Alexandru Cosmescu – 95

Teo Chiriac a deschis întâlnirea mulțumind celor prezenți pentru participarea în număr mare la aniversarea unei mari personalități a culturii noastre: Alexandru Cosmescu, menționând totodată tristețea de a nu putea să îi întâlnim în persoană, cum s-a întâmplat cu Anatol Gujel și Igor Crețu. Toți acești scriitori, cunoscând foarte bine limba română, au ajutat la construirea generațiilor următoare. După deschidere, Teo Chiriac i-a dat cuvântul directorului Muzeului Literaturii „Mihail Kogălniceanu”, Vasile Malanețchi, pentru a prezenta expoziția organizată cu acest prilej.

Vasile Malanețchi și-a exprimat regretul de a nu dispune de un spațiu suficient de mare, dat fiind faptul că muzeul a prezentat multe expoziții în această perioadă. Revenind la acest eveniment, a mulțumit în mod special familiei.

Valeriu Matei a început să povestească despre primele întâlniri dintre el și Alexandru Cosmescu. “Era un om deosebit” – cu o biografie plină de contrarii. A subliniat importanța activității sale de traducător, amintind în același timp de povestirile scrise de A. Cosmescu. “Nu era omul care să vorbească lucruri întâmplătoare, (…) avea un calm pe care l-am mai întâlnit doar la Paul Mihnea”.

Claudia Partole, printre multe amintiri, și-a exprimat recunoștința pentru ajutorul primit și pentru ușile veșnic deschise, pentru încurajarea tinerei – pe atunci – generații. “Pentru mine, este magul Cosmescu”, care știa să se joace foarte frumos în cuvinte. “Este omul care m-a fascinat prin erudiție” – a mai adăugat scriitoarea.

Vladimir Beșleagă a început menționând că a trăit în paralel cu Alexandru Cosmescu. Când vorbim despre un om, care nu mai e printre noi, vorbim și despre epoca în care a trăit. Maestrul și-a exprimat regretul că nu au rămas memoriile oamenilor care au avut de îndurat un regim atât de aspru. Cosmescu, Busuioc și Crețu s-au manifestat în special prin activitatea lor editorială – a subliniat Vladimir Beșleagă. Cosmescu a fost extras dintr-un mediu și mutat în altul, mult mai tragic. Generația lor era ca una a zeilor, te fascina prin cultura și vocabularul ei. Tragismul lor, a mai spus maestrul, a constat în faptul că “în toată capacitatea lor intelectuală, erau siliți să nu cumva să ceva”.

Academicianul Mihai Cimpoi a salutat această inițiativă a Uniunii Scriitorilor de a marca ziua acestui mare maestru. Vorbind despre activitatea editorială a lui Cosmescu a menționat că ceea ce nu putea face atunci prin literatură, s-a făcut prin traducere. Artistul care era urmărit se refugia în traducere – “eu și din traduceri am învățat limba română”. Cosmescu a fost un vrăjitor: “la rotocoalele de fum, se asociau niște vorbe foarte înțelepte, el era o enciclopedie”. A fost o adevărată școală: “Din mantaua lui Cosmescu au apărut foarte mulți tineri.”

Înainte de a-i da cuvântul lui Alexandru Cosmescu, fiul regretatului scriitor, Teo Chiriac a făcut o paralelă între timpurile de acum și cele de atunci, subliniind o dată în plus aportul considerabil adus pentru păstrarea culturii prin curajul lor.

Alex. Cosmescu a afirmat că și-a construit/conturat imaginea despre tatăl său în baza amintirilor celor care l-au cunoscut, a felului în care vorbeau despre el, în care se raportau, precum și în baza celor două volume publicate. Cu acest prilej a dat detalii despre arhiva rămasă în familie, oferind apoi cuvântul celor care l-au cunoscut.

Nicolae Rusu, preluând un gând de-al academicianului Mihai Cimpoi a menționat că el este unul din tinerii ieșiți din mantaua lui A. Cosmescu. “Îl așez alături de tatăl meu” – a subliniat prozatorul. Prima povestire corectată de Cosmescu, l-a ajutat să se dezvolte pe mai departe. “Pentru mine casa Cosmescu a fost cel mai bun cenaclu, acolo am citit, am învățat, i-am cunoscut pe majoritatea colegilor mei de generație”.

Vasile Căpățînă a vorbit scurt despre piesa Drumul diamantelor, pe care a reușit să o monteze în 1978, după care a povestit despre sprijinul oferit lui de regretatul Cosmescu.

Au mai împărtășit amintiri despre maestrul Cosmescu, Eugenia David, care l-a cunoscut în anul 1953, urmată de Gheorghe Postolache.

 

 

 

 

 

Anunţuri

Joi, 15 iunie, de la ora 10.00, va avea loc comemorarea poetului Mihai Eminescu. Depunerea de flori la bustul poetului de pe Aleea Clasicilor va fi urmată de un moment omagial. În aceeași zi, de la ora 15.00, în Sala cu Oglinzi a Uniunii Scriitorilor va avea loc Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din Moldova, ediția 2017. [...]

Evenimente

22.06.2017

Un centenar de la publicarea Limbii noastre

Pe 21 iunie 2017, Uniunea Scriitorilor din Moldova și Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, ce l-au avut alături și pe Prea Sfințitul Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, Antonie de Orhei, din partea Mitropoliei Basarabiei, au celebrat 100 de ani de la publicarea imnului de stat, poemul Limba noastră a poetului și preotului, drag nouă [...]