RAPORTUL DE ACTIVITATE AL PREȘEDINTELUI USM, ARCADIE SUCEVEANU, PENTRU PERIOADA DE MANDAT OCTOMBRIE 2012 – OCTOMBRIE 2016

 

Trăim într-un timp al pragmatismului și al proliferării materiale, al confuziei de valori și al crizei de lectură. Cartea, literatura, arta îşi află tot mai greu locul în această lume grăbită de Cronos şi înrobită de materialitate.

Criza culturii e o realitate ce nu poate să nu ne îngrijoreze. Și aici mă refer la marea cultură, guvernată de nemuritoarele legi ale artei, nu la cultura guvernată de hapsânătatea legilor societății de consum, care nu e decât un kitsch, un simulacru, o povară greu de suportat de adevărații oameni de cultură. Fiecare dintre noi simte această realitate pe pielea proprie.

În afară de premiile literare, destul de modeste financiar, și micile onorarii, cu totul întâmplătoare, nu există alte venituri de care să se bucure un scriitor contemporan. Oricât de multe cărți și publicații ați avea consemnate în CV, nu cred că cineva dintre dumneavoastră ar putea să spună că poate să trăiască din scris. Iar dacă există cumva vreo excepție, și eu cred că există, aceasta – cu toate felicitările pe care le merită cel care a reușit să o demonstreze – nu poate decât să confirme regula. Iar regula e dură.

Scriitorii, care au revoluționat practic societatea basarabeană, angajând-o puternic, cu un sfert de secol în urmă, în lupta pentru independență și suveranitate, au primit ca recompensă, de la clasa politică venită la putere, doar privațiuni, desconsiderație și nedreptăți. Astfel, în loc să li se recunoască meritele și să se bucure de beneficiile noii orânduiri sociale, pentru care au luptat, sacrificându-și scrisul, ei au fost transformați peste noapte în victime ale propriei lor lupte. Întotdeauna adevărul istoric se vede mai bine de la distanța timpului trecut, așa că putem spune acum cu certitudine că, după destrămarea odiosului imperiu sovietic, scriitorul basarabean a devenit victima unei perioade istorice greu de suportat, a unei societăţi fetișizate, aflate în răspăr cu valorile spiritului uman. Se creează impresia că Guvernul R. Moldova, clasa politică, legiuitorii și toată funcționărimea de rang înalt a statului, în goană după profit și căpătuială, vor să ne sugereze ideea că societatea basarabeană poate trăi și fără cultură. Cel puțin la ora actuală. Muzele nu cer mâncare. Să trăiască din aer, ca și până acum. Muzele nu dau semne că s-au săturat, după ce le arunci un os. Ce rost are să le mai dai de mâncare?! Așa gândesc, din păcate, conducătorii republicii noastre. Ei n-au ajuns încă să conștientizeze faptul că roadele culturii se văd în timp, că revistele, cartea, teatrele, arta plastică trebuie puse sub protecția statului, așa cum se întâmplă în țările civilizate, că o editură sau o uniune de creație nu trebuie să fie impozitate la fel ca o fabrică de salam. Productivitatea muncii în Japonia se află în strânsă corelație cu investițiile pe care japonezii le fac în cultură. La fel e și cu eradicarea criminalității și dispariția aproape totală a pușcăriilor în țări ca Olanda sau Suedia. Rentabilitatea literaturii se manifestă, ori nu, în frumusețea relațiilor umane, în limba vorbită în școli și la posturile de televiziune, în instituțiile de stat ori pe stradă, în sănătatea intelectului, în capacitatea omului de a se manifesta ca ființă liberă, sensibilă și gânditoare.

Clasa noastră politică ar trebui să înțeleagă, odată și odată, că RM, neavând nicio șansă să performeze în industrie sau agricultură, poate să compenseze acest handicap prin transformarea culturii într-un domeniu privilegiat de dezvoltare. Cultura poate fi unicul ei „produs” de export. Prin realizări de performanță în domeniul culturii, atât de apreciate în lumea civilizată, RM poate să-și ridice, în mod neașteptat de repede, prestigiul, să se facă mai vizibilă în plan internațional, să iasă, în sfârșit, din conul de umbră în care se află de 25 de ani, ca mic și nesemnificativ stătișor, rezultat din destrămarea bruscă a faimosului imperiu roșu.

