirii, de nevoia de libertate interioară și de fascinația pentru lumea văzută ca spectacol al mișcării și al luminii. Critica literară a remarcat încă de timpuriu expresivitatea și energia acestei poezii. La apariția volumului „Chemarea stelelor”, Andrei Lupan îl considera pe Emil Loteanu unul dintre poeții de talent ai tinerei generații și observa caracterul viu, sonor și contemporan al versurilor sale.
Formarea sa artistică a continuat la Moscova. În 1954, s-a înscris la Școala Teatrală de pe lângă Teatrul Academic de Artă, a frecventat cursurile Institutului de Literatură „M. Gorki”, iar din 1956 a studiat regia la Institutul Unional de Cinematografie. Încă din anii studenției a început să realizeze filme de scurtmetraj, între care „Măria Sa Hora” și „A fost odată un băiat”, acesta din urmă inspirat din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă.
Cinematografia va deveni, treptat, domeniul principal al activității sale. Filme precum „Așteptați-ne în zori”, „Poienele roșii”, „Această clipă”, „Lăutarii”, „O șatră urcă la cer”, „Dulcea și tandra mea fiară”, „Ana Pavlova”, „Luceafărul” și „Găoacea” i-au adus recunoaștere internațională și numeroase premii. În creația cinematografică a lui Emil Loteanu se păstrează însă multe dintre trăsăturile poetului: atenția pentru ritm, pentru imagine, pentru muzicalitate, pentru destinul excepțional al personajelor și pentru expresivitatea detaliului.
Un merit important al regizorului a fost și promovarea unor actori basarabeni care aveau să devină nume cunoscute ale cinematografiei: Grigore Grigoriu, Svetlana Toma, Maria Sagaidac, Vasile Zubcu-Codreanu, Mihai Volontir, Ion Șcurea și alții.
Pentru activitatea sa artistică, Emil Loteanu a fost distins cu titlul de Maestru Emerit în Artă din RSSM (1969), Artist al Poporului din Federația Rusă (1980), Premiul de Stat al URSS (1988) și „Ordinul Republicii” (2000). A fost, de asemenea, membru al Academiei de Științe a Moldovei.
Emil Loteanu s-a stins din viață la 18 aprilie 2003, la Moscova.