USM este „prinsă”, ca să folosesc, cu îngăduința dvs., un termen mai popular, în două programe ale Ministerului Culturii: programul de proiecte culturale pentru asociațiile obștești și programul de editare a cărții naționale. Aceasta-i toată susținerea primită de la stat. În legătură cu primul program, țin să vă informez, stimați colegi, că USM beneficiază anual, ca și toate celelalte uniuni de creație din republică, de finanțarea, în proporție de 90 la sută, a trei sau, în cel mai fericit caz, a patru proiecte culturale. Dar vreau să vă spun că banii vin cu mare întârziere, abia spre sfârșitul anului, după ce sunt prezentate la Minister facturile cu sumele cheltuite. Deci, trebuie să avem banii noștri ca să putem derula aceste proiecte. Nu primim nici un ban în avans, cheltuielile fiindu-ne decontate abia după încheierea proiectelor. În legătură cu cel de al doilea program finanțat de stat, țin să vă raportez că derularea lui asigură editarea unui număr de 15-20 de titluri de carte pe an.  E un program de care pot beneficia doar autorii care sunt membri ai USM. E o realizare. Lucrările tipărite ajung în fondul bibliotecilor publice. Partea proastă e că unele tiraje sunt foarte mici (200 – 300 de exemplare), iar drepturile de autor sunt insignifiante.

Mulțumim statului pentru subvenționarea acestor două programe. Dar parcă e prea puțin pentru o uniune de creație. O fi crezând oare cei ce fac bugete ministeriale că economisind câțiva lei, pe care-i refuză Ministerului Culturii sub al cărui patronaj se află Uniunea Scriitorilor,  rezolvă marile probleme economice și sociale cu care se confruntă republica?! Nu vom înțelege niciodată rațiunea care a stat la baza deciziei de a scoate uniunile de creație din categoria instituțiilor bugetare. Și asta în timp ce partidele politice și unele instituții, cu proprietăți sau cu profit semnificativ, obțin finanțări grase din partea statului. Pentru ele statul nu mai e o oaie stearpă, ci o vacă bună de muls. E și aici o problemă. O vom pune în fața legiuitorilor, vom insista ca forul legislativ să găsească o soluție echitabilă.

Dar și în lipsa subvențiilor de stat, Uniunea Scriitorilor și-a organizat de așa manieră activitatea în perioada celor patru ani de mandat încât, strângând cureaua și gestionând rațional resursele interne, a reușit nu numai să funcționeze fără frisoane, ci chiar să performeze în anumite domenii. Am demarat și am dus la îndeplinire un program de reformă, restructurând și renovând instituţia scriitoricească. Totodată, am introdus în stilul de conducere al instituției și în modul de realizare a acţiunilor noastre mai multă coerenţă, ordine şi disciplină. În pofida dificultăților, opreliștilor şi subminărilor de tot felul, am reuşit să imprimăm un nou impuls activității noastre, să renunțăm la vechile practici de aflare în treabă, să conferim noi valențe vechilor politici culturale, să introducem noi strategii de dezvoltare a breslei, să aducem noi proiecte la Uniune și un nou suflu în derularea acestor proiecte.

O importantă realizare din perioada mea de mandat este lansarea organului de presă al USM, Revista literară. De mai mulți ani căutăm susţinere financiară la diverse autorități și instituții, dar abia anul trecut am reușit să obținem, din partea Departamentului Politici pentru Relații cu Românii de Pretutindeni un mic sprijin care ne-a permis să achităm tiparul primelor două numere ale revistei apărute la sfârșit de an. Anul acesta, obținând un sprijin ceva mai consistent din partea ICR și permițându-ne o suplimentare a acestuia din bugetul uniunii, am reușit să asigurăm apariția lunară sistematică a revistei. Dorim ca cititorul să descopere în paginile organului de presă al USM tabloul sinoptic și pulsul adevărat al literelor basarabene, să-și creeze o imagine veridică despre literatura scrisă la noi în ultimii ani, despre realizările literare de ultimă oră, despre noile încercări ale autorilor basarabeni de a fi în pas cu cele mai recente realizări ale colegilor lor de breaslă din România și din spațiul european, despre noile modalități de a face literatură, despre noile  tehnici de analiză a textului literar, despre tendințele novatoare din literatura mondială, despre dialogul ideilor literare de la noi și de aiurea, într-un cuvânt, despre tot ce poate să intereseze o minte iscoditoare și un spirit incitat de ceea ce produc sau pot să producă scriitorii.

În cei patru ani de mandat am avut bucuria să constat că ogorul literelor noastre a dat roade bogate: au apărut cărţi importante de poezie, de proză, de critică literară, de eseuri, de publicistică literară, unele dintre ele având norocul să fie premiate de USM și chiar de USR. Scriitorii noştri au participat la mai multe evenimente cu caracter național și internațional, între care voi numi doar câteva: Salonul de carte de la Paris (2013, 2015, 2016), Turnirul de poezie de la Balcic-Bulgaria (2015), Turnirul de poezie de la Neptun (2016), unde poeții noștri au demonstrat performanță, plasându-se pe primele locuri în clasamentul stabilit de comisii de jurizare extrem de exigente. Nu mai puțin importante, ca valoare și rezonanță, au fost: Festivalul de poezie „Drumuri de spice” de la Uzdin, Serbia (2014, 2016), Ziua culturii române celebrată în Olanda și Belgia (2015), Festivalul Hlebnikov de la Cazan, Festivalul internațional de poezie de la Medelin, Columbia (2015), Festivalul Internațional de literatură și traducere (2-13 – 2015), Festivalul București – Chișinău – Orheiul-Vechi, Festivalul Poezia la Iași (2014 – 2016), Festivalul Internațional de poezie „Mihai Eminescu” de la Craiova (2015) ș.a. Am insistat în mod deosebit, în perioada raportată, să punem accentul pe refacerea instituţiei traducerii, invitând la Chișinău traducători din limba română în alte limbi europene, cu scopul de a promova literatura noastră în alte spaţii de cultură. Acțiunile organizate în acest scop au sporit vizibilitatea și șansa noastră de integrare în circuitul larg al valorilor românești, de participare la dialogul dintre culturi, au contribuit la o mai profundă sincronizare a literaturii române din Basarabia, cu literatura română de dincolo de Prut. Cărțile autorilor noștri, apărute în colecții prestigioase la edituri din România, ca și antologiile traduse în limbile franceză, engleză, italiană, neerlandeză, rusă, ucraineană, tătară, cehă, bulgară etc., i-au oferit cititorului de la noi și de pe alte meridiane ale globului revelația unor lumi ficționale originale și a unui demers cultural-literar modern, decomplexat şi dezinhibat, pe deplin sincronizat cu tipul de demers specific literaturilor europene.

De șase ani Uniunea Scriitorilor organizează la Chișinău Festivalul internațional „Primăvara europeană a poeților”, cel mai important, după părerea noastră, eveniment cultural al anului. La el au participat numeroși scriitori și traducători din  mai multe țări europene, din America Latină și Africa:  Jorge Justo Padron din Spania, candidat la Premiul Nobel, Jan Willem Bos și Jan H. Mysjkin din Olanda, Jean-Luis Courriol din Franţa,  Anita Bernacchia din Italia, Gherhardt Csejka din Germania, Attila Balach din Slovacia, Jiri Nacinec și Lidia Nacincova din Cehia,  Galina Tarasiuk și Teodizia Zarivna din Ucraina, Lilia Gazizova din Tatarstan,  Evgheni Stepanov din Rusia ș.a. Aceștia și alți colegi de-ai lor de breaslă traduc și popularizează în străinătate cele mai bune texte ale autorilor basarabeni. Voi consemna aici doar câteva din ultimele apariții editoriale străine cu traduceri din autori basarabeni: Oglinda noastră, un volum cu 22 de prozatori din RM în traducere cehă (2014), Noua Danemarcă, o antologie de poezie din R. Moldova în limba maghiară (2015), Floare de sânge cu petale ninse, o altă antologie de poezie basarabeană în traducere neerlandeză (2015), În sens opus, o simpatică antologie de poezie din RM în limba tătară (2015), o microantologie de poezie din RM în traducere franceză, realizată de Linda Maria Baros și publicată în revista La traductiere (2016), volume semnate de Aureliu Busuioc, Leo Butnaru, Nicolae Dabija, Iulian Ciocan, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Rusu, Vladimir Beșleagă, Lucreția Bârlădeanu, Nicolae Spătaru, Dumitru Crudu, Radmila Popovici-Paraschiv, Silvia Goteanschi, Margareta Curtescu ș.a. Am scos și noi la Chișinău, în limba română, o antologie de proză scurtă cehă, Coama leului pe pernă, o antologie de poezie neerlandeză în traducere română, Cu picioarele afară, ambele apărute la Editura ARC, un volum de proză scurtă a scriitorului slovac de limbă maghiară Attila Balach, Luna pe cale de a se îneca, o recentă antologie de poezie ucraineană contemporană, Facerea lumii continuă, apărută la Iași, la Editura TipoMoldova ș.a. Festivalul „Primăvara europeană a poeților” are un program bogat și variat: mese rotunde, cu dezbateri pe marginea unor probleme actuale de teorie și practică a traducerilor literare, simpozioane și colocvii consacrate unor poeți basarabeni uitați pe nedrept, recitaluri de poezie la universități și licee, lansări de antologii de autor din seria „Primăvara poeților” inițiată de Editura ARC, în care au apărut până acum selecții din Liviu Damian, Ion Vatamanu, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Paul Mihnea și Valentin Roșca.

Am organizat, în timpul mandatului nostru, și alte evenimente deosebite, cu priză mai mare la publicul iubitor de literatură din Basarabia. Am în vedere Festivalul „Lucian Blaga: poetul și filosoful” (2013), Festivalul „Liviu Damian și enigmele verbului”, cu deplasare la Corlăteni, baștina scriitorului (2014), Festivalul „Ion Vatamanu sau Dimineața mărului” (2015), colocviul „Personajele lui Spiridon Vangheli și impactul lor asupra copiilor din sec. XXI” (2014), simpozionul „Bogdan Istru – 100 de ani de la naștere” (2014), simpozionul „Constantin Stere – 150 de ani de la naștere”, cu deplasare la Soroca (2016), simpozionul Lida Istrati – 75 de ani de la naștere” (2016), simpozionul „Iacob Burghiu: Edenul în așteptarea biografiei” (2016) ș.a. Interesante au fost și expozițiile vernisate împreună cu Muzeul Național de Literatură, însoțite de colocvii memorabile consacrate unor scriitori din generația ’60 (Grigore Vieru, Paul Goma, Liviu Damian, Serafim Saka, Arhip Cibotaru), de la a căror naștere s-au împlinit, în 2015, 80 de ani. Alături de Filiala Chișinău a Uniunii Scriitorilor din România, USM s-a implicat activ în organizarea Festivalului de Literatură București – Chișinău – Orheiul-Vechi, ajuns la a doua ediție, eveniment de anvergură la care au participat zeci de scriitori din RM, însoțiți de fiecare dată de o echipă din cel puțin 20 de colegi de breaslă din dreapta  Prutului.

Unele manifestări organizate în mod tradiţional de USM – Sărbătoarea Limbii Române, la 31 august; Ziua aniversării şi Ziua comemorării lui Mihai Eminescu, la 15 ianuarie, respectiv, 15 iunie; Ziua de naştere a lui Grigore Vieru, la 14 februarie ş.a. – s-au completat cu elemente noi, cu foarte interesante întâlniri de creație. Spre exemplu, la Sărbătoarea Limbii Române i-am avut invitați de onoare pe poeții Ileana Mălăncioiu, pentru prima dată în vizită la Chişinău (2012), Nicolae Prelipceanu, redactor șef al revistei „Viața Românească”, Florin Iaru, Ioan S. Pop din București, Linda Maria Baros, poetă și traducătoare din Franța, ș.a.

Foarte îndrăgit de scriitori a fost și proiectul „Moldcell te ajută să-ţi cunoşti scriitorii”, care a făcut parte din Programul naţional de lecturi publice din 2011-2012. El a fost urmat, ce-i drept, cu unele intermitențe, în perioada  2013-2014, de un alt proiect, la fel de popular, „Scriitori sărbătoriți la baștină”, în cadrul căruia i-am omagiat sau comemorat la locul lor de naștere pe Mihail Gh. Cibotaru, Emil Nicula, Gheorghe Vodă, Dumitru Matcovschi, Victor Dumbrăveanu, Vlad Ioviță. În derularea acestor proiecte, scriitorii s-au întâlnit cu cititorii în mai bine de 50 de localităţi din republică. Cei peste 100 de scriitori angajați în derularea acestor proiecte au fost remuneraţi. Totodată, ei au beneficiat de importante achiziţii de carte. În perioada noului mandat, ne-am propus să reînființăm Biroul de promovare a literaturii. O prioritate a acestui birou va fi remunerarea scriitorilor participanţi la întâlnirile cu cititorii. Așa cum am arătat și în Programul de candidat la președinția USM, am avut deja mai multe discuții pe această temă cu reprezentanți ai Guvernului; sper să ne putem întâlni în timpul apropiat și cu premierul.

Un proiect reactivat în timpul mandatului meu este Cartea Poeziei. Această publicație cu periodicitate anuală nu s-a mai tipărit de vreo trei decenii. Apărute într-o prezentare grafică elegantă la Editura Arc, cele patru ediții „Cartea Poeziei” (2011 – 2014) s-au bucurat de un succes deosebit la publicul cititor. Pentru a mai alterna genurile, am editat, în 2015, și „Cartea prozei scurte”, iar în 2016 o culegere de eseuri.

A fost renovat site-ul USM. Acum pe el sunt postate fișele biobibliografice ale tuturor membrilor USM,  un calendar de date aniversare, evenimentele curente, programul de activitate al USM, proiectele culturale, deciziile Consiliului etc. În felul acesta, activitatea instituţiei noastre a devenit cât se poate de transparentă și dinamică.

La 25 martie a anului în curs, sub egida  USM, a fost organizată o Conferință literar-științifică cu tema: „Literatura pentru copii: realizări și perspective”. Participanții la această importantă întrunire au trimis un memoriu către Ministerul Educației și către instituțiile din subordinea acestuia, prin care cer o mai puternică implicare în procesul de editare a cărții pentru copii și a literaturii didactice. O altă conferință va avea loc la sfârșitul acestui an. Ea va lua în dezbatere situația manualelor de limba și literatura română pentru clasele primare.

Așa cum am arătat și în Programul cu care candidez pentru al doilea mandat, am iniţiat și un program de burse de creaţie pentru stimularea creaţiei literare şi susţinerea materială a membrilor USM. Începând din 2011, au fost acordate  anual între 3 și 10 asemenea burse. Vom susţine acest program, neabătut, şi în viitorul mandat.

Mă bucur că am putut contribui în mod direct la promovarea Legii indemnizaţiilor de merit acordate unor scriitori de valoare trecuţi de vârsta de 60 de ani. De mai bine de un an, Legea a intrat în vigoare și funcționează, de ea beneficiază acum 18 scriitori.

Am reuşit să dăm o nouă dimensiune decernării premiilor USM. Începând din 2011, am tot mărit numărul premiilor acordate, sporind totodată consistența lor financiară. Gala de decernare e un eveniment așteptat de toată lumea literară, un eveniment care se desfășoară anual, într-un cadru civilizat şi într-o ambianţă agreabilă. Mă bucur că am reușit să-i dăm un aspect de adevărată sărbătoare.

Tuturor scriitorilor am acordat și vom acorda, fără excepții, ca și până acum, la date aniversare rotunde, ajutoare financiare între 500 şi 1000 de lei. De asemenea, am ajutat și vom ajuta financiar și familiile scriitorilor decedaţi.

Datorită eforturilor noastre susținute, am obţinut ca Muzeului de Literatură „M. Kogălniceanu”, cu sediul în Casa Scriitorilor, să i se atribuie statutul de instituţie naţională cu finanţare de la buget. Acum el se află în subordinea Ministerului Culturii și trece printr-o perioadă de reformare și restructurare care ne bucură. Vom fi și în continuare alături de această instituție, sprijinindu-o cu tot ce putem.

Am organizat și câteva acţiuni pentru odihna şi relaxarea colegilor noştri: sărbătoarea de Crăciun în jurul bradului, cu daruri de la Moș Crăciun pentru copii şi nepoţi ai membrilor USM, excursii gratuite cu grupuri de scriitori, împreună cu  familiile lor, la mănăstirile Ţâpova, Saharna și Căpriana, o plimbare cu vaporașul pe lacul Ghidighici ș.a.

În ultimii 2-3 ani, am reparat întreg acoperişul de pe aripa stângă a Casei Scriitorilor (adică suprafața de deasupra Sălii de conferinţe care curgea rău) şi o bună parte din acoperișul edificiului central. De asemenea, am reparat și am contorizat o serie de birouri, pe care le-am dat cu chirie prin contract de locațiune, am efectuat lucrări la etajele 4 și 5, unde au fost rașchetate și date cu lac mai multe suprafețe de parchet.

În această perioadă, am procurat patru calculatoare performante, o imprimantă, un televizor, un sistem de sonorizare care constă dintr-o consolă, boxe și microfoane.

Cu sprijin din partea unor sponsori, am instalat în spațiul din fața Casei Scriitorilor o Troiță în memoria scriitorilor deportați de regimul comunist și a celor căzuți în cel de-al doilea război mondial.

La capitolul nereușite, în capul listei rămâne în continuare Casa de creaţie „A. Donici” din Peresecina, care cu siguranță este cea mai gravă dintre toate problemele pe care le are de rezolvat USM. În toată perioada mandatului am căutat în toate părțile investitori, persoane sau instituţii care să fie interesate de valorificarea acestui patrimoniu. Dar nu am reușit să-i aflăm. Sperăm totuși să găsim o soluţie, în noul mandat. Casa de creație de la Peresecina e o problemă veche, pe care dvs., stimaţi colegi, trebuie să o cunoaşteţi în toată complexitatea ei. Imobilele din Complexul „Casa de creaţie” sunt deteriorate într-un asemenea hal încât e greu să vorbim astăzi despre un posibil obiect de negociere în cadrul unor eventuale tranzacţii. Acest Complex ar mai putea să valoreze ceva doar ţinându-se seama de terenul de 6,2 ha dat nouă în folosinţă (şi nu în proprietate!), aflat în acea zonă naturală de agrement. Aș vrea să vă fac să înţelegeţi că problema Casei de creaţie este una care ne priveşte pe toţi împreună şi pe fiecare în parte. În momentul de faţă, nici un preşedinte nu va fi în stare, de unul singur, să găsească o rezolvare acestei probleme. Alarma trebuia dată demult, încă acum 15-20 de ani. Demult trebuia alertat Consiliul, Adunarea generală, guvernul, societatea. Va trebui să căutăm soluţii în comun, să ne mobilizăm eforturile, să punem cu toţii umărul pentru a recupera, măcar parţial, acest patrimoniu.

Complicată este și situația creată în jurul complexului locativ din str. Pietrarilor. În anul 2011,  cele două firme implicate în construcție, Fame Industry SRL, în calitate de antreprenor general, și Fame Construction SRL, în calitate de subantreprenor, se situau pe poziții beligerante, cu nouă dosare pe rol în instanța de judecată. Am reușit să aducem aceste firme la masa tratativelor. Acum trei ani, după ce au aprobat procedura planului, ambele firme și-au notat creditorii la Oficiul Teritorial Cadastral și au demarat lucrările de construcție. Au fost ridicate două etaje și jumătate. Dar banii acumulați s-au terminat repede și activitatea pe șantier a fost întreruptă. După ce s-au văzut notați la Cadastru, creditorii care au votat procedura planului și s-au angajat să achite la timp creanțele, nu și-au mai onorat obligațiile asumate în anexa contractului, susținând că vor plăti sumele restante abia după ce complexul locativ va fi dat în recepție finală.

În prezent, Fame Construction SRL duce tratative cu mai multe firme de construcții pentru identificarea unui nou antreprenor. În Monitorul Oficial a fost publicat anunțul despre demararea licitației și caietul de sarcini. S-a anunțat o firmă care susține că are banii necesari pentru a ridica carcasele celor două blocuri, fără sprijinul financiar al creditorilor, contribuția acestora urmând a fi solicitată abia în faza de finalizare a caselor. Așteptăm ca în timpul apropiat să semnăm noul contract de colaborare.

Raportul  privind situaţia economico-financiară a USM îl aveţi în mapele d-stră. Nu doresc decât să comentez câteva aspecte pentru ca d-stră să vă puteţi face o imagine cât mai clară. Sursele noastre de venit sunt în principal două: venitul din spaţiile date în chirie, care reprezintă aproximativ 90 la sută din venit, şi micile subvenții de la bugetul de stat pentru realizarea unor proiecte culturale – între 80 – 160 mii lei anual. În afară de acestea, uneori reuşim cu greu să mai obţinem şi mici sponsorizări şi ajutoare din partea unor instituţii publice, cum ar fi Primăria capitalei (care în 2016 ne-a acordat un sprijin financiar de 75 de mii de lei pentru fondul de premii și burse), ICR, Departamentul Politici pentru relația cu Românii de Pretutindeni, Institutul Cultural Polonez din București ş.a. De ani de zile, instituţia înregistrează un deficit bugetar cronic. Care sunt cauzele? Motivele principale sunt taxele şi impozitele extrem de mari, majorarea permanentă, cam o dată la jumătate de an, a preţurilor la serviciile comunale. Astfel se face că, an de an (cu excepția anului 2016), noi nu reuşim să achităm plata pentru agentul termic decât în mod eşalonat, stingând datoriile abia la începerea noului sezon de încălzire. Un alt motiv este creşterea ofertelor de spaţii pe piaţa imobiliară, care ne face o concurenţă acerbă, având în vedere spaţiile noastre mult mai modeste şi mai prost încălzite din cauza sistemului termic învechit şi destul de costisitor. Din cauza crizei mondiale, o parte din chiriaşii noştri au pierdut finanţarea externă şi au reziliat contractele de locaţiune, încheiate cu noi. În această situație, deși publicăm întruna în presă oferte cu condiții avantajoase, multe spaţii pe care am dori să le dăm în locațiune rămân libere câte o jumătate de an, câte un an sau chiar mai mult.

Vorbind despre situația financiar-economică, aș vrea să spun câteva cuvinte și despre Comisia de cenzori. Membrii acestei comisii au luat parte la toate ședințele Consiliului USM la care s-au discutat și aprobat rapoartele financiare anuale. Administrația intenționa în 2016 să invite un grup de audit extern pentru controlul activității contabile a USM din ultimii patru ani. Întrucât costurile unor asemenea servicii sunt foarte mari (30 – 35 de mii de lei), Consiliul USM a decis să pună această sarcină în seama Comisiei de cenzori, care va prezenta un raport financiar mai detaliat în cadrul Adunării Generale, conform Statutului USM.  Facem apel către toţi membrii USM să se pătrundă de necesitatea şi importanţa acestei Comisii, să identifice şi să propună în componenţa ei 5 persoane competente, credibile, profund ataşate scopurilor statutare ale instituţiei din care fac parte, pentru a putea constitui un organ de control viabil, şi nicidecum unul pur formal.

De asemenea, vă îndemn să acordați o atenție sporită atunci când votați Consiliul USM, de care depind foarte multe lucruri, începând de la direcțiile strategice ale activității instituției până la desemnarea juriilor pentru acordarea premiilor USM, Premiului Național etc. „Deci, așa cum scrie dl Ion Ciocanu în LA, atenție și responsabilitate la propunerea candidaților și la acceptarea sau respingerea acestora”. Ei trebuie să fie scriitori care pot și doresc să se implice cât mai activ în problemele breslei.

Țin să mulțumesc membrilor Consiliului de conducere al USM pentru implicarea activă în procesul de soluționare a celor mai importante probleme interne ale instituției. Aduc mulțumiri membrilor echipei administrative a USM: Teo Chiriac, vicepreședinte,  Nicolae Spătaru, director Departament Proiecte și Programe, Vlad Zbârciog, Titus Știrbu, Grigore Chiper, secretariat, Valentina Brumă, Claudia Carabețchi, contabilitate, Aurel Ciocanu, administrator al Casei Scriitorilor, Cristina Saka, secretar referent, precum și celorlalți membri ai echipei tehnice, care au asigurat, zi de zi, buna funcționare a USM.

În încheiere, aș vrea să vă asigur că vom încerca să găsim soluții potrivite pentru toate problemele enunțate în acest Raport, astfel încât la întâlnirile viitoare să discutăm mai puțin despre greutăți sau frustrări și mai mult despre împliniri, despre bucuria scrisului și despre realizări literare, singurele în măsură să ne onoreze numele și să justifice rostul nostru ca instituție.

Să avem parte de o zi frumoasă și liniștită, luminată de pace și concordie.

 

 

Evenimente

04.04.2017

Serată de comemorare: Serafim Belicov, 70 de ani de la naştere

Uniunea Scriitorilor și Muzeul Literaturii Mihail Kogălniceanu au marcat 70 de ani de la nașterea scriitorului Serafim Belicov. În deschidere președintele Uniunii Scriitorilor, Arcadie Suceveanu, și-a exprimat regretul că prietenul și colegul Serafim Belicov nu mai e printre noi în acest moment aniversar. Totuși, a menționat Domnia Sa, poetul a avut timp să își creeze [...]